Foaia noastră, 1976 (Anul 26, nr. 1-24)
1976-01-01 / nr. 1
2 Varşovia Prin adoptarea, în unanimitate, a celor două documente ale celui de-al VII-lea Congres al Partidului Muncitoresc Unit Polonez, forul comuniştilor din ţara prietenă, R. P. Polonă, şi-a încheiat lucrările de cinci zile la 12 decembrie 1975, în prezenţa a numeroase delegaţii străine, între ele delegaţia P. M. S. U., condusă de János Kádár, prim-secretar al C. C., şi delegaţia comuniştilor sovietici, în frunte cu Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S., lucrările congresului au fost începute cu raportul Comitetului Central al P.M.U.P., prezentat de Edward Gierek, primul secretar al C.C al P.M.U.P. Darea de seamă, privind activitatea între cele două congrese şi Raportul-program al C.C. al P.M.U.P. a evidenţiat minunatele progrese înregistrate de către poporul polonez în ultimul cincinal — apreciat fiind ca cel mai rodnic din istoria acestui popor — programul cuprinzînd opţiunile pentru anii care urmează, între ele şi problemele care trebuie să fie soluţionate în viitor. în referatul său Edward Gierek a subliniat că Republica Populară Polonă păşeşte într-o nouă etapă, superioară, etapă a dezvoltării socialiste, etapă a construirii societăţii socialiste dezvoltate, iar în partea consacrată problemelor internaţionale raportul relevă că s-au dezvoltat relaţiile de prietenie, alianţă şi colaborare cu Uniunea Sovietică, cu celelalte ţâri membre ale Tratatului de la Varşovia, cu alte ţări socialiste, şi că P.M.T.P. va face totul pentru a adunei colaborarea multilaterală şi frăţească cu toate ţările socialiste acordînd şi în viitor sprijin tuturor ţărilor care au pornit pe calea dezvoltării necapitaliste. Dezbaterile Congresului, desfăşurate în şedinţe plenare şi pe comisii, au permis o amplă abordare a tuturor aspectelor principale ale construcţiei socialismului în Polonia, dar tot cu aceste ocazii au căpătat cuvînt conducătorii de delegaţii ale partidelor frăţeşti, în rîndul cărora primul secretar al C.C. al P.M.S.U., János Kádár a transmis salutul comuniştilor şi întregului popor maghiar, adresat celui de-al VII-lea Congres al P.M.U.P., iar salutul C.C. al P.C.U.S. şi al întregului popor sovietic a fost transmis de Leonid Brejnev, secretar general al C.C. al P.C.U.S. *** La sfîrşitul lucrărilor de cinci zile ale Congresului al VII-lea al P.M.U.P. a fost adoptată hotărîrea „Pentru o nouă dezvoltare dinamică a construcţiei socaliste, pentru o calitate superioară a muncii şi condiţiile de viaţă ale naţiunii” şi rezoluţia „Pentru continua dezvoltare a forţelor socialismului şi consolidării păcii, pentru întărirea poziţiei R.P. Polone pe plan internaţional”. Conducătorii delegaţiilor ţărilor socialiste, care au participat la lucrările Congresului al VII-lea al P.M.U.P., au ţinut o consfătuire amicală la care au fost prezenţi: Edward Gierek, János Kádár, dr. Gustav Husak, secretar general al C.C. al P.C.C., Erick Honecker, prim-secretar al C.C. al P.S.U.G., Leonid Brejnev, Jumjaaghiin Tedenbal, prim-secretar al C.C. al P.P.R.M. şi Todor Jivkov, primsecretar al C.C. al P.C.R. (în clişeu: şefii de delegaţii în ordinea enumărată.) Lucrările Congresului P.M.U. Polonez Havana Evenimentul petrecut în zilele trecute în capitala cubaneză Havana poate fi apreciat ca drept istoric nu numai în viaţa Republicii Populare Cuba, ci şi pentru întreg continentul sud-american: la 17 decembrie 1975 s-au deschis lucrările primului Congres al Partidului Comunist din Cuba. După glorioasa victorie a revoluţiei din 1 ianuarie 1959 poporul cubanez, condus de partidul comunist, a repurtat victorie după victorie în transformarea noii orînduiri sociale, ca acum primul Congres al Partidului Comunist din Cuba să poată dea seamă în faţa celor aproape cinci mii de delegaţi, oaspeţi invitaţi şi reprezentanţi ai partidelor muncitoreşti şi comuniste — despre grandioasele succese obţinute pînă în prezent pe drumul construirii societăţii socialiste. La ordinea de zi a congresului a figurat: — aprecierea rezultatelor obţinute de la revoluţie pînă în zilele noastre; — adoptarea regulamentului partidului; — consfinţirea primei Constituţii a Cubei socialiste; — pregătirea alegerilor generale care vor avea loc în toamna anului 1976 şi aprobarea planului cincinal 1976—80, în sala Teatrului „Carl Marx”, impodobită sărbătorește, lucrările congresului au început cu raportul Comitetului Central al partidului, prezentat de Fidel Castro, primsecretar al C.C. al P.C.C., primministru al guvernului cubanez care, în cuvîntarea sa, a arătat că acest prim Congres al partidului comunist din prima ţară socialistă de pe continentul american are o importanţă internă şi internaţională deosebită. După ce participanţii au dezbătut toate documentele înaintate congresului, lucrările au continuat prin adoptarea mai multor rezoluţii, între care s-a aflat şi rezoluţia privind directivele primului cincinal pe perioada 1976—1980, cea cu privire la constituirea organelor locale ale puterii de stat şi cea cu privire la politica internaţională a ţării socialiste de pe acest continent. După încheierea dezbaterilor au fost anunţate noile organe de conducere ale partidului, iar noul Comitet Central l-a ales în funcţie de prim-secretar pe tovarăşul Fidel Castro. în sprijinul hotărîrilor adoptate de Congres a avut loc la Havana, în Piaţa Revoluţiei, un grandios miting popular, la care a vorbit şi Fidel Castro. Primul Congres al comuniştilor cubanezi Impetuoasa clădire care a „găzduit” lucrările primului congres al comuniştilor cubanezi Delegaţia partidului nostru a fost condusă de János Kádár, primsecretar al C.C. al P.M.S.U., care, la plecarea sa din ţară, a fost salutat de Béla Biszku, secretar al C.C. al P.M.S.U., și mulți alți conducători de partid şi de stat. FOAIA NOASTRĂ Sesiunea de iarnă a Adunării de Stat La 17 decembrie, în Parlament, s-a deschis sesiunea de iarnă a Adunării de Stat. La consfătuire au luat parte Pál Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial, György Lázár, preşedintele Consiliului de Miniştri, György Aczél, Antal Apró, Béla Biszku, Jenő Fock, Sándor Gáspár, István Huszár, Károly Németh și István Sarlós, membrii Biroului Politic al P.M.S.U. Plenara a fost deschisă de Antal Apró, preşedintele Adunări de Stat, propunînd pentru aprobare delegaţilor programul sesiunii care a cuprins: 1. Proiectul de lege referitor la cel de-al cincilea plan cincinal al economiei naţionale. 2. Proiectul de lege pe anul 1976 privitor la bugetul de stat al Republicii Populare Ungare. După acceptarea programului István Huszár, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi-a ţinut expozeul. Vorbitorul a spus că venitul naţional, în loc de cel prevăzut cu 5,5— 6,0%, creşte la 6,3%. Ritmul de creştere a producţiei industriale, în loc de 6%, sporeşte cu 6,5%, fapt constant şi în privinţa produselor agricole, unde se observă o accelerare mai ridicată faţă de cele 2,8—3% prevăzute în plan. Prin urmare ritmul de creştere va fi de 3,3 -3,5%. E de menţionat, că mai bine de 90 % din producţia industrială a provenit din productivitatea muncii. Circulaţia mărfurilor, luate la acelaşi nivel de preţ, a crescut cu 6%. Această dezvoltare în mare parte se datoreşte ridicării investiţiilor. Volumul investiţiilor cincinalului actual este aproape cu 50% mai mare decît al celui precedent. S-au adus hotărîri de îmbunătăţire a situaţiei materiale pentru cetăţenii cu vîrstă mai înaintată şi pentru familiile mai mari. S-a ameliorat şi situaţia de locuinţe, în timp de 5 ani s-au construit cu 20—30 de mii de locuinţe mai mult decît cele prevăzute în plan. Realizările se datoresc, înainte de toate, faptului că la baza economiei noastre stă economia socialistă bine planificată. Un rol primordial a avut în acest sens şi colaborarea cu ţările socialiste şi, înainte de toate, cu Uniunea Sovietică, ţară cu care avem strînse legături. Un factor hotărîtor care ne preocupă este acela, că cheltuielile interne depăşesc veniturile naţionale care ne stau la dispoziţie, bugetul arată o scădere considerabilă şi nici bilanţul de plăţi, pe tărâm internaţional, nu-i echilibrat. Schimbarea echilibrului în sens pozitiv este posibilă numai prin mărirea viguroasă a productivităţii. De fapt aceasta este condiţia de bază a realizării întregului plan. După ce a scos în evidenţă necesitatea dezvoltării relaţiilor noastre cu ţările membre ale C.A.E.R., István Huszár a vorbit despre nivelul de trai, despre salariile şi veniturile reale, despre consumaţia în viitorul cincinal, încheiîndu-şi cuvîntarea: — Trebuie să spunem deschis că vom putea realiza obiectivele prevăzute numai atunci, dacă vom întări disciplina faţă de muncă, morala muncii, ridicînd-o la un nivel mai înalt. Trebuie să creăm o atmosferă socială, unde nu se permite lenevia, nepăsarea sau indiferenţa. După expozeul lui István Huszár, au început vii discuţii, dezbătîndu-se o serie de probleme. Sesiunea Adunării de Stat a durat 4 zile, luînd sfîrşit cu întărirea prin lege a noului plan cincinal şi a bugetului de stat al ţării noastre, pe anul 1976. Convorbiri ungaro—romane Vizita lui George Macovescu în Ungaria în perioada dintre 8 şi 11 decernţia pentru progresele obţinute în cobrie 1975, la invitaţia ministrului laborarea ştiinţifică şi culturală, conafacerilor externe al ţării noastre, sideră necesară dezvoltarea ei în con- Frigyes Paja, ministrul afacerilor extinuate şi rezolvarea sarcinilor existerte al R.S. România, George Matente”. covescu a efectuat în ţară la noi o vizită oficială de prietenie. în timpul convorbirilor cei doi miniştri au efectuat un schimb de păreri în legătură cu stadiul actual şi perspectivele dezvoltării relaţiilor dintre cele două ţări prietene şi vecine, discutînd, totodată, şi cele mai importante probleme internaţionale actuale. Tratativele miniştrilor afacerilor externe s-au desfăşurat într-o atmosferă de stimă reciprocă, problemele abordîndu-se deschis şi sincer. Comunicatul comun, semnat la sfîrşitul întîlnirii amicale, relevă că, părţile au apreciat pozitiv rezultatele obţinute pînă în prezent în domeniul schimburilor de mărfuri, al cooperării şi specializării în producţie”, şi că „Miniştri şi-au exprimat satisfacPărţile au reafirmat hotărîrea comună de a dezvolta şi întări colaborarea în toate domenile de activitate, în interesul celor două popoare, al cauzei socialismului şi al păcii. Cei doi miniştri au apreciat, că această vizită a constituit o nouă contribuţie la dezvoltarea colaborării multilaterale dintre cele două ţări socialiste învecinate, la o şi mai bună cunoaştere a politicii celor două părţi. în timpul vizitei sale în ţară la noi, ministrul afacerilor externe al R.S. România, George Macovescu a fost primit şi de Pál Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial, de György Lázár, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri şi de Béla Biszku, membru al Biroului Politic, secretar al C.C. al P.M.S.U. Cei doi miniştri ai afacerilor externe, Frigyes Paja (în stingă) şi George Macovescu (la mijloc) pe aeroportul Ferihegy