Foaia noastră, 1976 (Anul 26, nr. 1-24)

1976-01-01 / nr. 1

2 Varşovia Prin adoptarea, în unanimitate, a celor două documente ale celui de-al VII-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, forul comuniştilor din ţara prietenă, R. P. Polonă, şi-a încheiat lucrările de cinci zile la 12 decembrie 1975, în prezenţa a numeroase dele­gaţii străine, între ele delegaţia P. M. S. U., condusă de János Ká­dár, prim-secretar al C. C., şi de­legaţia comuniştilor sovietici, în frunte cu Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., lucră­rile congresului au fost începute cu raportul Comitetului Central al P.M.U.P., prezentat de Edward Gierek, primul secretar al C.C al P.M.U.P. Darea de seamă, privind activi­tatea între cele două congrese şi Raportul-program al C.C. al P.M.U.P. a evidenţiat minunatele progrese înregistrate de către po­porul polonez în ultimul cincinal — apreciat fiind ca cel mai rodnic din istoria acestui popor — pro­gramul cuprinzînd opţiunile pen­tru anii care urmează, între ele şi problemele care trebuie să fie so­luţionate în viitor. în referatul său Edward Gierek a subliniat că Republica Populară Polonă păşeşte într-o nouă etapă, superioară, etapă a dezvoltării so­cialiste, etapă a construirii socie­tăţii socialiste dezvoltate, iar în partea consacrată problemelor in­ternaţionale raportul relevă că s-au dezvoltat relaţiile de priete­nie, alianţă şi colaborare cu Uniu­nea Sovietică, cu celelalte ţâri membre ale Tratatului de la Var­şovia, cu alte ţări socialiste, şi că P.M.T­.P. va face totul pentru a adunei colaborarea multilaterală şi frăţească cu toate ţările socialiste acordînd şi în viitor sprijin tuturor ţărilor care au pornit pe calea dez­voltării necapitaliste. Dezbaterile Congresului, desfă­şurate în şedinţe plenare şi pe co­misii, au permis o amplă abordare a tuturor aspectelor principale ale construcţiei socialismului în Polo­nia, dar tot cu aceste ocazii au că­pătat cuvînt conducătorii de dele­gaţii ale partidelor frăţeşti, în rîn­­dul cărora primul secretar al C.C. al P.M.S.U., János Kádár a trans­mis salutul comuniştilor şi între­gului popor maghiar, adresat celui de-al VII-lea Congres al P.M.U.P., iar salutul C.C. al P.C.U.S. şi al întregului popor sovietic a fost transmis de Leonid Brejnev, secre­tar general al C.C. al P.C.U.S. *** La sfîrşitul lucrărilor de cinci zile ale Congresului al VII-lea al P.M.U.P. a fost adoptată hotărîrea „Pentru o nouă dezvoltare dinami­că a construcţiei socaliste, pentru o calitate superioară a muncii şi condiţiile de viaţă ale naţiunii” şi rezoluţia „Pentru continua dez­voltare a forţelor socialismului şi consolidării păcii, pentru întărirea poziţiei R.P. Polone pe plan inter­naţional”. Conducătorii delegaţiilor ţărilor socialiste, care au participat la lucrările Congresului al VII-lea al P.M.U.P., au ţinut o consfătuire amicală la care au fost prezenţi: Edward Gierek, János Kádár, dr. Gustav Husak, secretar general al C.C. al P.C.C., Erick Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., Leonid Brejnev, Jumjaaghiin Te­­denbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M. şi Todor Jivkov, prim­­secretar al C.C. al P.C.R. (în cli­şeu: şefii de delegaţii în ordinea enumărată.) Lucrările Congresului P.M.U. Polonez Havana Evenimentul petrecut în zilele trecute în capitala cubaneză Hava­na poate fi apreciat ca drept isto­ric nu numai în viaţa Republicii Populare Cuba, ci şi pentru întreg continentul sud-american: la 17 de­cembrie 1975 s-au deschis lucrările primului Congres al Partidului Co­munist din Cuba. După glorioasa victorie a revolu­ţiei din 1 ianuarie 1959 poporul cubanez, condus de partidul comu­nist, a repurtat victorie după vic­torie în transformarea noii orîn­­duiri sociale, ca acum primul Con­gres al Partidului Comunist din Cuba să poată dea seamă­­ în faţa celor aproape cinci mii de de­legaţi, oaspeţi invitaţi şi reprezen­tanţi ai partidelor muncitoreşti şi comuniste — despre grandioasele succese obţinute pînă în prezent pe drumul construirii societăţii so­cialiste. La ordinea de zi a congresului a figurat: — aprecierea rezultatelor obţi­nute de la revoluţie pînă în zilele noastre; — adoptarea regulamentului partidului; — consfinţirea primei Constitu­ţii a Cubei socialiste; — pregătirea alegerilor generale care vor avea loc în toamna anului 1976 şi aprobarea planului cinci­nal 1976—80, în sala Teatrului „Carl Marx”, impodobită sărbătorește, lucrările congresului au început cu raportul Comitetului Central al partidului, prezentat de Fidel Castro, prim­­secretar al C.C. al P.C.C., prim­­ministru al guvernului cubanez ca­re, în cuvîntarea sa, a arătat că a­­cest prim Congres al partidului co­munist din prima ţară socialistă de pe continentul american are o im­portanţă internă şi internaţională deosebită. După ce participanţii au dezbă­tut toate documentele înaintate congresului, lucrările au continuat prin adoptarea mai multor rezolu­ţii, între care s-a aflat şi rezoluţia privind directivele primului cinci­nal pe perioada 1976—1980, cea cu privire la constituirea organelor lo­cale ale puterii de stat şi cea cu privire la politica internaţională a ţării socialiste de pe acest conti­nent. După încheierea dezbaterilor au fost anunţate noile organe de con­ducere ale partidului, iar noul Co­mitet Central l-a ales în funcţie de prim-secretar pe tovarăşul Fidel Castro. în sprijinul hotărîrilor adoptate de Congres a avut loc la Havana, în Piaţa Revoluţiei, un grandios miting popular, la care a vorbit şi Fidel Castro. Primul Congres al comuniştilor cubanezi Impetuoasa clădire care a „găzduit” lucrările primului congres al comuniştilor cubanezi Delegaţia partidului nostru a fost condusă de János Kádár, prim­­secretar al C.C. al P.M.S.U., care, la plecarea sa din ţară, a fost salutat de Béla Biszku, secretar al C.C. al P.M.S.U., și mulți alți conducători de partid şi de stat. FOAIA NOASTRĂ Sesiunea de iarnă a Adunării de Stat La 17 decembrie, în Parlament, s-a deschis sesiunea de iarnă a Adunării de Stat. La consfătuire au luat parte Pál Losonczi, preşedintele Consiliu­lui Prezidenţial, György Lázár, pre­şedintele Consiliului de Miniştri, György Aczél, Antal Apró, Béla Bisz­ku, Jenő Fock, Sándor Gáspár, Ist­ván Huszár, Károly Németh și Ist­ván Sarlós, membrii Biroului Politic al P.M.S.U. Plenara a fost deschisă de Antal Apró, preşedintele Adunări de Stat, propunînd pentru aprobare delegaţi­lor programul sesiunii care a cuprins: 1. Proiectul de lege referitor la cel de-al cincilea plan cincinal al econo­miei naţionale. 2. Proiectul de lege pe anul 1976 privitor la bugetul de stat al Repub­licii Populare Ungare. După acceptarea programului Ist­ván Huszár, vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri şi-a ţinut expozeul. Vorbitorul a spus că venitul naţio­nal, în loc de cel prevăzut cu 5,5— 6,0%, creşte la 6,3%. Ritmul de creştere a producţiei in­dustriale, în loc de 6%, sporeşte cu 6,5%, fapt constant şi în privinţa pro­duselor agricole, unde se observă o accelerare mai ridicată faţă de cele 2,8—3% prevăzute în plan. Prin ur­mare ritmul de creştere va fi de 3,3 -3,5%. E de menţionat, că mai bine de 90 % din producţia industrială a pro­venit din productivitatea muncii. Circulaţia mărfurilor, luate la ace­laşi nivel de preţ, a crescut cu 6%. Această dezvoltare în mare parte se datoreşte ridicării investiţiilor. Volu­mul investiţiilor cincinalului actual este aproape cu 50% mai mare decît al celui precedent. S-au adus hotărîri de îmbunătăţire a situaţiei materiale pentru cetăţenii cu vîrstă mai înaintată şi pentru fa­miliile mai mari. S-a ameliorat şi si­tuaţia de locuinţe, în timp de 5 ani s-au construit cu 20—30 de mii de locuinţe mai mult decît cele prevă­zute în plan. Realizările se datoresc, înainte de toate, faptului că la baza economiei noastre stă economia socialistă bine planificată. Un rol primordial a avut în acest sens şi colaborarea cu ţările socialiste şi, înainte de toate, cu Uni­unea Sovietică, ţară cu care avem strînse legături. Un factor hotărîtor care ne preo­cupă este acela, că cheltuielile in­terne depăşesc veniturile naţionale care ne stau la dispoziţie, bugetul arată o scădere considerabilă şi nici bilanţul de plăţi, pe tărâm interna­ţional, nu-i echilibrat. Schimbarea echilibrului în sens po­zitiv este posibilă numai prin mări­rea viguroasă a productivităţii. De fapt aceasta este condiţia de bază a realizării întregului plan. După ce a scos în evidenţă necesi­tatea dezvoltării relaţiilor noastre cu ţările membre ale C.A.E.R., István Huszár a vorbit despre nivelul de trai, despre salariile şi veniturile rea­le, despre consumaţia în viitorul cin­cinal, încheiîndu-şi cuvîntarea: — Trebuie să spunem deschis că vom putea realiza obiectivele prevă­zute numai atunci, dacă vom întări disciplina faţă de muncă, morala muncii, ridicînd-o la un nivel mai înalt. Trebuie să creăm o atmosferă socială, unde nu se permite lenevia, nepăsarea sau indiferenţa. După expozeul lui István Huszár, au început vii discuţii, dezbătîndu-se o serie de probleme. Sesiunea Adunării de Stat a durat 4 zile, luînd sfîrşit cu întărirea prin lege a noului plan cincinal şi a bu­getului de stat al ţării noastre, pe anul 1976. Convorbiri ungaro—romane Vizita lui George Macovescu în Ungaria în perioada dintre 8 şi 11 decern­­ţia pentru progresele obţinute în co­­brie 1975, la invitaţia ministrului laborarea ştiinţifică şi culturală, con­­afacerilor externe al ţării noastre, sideră necesară dezvoltarea ei în con- Frigyes Paja, ministrul afacerilor ex­­tinuate şi rezolvarea sarcinilor exis­­terte al R.S. România, George Ma­­tente”. covescu a efectuat în ţară la noi o vizită oficială de prietenie. în timpul convorbirilor cei doi mi­niştri au efectuat un schimb de pă­reri în legătură cu stadiul actual şi perspectivele dezvoltării relaţiilor dintre cele două ţări prietene şi ve­cine, discutînd, totodată, şi cele mai importante probleme internaţionale actuale. Tratativele miniştrilor afacerilor externe s-au desfăşurat într-o atmos­feră de stimă reciprocă, problemele abordîndu-se deschis şi sincer. Comunicatul comun, semnat la sfîr­şitul întîlnirii amicale, relevă că, păr­ţile au apreciat pozitiv rezultatele obţinute pînă în prezent în domeniul schimburilor de mărfuri, al coope­rării şi specializării în producţie”, şi că „Miniştri şi-au exprimat satisfac­Părţile au reafirmat hotărîrea co­mună de a dezvolta şi întări colabo­rarea în toate domenile de activitate, în interesul celor două popoare, al cauzei socialismului şi al păcii. Cei doi miniştri au apreciat, că această vizită a constituit o nouă con­tribuţie la dezvoltarea colaborării multilaterale dintre cele două ţări socialiste învecinate, la o şi mai bu­nă cunoaştere a politicii celor două părţi. în timpul vizitei sale în ţară la noi, ministrul afacerilor externe al R.S. România, George Macovescu a fost primit şi de Pál Losonczi, preşedin­tele Consiliului Prezidenţial, de György Lázár, vicepreşedintele Consi­liului de Miniştri şi de Béla Biszku, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U. Cei doi miniştri ai afacerilor externe, Frigyes Paja (în stingă) şi George Macovescu (la mijloc) pe aeroportul Ferihegy

Next