Foaia noastră, 1975 (Anul 25, nr. 1-24)
1975-01-01 / nr. 1
2 Sub semnul prieteniei româno-sovietice Vizita In U.R.S.S. a lui G. Macovescu în ansamblul activităţii internaţionale a României socialiste, dezvoltarea raporturilor de strînsă prietenie şi colaborare cu toate ţările socialiste se înscrie — aşa cum o confirmă permanent înseşi realităţile vieţii — ca o orientare centrală, constantă şi perseverentă, în deplină concordanţă cu cerinţele unităţii şi promovării cauzei socialismului, progresului şi păcii. Desfăşurînd o activitate susţinută în această direcţie, România acordă o înaltă preţuire raporturilor tradiţionale de prietenie frăţească şi colaborare pe multiple planuri între România şi Uniunea Sovietică, dezvoltării lor continue, pe baza principiilor marxism-leninismului şi internaţionalismului socialist. în acest context se inserează şi vizita oficială de prietenie întreprinsă în decembrie în U.R.S.S. de ministrul afacerilor externe al României, George Macovescu, la invitaţia guvernului sovietic. Primirea, cu acest prilej, a reprezentantului României de către N.V. Podgornîi, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S., şi A.N. Kosîghin, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., convorbirile care au avut loc în cursul acestor întrevederi, schimburile de păreri cu A. Gromîko, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C.U.S., ministrul afacerilor externe al U.R.S.S., au dat o nouă expresie bunelor relaţii dintre ţările şi popoarele celor două ţări, dorinţei lor comune de a întări şi amplifica legăturile de prietenie frăţească şi colaborare multilaterală dintre ele. O importanţă excepţională pentru cursul ascendent al acestor relaţii, pentru dezvoltarea lor pe cele mai diverse planuri îl au — fapt evocat şi în cursul vizitei —întîlnirile şi convorbirile dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Leonid Brejnev, care au înscris contribuţii deosebite la stimularea raporturilor româno—sovietice, la găsirea de noi căi pentru lărgirea şi adîncirea colaborării reciproce. Desfăşurate într-o atmosferă de caldă prietenie, înţelegere şi stimă reciprocă, convorbirile purtate de cei doi miniştri de externe s-au axat pe linia dezvoltării continue a relaţiilor româno—sovietice şi au prilejuit o trecere în revistă a problemelor internaţionale actuale de interes comun, concluziile fiind sintetizate în comunicatul dat publicităţii. Este de ajuns a reaminti, în acest sens, că Uniunea Sovietică ocupă primul loc în schimburile şi colaborarea economică internaţională a României, o amplificare continuă cunoscînd formele noi de cooperare economică, cum sunt specializarea în sectoare de bază ale producţiei sau realizarea în comun a unor capacităţi şi obiective industriale. Şi în Cursul actualelor convorbiri, exprimîndu-se satisfacţia faţă de cursul ascendent al relaţiilor bilaterale, s-a relevat voinţa ambelor ţări de a acorda, în conformitate cu hotărîrile Congresului al XI-lea al P.C.R. şi ale Congresului al XXIV-lea al P.C.U.S., cu prevederile Tratatului de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală, o atenţie deosebită extinderii şi adîncirii pe mai departe a relaţiilor frăţeşti şi cooperării multilaterale în domeniile politic, economic, tehnico-ştiinţific, cultural şi în alte domenii, căutînd noi posibilităţi pentru dezvoltarea acestora. în cadrul turului de orizont asupra situaţiei internaţionale intreprins de cei doi miniştri de externe s-a dat o apreciere pozitivă procesului de îmbunătăţire a climatului politic, mutaţiilor realizate în direcţia destinderii şi colaborării, evidenţiindu-se rolul important al activităţii desfăşurate de ţările socialiste, care s-a împletit cu lupta tuturor forţelor iubitoare de pace, a maselor largi populare — creşterea rolului popoarelor ca factor determinant al dezvoltării istorice fiind, după cum se ştie, o caracteristică a contemporaneităţii. Aşa cum este firesc, s-a acordat o atenţie deosebită situaţiei din Europa, relevîndu-se necesitatea de a se depune toate eforturile pentru încheierea cu succes, în timpul cel mai apropiat şi la cel mai înalt nivel, a Conferinţiei pentru securitate şi cooperare în Europa , în vederea transformării continentului într-o zonă a colaborării cu adevărat egale în drepturi între toate statele. Probleme arzătoare ale lumii de azi, cum sunt: stabilirea unei păci juste şi durabile în Orientul Apropiat, situaţia din Cipru, instaurarea unei păci trainice în întreaga Indochină, unificarea paşnică a Coreei, lupta popoarelor împotriva colonialismului, imperialismului şi rasismului — au fost abordate de miniştrii de externe ai celor două ţări în spiritul dorinţei de a contribui la rezolvarea lor pozitivă, corespunzător aspiraţiilor de libertate, securitate şi pace ale tuturor popoarelor. Ambianţa prietenească şi cordială în care au avut loc convorbirile, înţelegerea realizată de a se continua şi lărgi întîlnirile şi consultările pe linia Ministerelor Afacerilor Externe ale României şi Uniunii Sovietice, incluzînd acceptarea invitaţiei de a întreprinde o vizită oficială de prietenie în România adresată ministrului de externe al U.R.S.S., reprezintă noi expresii ale voinţei de dezvoltare continuă a prieteniei şi colaborării frăţeşti româno—sovietice ,spre binele ambelor popoare, în interesul cauzei socialismului, progresului şi păcii. CONVORBIRI UNGARO— Vizita lui Adam Malik în Ungaria în perioada de 13—17 decembrie a anului trecut, ministrul de externe al Indoneziei, Adam Malik, a efectuat o vizită oficială în ţara noastră. în acest timp, ministrul de externe indonezian a fost primit de Pál Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare, şi Jenő Fock, preşedintele Consiliului de Miniştri, în timpul vizitei József Bíró, ministrul comerţului exterior şi Adam Malik au semnat două convenţii comerciale între Ungaria şi Indonezia, în timpul convorbirilor desfăşurate într-o atmosferă prietenească şi plină de sinceritate, Frigyes Paja, ministrul de externe al ţării noastre şi omologul său oaspete au trecut în revistă unele probleme actuale ale relaţiilor bilaterale şi probleme politice internaţionale de interes comun. Cu privire la relaţiile dintre Ungaria şi Indonezia, amîndoi miniştri de externe au exprimat buna dispoziţie a guvernelor lor pentru extinderea acestora, mai ales în domeniul economic. Tocmai de aceea, cele două convenţii comerciale nou semnate au fost apreciate în mod deosebit, fiind privite ca un pas, care va contribui şi în viitor la extinderea relaţiilor economice dintre cele două ţări. Examinînd unele probleme ale vieţii politice internaţionale, cele două părţi au constatat cu satisfacţie că în ultimii ani a slăbit încordarea internaţională, iar destinderea a devenit linia principală a evoluţiei mondiale. Au fost de acord că destinderea slujeşte ţelurile tuturor popoarelor şi au arătat că acest proces trebuie extins pe toate teritoriile şi continentele lumii. De aceea e neapărat necesar ca guvernele tuturor ţărilor din lume să continue o politică activă pentru lichidarea obstacolelor încă existente. După informativul lui Frigyes Paja cu privire la situaţia din Europa, cele două părţi negociatoare au căzut de comun acord, că terminarea cu succes a conferinţei general-europene de securitate şi colaborare va duce nu numai la consolidarea păcii europene, ci ar servi şi cauza păcii mondiale. S-a accentuat, că crearea păcii şi securităţii pe continentul Asiei cere o colaborare şi eforturi comune din partea tuturor ţărilor. Cei doi miniştri au accentuat, că în scopul universalităţii destinderii, Oceanul Indian trebuie transformat într-o zonă de pace, în continuare au fost examinate unele probleme legate de situaţia din Orientul Apropiat şi de lichidarea rămăşiţelor colonialismului. La încheierea vizitei, Adam Malik a înmînat o invitaţie lui Frigyes Paja de a efectua o vizită oficială în Indonezia. Invitația a fost acceptată. FOAIA NOASTRĂ interne Convenţia creditului dintre R.D.G. şi R.F.G. împuternicitul Ministerului Comerţului Exterior al R.D. Germane, Heinz Behrendt, şi împuternicitul Ministerului Economic al R.F. Germania, Willi Kleindienst, au semnat convenţia parafată la 6 decembrie privind o reglementare pe termen lung a creditului fără dobîndă (S.W.I.N.G.) în comerţul dintre cele două state germane. Convenția intră în vigoare la 1 ianuarie 1976. începînd de la această dată, creditul, care era pînă acum de 640 milioane unităţi de decont, va fi de 850 milioane, pentru o perioadă de cinci ani. Pînă la jumătatea anului 1980, se vor duce tratative — pornindu-se de la nivelul atins în comerţul bilateral — referitoare la stabilirea proporţiilor swingului pentru perioada 31 decembrie 1981 — 31 decembrie 1985. Acest credit a fost constituit în virtutea acordului din 1956, care stă la baza actualului convent dintre cele două state germane. El are valabilitate pentru o perioadă de cîte cinci ani şi acordă fiecărei părţi posibilitatea de a cumpăra mărfuri pe credit de la partenerul comercial. După 1968, el a luat forma unui credit fără dobîndă. înaintând pe drumul deschis în duminica de 8 decembrie a anului trecut, întreaga populaţie a ţării a putut face cunoştinţă cu directivele celui de-al XI-lea Congres al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Acest document de partid, dat publicităţii, constituie bilanţul drumului, al rezultatelor obţinute de la cel de-al X-lea Congres şi tot atunci documentul de bază al progresului, al dezvoltării patriei noastre. Lucrările de pregătire ale celui de-al XI-lea Congres au ajuns la o etapă importantă: directivele Congresului au fost admise pentru dezbatere, pentru ca apoi, în formă definitivă, ca proiect de rezoluţie, să figureze la Congres pentru a fi adoptat şi întărit. Directivele Comitetului Central al P.M.S.U. raportează despre o muncă rodnică şi fructuoasă. Partidul nostru a realizat consecvent şi în ultimii patru ani linia politică principală şi a executat hotărîrile şi rezoluţiile celui de-al X-lea Congres. Munca noastră de edificare socialistă se desfăşoară, conform indicaţiilor celui de-al X-lea Congres, la un nivel mai ridicat, cu avînt şi succese. Drept rezultat al acestui proces, patria noastră, Republica Populară Ungară a progresat considerabil pe drumul de edificare a societăţii socialiste. Demn de politica sa internaţionalistă, partidul a acţionat consecvent şi fructuos pentru ca să fie asigurate posibilităţile în sfera de construire internă, pentru ca şi ţara noastră să contribuie la întărirea sistemului socialist, pentru asigurarea progresului şi păcii mondiale. Cea mai importantă condiţie a muncii paşnice de construire a ţării noastre este întărirea şi conduita unitară a ţărilor socialiste în scopul realizărilor comune. Şi în viitor vom fi preocupaţi de întărirea şi extinderea unităţii socialiste, înainte de toate în cadrul Consiliului de Ajutor Economic Reciproc şi al Tratatului de la Varşovia, în cadrul alianţei frăţeşti cu ţările socialiste, atribuim o importanţă deosebită prieteniei şi colaborării multilaterale cu Uniunea Sovietică. Directivele Comitetului Central documentează din nou, că întărirea în continuare precum şi extinderea multilaterală a relaţiilor sovieto-ungare servesc deopotrivă interesele patriei noastre socialiste şi a întregului sistem socialist, în ultimii patru ani s-au petrecut schimbări mari şi pozitive în societatea ungară. S-a întărit în continuare rolul conducător al clasei muncitoare, iar prin consolidarea bazei economice, ideologice şi politice a socialismului s-a întărit în continuare unitatea întregii societăţi. Clasa muncitoare a crescut nu numai cantitativ, ci şi în conştiinţă, munceşte devotat şi se cultivă în continuu. A crescut şi s-a întărit alianţa dintre muncitorimea şi ţărănimea muncitoare, precum şi cu intelectualitatea, în ultimii ani, urmînd hotărîrile celui de-al X-lea Congres, s-a pus pe prim plan cauza lărgirii democraţiei socialiste în general şi a democraţiei din întreprinderi în special. Şi aici, ca şi în privinţa sfaturilor sau al altor foruri s-au obţinut rezultate remarcabile, care pot constitui, fără îndoială, bazele unei dezvoltări continue şi în acest domeniu, în directive Comitetul Central a rezumat succesele economice ale muncii de construire şi se constată că economia naţională se dezvoltă permanent conform hotărîrilor celui de-al X-lea Congres, cu privire la politica economică, şi se realizează şi prevederile celui de-al patrulea cincinal. O condiţie de bază a dezvoltării economice este să ne folosim de posibilitatea alianţei internaţionale socialiste. Tocmai de aceea e de dorit, ca şi pe viitor să extindem relaţiile de colaborare şi cooperare cu Uniunea Sovietică şi cu celelalte ţări membre ale C.A.E.R. Pe baza strictă a avantajului reciproc vom lărgi legăturile economice cu ţările capitaliste dezvoltate şi vom extinde sfera de colaborare şi cu ţările în curs de dezvoltare. Populaţia din Ungaria se hrăneşte mai bine, se îmbracă mai bine, trăieşte mai civilizat ca oricînd — se constată în directive. Această dezvoltare va continua şi în perioada cincinalului următor, în ciuda greutăţilor noi. în perioada noului cincinal, 1976—1980, veniturile reale vor creşte cu 23-1—25 la sută, dar aceasta necesită să urmăm şi mai consecvent principiul distribuirii după muncă în politica de retribuţie, să asigurăm ca venitul claselor de bază — înainte de toate al muncitorimii şi ţărănimii — să crească proporţional iar aceste venituri să stimuleze productivitatea, în anii noului cincinal se va generaliza treptat săptămîna de lucru de 44 de ore, iar prin folosirea totală a zilei de muncă, prin organizare mai bună şi prin întărirea disciplinei trebuie puse bazele micşorării raţionale a timpului de muncă. Paralel cu acestea se va îmbunătăţi şi aprovizionarea socială, va creşte ajutorul dat familiilor mari, pensiile vor fi unificate şi se va asigura construirea mai multor locuinţe din fondurile statului. în directivele Comitetului Central ocupă un loc de seamă ideologia şi culturalizarea, deoarece scopul întregii noastre activităţi este formarea omului de tip nou, cu concepţie socialistă şi crearea unei vieţi demne de era noastră socialistă. Cea mai importantă garanţie a progresului nostru este pe viitor întărirea continuă a rolului de conducere al partidului, întărirea legăturilor dintre partid şi masele populare. în zilele următoare se vor desfăşura dezbaterile asupra acestor directive, dezbateri care au un prim scop sprijinirea muncii, a sarcinilor care ne stau în faţă. Interesul politic viu şi conştiinţa de răspundere comunistă a menbrilor de partid vor da un sprijin eficace la dezbaterea Directivelor Comitetului Central. Şi, prin dezbaterea problemelor principiale politice, va deveni mai eficace şi munca organelor locale de partid, de stat şi obiteşti.