Foaia noastră, 1976 (Anul 26, nr. 1-24)

1976-01-01 / nr. 1

Comunele Micherechi şi Apateu în pragul anului nou Trei întrebări, trei răspunsuri încheierea unui an de perseverentă luptă şi activitate, atît pentru un om ca individ, cit şi pentru o comunitate obştească, este un prilej de a reprivi drumul anului lăsat în urmă şi de a încerca realizarea planurilor pentru anul care vine. Călăuziţi de aceste presupuneri ne-am deplasat în două comune cu populaţie de naţionalitate română, la Micherechi şi Apateu, să stăm de vorbă cu conducătorii statului despre realizările şi planurile lor de viitor. La Micherechi ne-a dat informaţiile necesare secretarul Sfatului comunal, Ioan Netea. — Ce s-a realizat la Micherechi în anul 1975? — Anul lăsat în urmă a fost bogat în realizări. Am construit o clădire anexă a şcolii cu etaj, care va asigura condiţii bune predării la şcoală. Clădirea a costat aproape patru milioane de forinţi şi a fost realizată cu ajutorul statului, insă şi locuitorii comunei au prestat o muncă obştească în valoare de sute de mii forinţi. Noua clădire şi ca interior — săli spaţioase pline de lumină — şi ca exterior este o podoabă în centrul comunei. — O altă realizare de seamă este lărgirea reţelei de trotuar modern (lat) pe străzile: Kossuth, Jókai, Mohács şi altele. — Ce se plănuieşte pe anul 1976? — Tot de progresul urbanistic aparţine şi noul sistem de pavare a străzilor care se încrucişează cu strada principală din comună. Şase dintre acestea vor fi prevăzute cu „beton dinţat” la intrarea în strada principală, pe o distanţă de 50 m, ca în timp noroios roţile vehiculelor, în felul acesta, să se curăţe de noroi. Şi în realizările urbanistice locuitorii s-au angajat la munci obşteşti, cam 30 zile anual fiecare familie. — Ce prevede la Micherechi cel de-al cincilea cincinal? — Executarea celor plănuite, printre care este prevăzută și o farmacie, morgă şi lărgirea reţelei de canalizare. Deci, au ce face. *** La APATEU, de asemenea, ne-a primit secretarul sfatului, Imre Sain, tînăr pătruns de însemnătatea misiunii pe care o îndeplineşte în viaţa obştească ca îndrumător al treburilor comunale. Ca să vadă cît mai clar multiplele relaţii dintre stat şi cetăţeni, s-a înscris la drept, acum e în anul patru, la universitatea din Seghedin. Şi la Apateu am pus întrebarea: — Ce ar putea înşira ca realizări de seamă în anul 1975 în comuna lor? — Mai întîi amintesc cea mai impozantă realizare urbanistică din ultimul deceniu: în 1975 a fost predată în folosinţă uzina de apă, a mia pe ţară. Asta a însemnat pentru comuna Apateu un salt înainte în domeniul progresului social. Comuna dispune de o reţea de apaducte echivalentă cu cele de la oraşe. 40 de fîntîni ne aprovizionează cu apa necesară. Realizarea aceasta s-a făcut cu ajutorul statului şi prin contribuţii obşteşti. — Ce plănuiţi pe anul 1976? — Cîteva din planurile anului viitor: realizarea unui parc de odihnă, cu un fel de lac cu bărci la marginea comunei înspre Săcal. Va fi un lac mare cu multe soiuri de peşti, înconjurat de copaci şi boschete de trandafiri. Locuitorii comunei s-au angajat să contribuie cu muncă obştească la înfăptuirea diferitelor planuri urbanistice, menite că faciliteze emanciparea comunei. Şi-n anii trecuţi muncile obşteşti la noi au fost menţionate şi de forurile judeţene. — Ce prevede cincinalul la Apateu? — Multe. Încă în anul ce vine vom moderniza abatorul şi depoul pompierilor. In cadrul cincinalului vom construi o şcoală cu azil pentru copii, bucătărie şi prînzîtor, şi vom construi trotuare. Le dorim îndeplinirea tuturor dorinţelor. I. Ivănuş (Urmare din pag. 1) Activitatea din anul trecut, planul anului viitor La 19 decembrie s-a ţinut şi ultima şedinţă, din anul 1975, a COMISIEI DE PRESĂ, de data aceasta pentru prima oară la sediul redacţiei. Participanţii la această şedinţă, deşi într-un număr mai restrîns, au dezbătut aproape toate problemele ivite în această temă. Referatul cu privire la relaţiile dintre redacţie, respectiv Comisia de presă şi populaţia cititoare de la sate a fost ţinut de Alexandru Hoţopan, redactorul şef al Foii noastre, analizînd toate aspectele şi posibilităţile acestor relaţii, despre care se poate spune că sunt bune şi potrivite, dar încă pot fi îmbunătăţite. Vorbitorul a mai accentuat, că în scopul ridicării nivelului gazetei noastre se solicită, în primul rînd, ajutorul membrilor, comisiei de presă. Membrii Comisiei, în esenţă, au acceptat constatările referatului, completîndu-le cu cîteva juste observaţii atît în privinţa temei, cît şi a unor aspecte legate de această temă. Petru Cîmpian a atras atenţia asupra unor greşeli de tipografie. Florica Dimăk a cerut să se concretizeze sarcinile ce urmează să fie îndeplinite de membrii comisiei, în posesia unei practici gazetăreşti mai bogate, Ilie Ivănuş şi-a exprimat părerea de a intensifica caracterul educativ al gazetei şi de a continua preocuparea cu privire la o mai bună selectare a materialului. Gheorghe Santău s-a alăturat celor spuse de Ilie Ivănuş cu privire la rolul educativ al Foii, exprimîndu-şi părerea că acest rol educativ s-ar putea întregi prin luarea unor poziţii morale în unele chestiuni de interes obştesc şi unde ar fi necesar. A fost unanimă părerea, pe care au exprimat-o toţi membrii Comisiei, că nivelul Foii noastre s-a ridicat în ultimul timp printr-un conţinut mai bogat şi mai variat, ceea ce este foarte îmbucurător. Reflectînd asupra celor spuse de către cei care au luat cuvîntul, Alexandru Hoţopan a fixat că observaţiile făcute vor fi luate în considerare la întocmirea planului de muncă al Comisiei pentru anul 1976, plan care va fi acceptat la următoarea şedinţă a Consiliului general. în cele următoare, redactorul şef al gazetei a făcut o scurtă dare de seamă despre pregătirile aniversării de 25 de ani a gazetăritului românesc din Ungaria, schiţînd şi scenariul serbării. Astfel serbarea aniversării se va ţine la 7 februarie în noua clădire modernă a Centrului cultural „Erkel” din Giula, în cadrul unei şedinţe festive a Consiliului general. Tot în această zi se va ţine şi tradiţionalul bal românesc. Ca ultimul act al şedinţei a fost ales în funcţia de secretar al Comisei Ilie Ivănuş, în locul lui Mihai Cosma care şi-a încetat activitatea de colaborator al Foii noastre la 15 octombrie 1975, devenind corespondentul la Bucureşti al agenţiei MTI. — gh. s. — In trecutul apropiat, la Micherechi, a avut loc un curs de perfecţionare pentru cadrele didactice de la toate şcolile cu limba de predare română din ţară. In cadrul cursului au fost ţinute mai multe prelegeri pe teme didactice şi metologice, şi au avut loc şi lecţii-model, care au fost urmate apoi de vii discuţii şi utile schimburi de păreri. Unul dintre referate a fost prezentat de Gheorghe Marc, secretar al U.D.R.U., (în clişeu). CURS DE PERFECŢIONARE LA MICHERECHI FOAIA NOASTRĂ 3 Cooperativa de economii din Chitig în viaţa omenirii, de la începuturi a avut o importanţă mare adunatul. Omul preistoric şi-a asigurat existenţa adunînd bunuri găsite în natură. Această activitate nu l-a părăsit pe om nici pînă în zilele noastre, desigur adunatul în decursul secolelor suferind o transformare, primind alte forme în diferitele epoci istorice. Azi, în societatea socialistă nivelul de trai, salariile fac posibil ca oamenii să nu „consume” în total cîştigul. După un obicei demult practicat, banii economimisiţi sunt adunaţi, depuşi la bancă. Sumele sunt depuse nu pentru un scop în sine, ci cu scopul de a aduna pentru ceva. în ţara noastră populaţia poate să-şi depună banii economisiţi la C.E.C. sau la Cooperativele de economii. O astfel de cooperativă îşi desfăşoară activitatea în comuna Chitighaz încă din anul 1957, cînd cooperativele de acest fel au fost înfiinţate. Unitatea din Chitighaz este centrală, deoarece îi aparţin şi filialele din comunele Aletea, Doboz, Gerla, Szabadkígyós şi Újkígyós. Locuitorii fac economii pentru cumpărarea autoturismelor şi maşinilor de uz casnic, în scopul diferitelor construcţii, şi în mare majoritate fac economii pentru bătrîneţe, cînd nu vor fi în stare să lucreze atît de activi ca în tinereţe. Locuitorii comunelor interesate sînt într-adevăr economisitori. Pînă la data de 1 noiembrie 1975, suma banilor depuşi a fost de 53 260 000 forinţi, pe 4568 de carnete, cooperativa avînd 7000 membri. Pe cîte un carnet au fost depuşi în general 11 660 forinţi. Din suma amintită, după cum depunerea are mai multe forme, 51 500 000 forinţi au fost depuşi cu dobîndă. Cea mai mică sumă o atinge îmi 700 000 forinţi pentru cîştiguri de autoturisme, iar 60 000 pentru cîştiguri. Cele mai multe carnete conţin depuneri cu dobîndă, iar locul al doilea îl ocupă depunerile pentru cîştiguri de autoturisme. La ultima tragere, de exemplu, un autoturism „Skoda” a fost cîştigat tocmai de un membru al cooperativei. Din întreaga sumă depusă 22 milioane fac cele 1440 de carnete care sunt în posesia oamenilor din Citighaz. Dobînzile la aceste carnete, în funcţie de durata timpului, sunt de 2%, 3% şi 5%. în interesul locuitorilor cooperativa acordă şi împrumuturi. De acest servici însă se pot folosi numai membrii cooperativei, iar membru poate să devină oricare cetăţean care are vîrsta de 18 ani. Azi suma împrumuturilor este de 16 milioane forinţi, dintre care 4 milioane la Chitighaz. împrumuturile sînt acordate în patru feluri, cu dobîndă pînă la 8%. Dintre acestea, forma cea mai frecventă este împrumutul de construcţii, acesta atinge suma de 6 300 000 forinţi, urmînd apoi împrumutul personal cu 5 100 000 forinţi şi cel de producţie cu 2 800 000 forinţi. prumutul de cumpărături, face 1 750 000 forinţi. La acordarea împrumuturilor se ia în considerare situaţia socială. Aşa de exemplu tinerii căsătoriţi îl primesc în condiţii mai favorabile şi în sume mai ridicate. Acestea sunt formele principale ale serviciilor Cooperativei de economii de la Chitighaz în favoarea populaţiei. Sub formă auxiliară se mai ocupă şi de plătirea preţului animalelor predate la întreprinderea de prelucrare a produselor de carne, această sumă, în acest an, a atins suma de 42 milioane foriţi. I. Sz. Kiss Frumoasa clădire a Cooperativei de economii din Chitighaz a fost dată în folosinţă abia cu cîţiva ani în urmă iată la ce folosesc chitighăzenii împrumuturile de bani. Această clădire cu etaj nu este prima la Chitighaz dar, fără doar şi poate, va fi cea mai modernă.