Foaia noastră, 1977 (Anul 27, nr. 1-24)
1977-01-01 / nr. 1
2 Lucrările sesiunii de iarnă a Adunării de Stat a Republicii Populare Ungare au avut loc la 17 şi 18 decembrie 1976. La ordinea de zi a sesiunii s-au aflat două puncte: 1. Proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 1977 al R.P. Ungare; 2. Raportul ministrului afacerilor externe privind situaţia internaţională şi activitatea guvernului în domeniul politicii externe, în expozeul său cu privire la proiectul de lege al bugetului de stat pe anul 1977, Lajos Faluvégi, ministrul de finanţe a trecut în revistă cele mai importante aspecte ale întocmirii proiectului de lege, factorii determinanţi ai anului economic 1976, apoi s-a ocupat mai detailat cu principiile şi datele concrete ale bugetului pe anul 1977. La dezbateri a luat cuvîntul şi Károly Németh, secretar al C.C. al P.M. S.U., care a subliniat necesitatea producţiei raţionale şi a acordării unei atenţii majore dezvoltării materialotehnice a agriculturii, realizarea cărora va pretinde unificarea forţelor în toate domeniile muncii constructive. între cei înscrişi la cuvînt a fost şi dr. József Bíró, ministrul comerţului exterior, care a accentuat importanţa eficacităţii producţiei şi a dezvoltării dinamice a economiei naţionale, în care comerţul exterior joacă un rol tot mai important. József Bondor, ministrul construcţiilor în cuvîntarea sa a amintit cele mai importante aspecte ale industriei de construcţii, referindu-se şi la realizarea marilor investiţii planificate pe anul 1976, remarcînd că: „cu o muncă mai bună vom putea face faţă sarcinilor crescînde”. După dezbateri, Adunarea de Stat a adoptat - cu vot unanim şi fără modificări - legea privind bugetul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1977. Raportul privind situaţia internaţională şi activitatea guvernului în domeniul politicii externe a fost prezentat de Frigyes Paja, ministru de externe al R.P. Ungare, în care raportorul a subliniat că procesul de desstindere al climatului internaţional nu mai poate fi oprit. Trecînd în revistă cele mai de seamă aspecte ale vieţii internaţionale, vorbitorul a făcut şi alte aprecieri de ordin general, scoţînd în evidenţă spiritul conferinţei de la Helsinki, spirit care are un efect din ce în ce mai însemnat. Sforţările guvernului nostru pentru dezarmare, poziţia ţării noastre cu privire la soluţionarea problemei din Orientul Apropiat şi alte focare ale globului, coordonarea muncii în politica externă au fost capitolele mai de seamă ale raportului care apoi, la fel, a fost acceptat de Adunarea de Stat. Sesiunea Adunării de Stat a R. P. Ungare Vizita lui György Lázár în R. S. România Convorbiri ungaro- române La invitaţia lui Manea Mănescu, prim-ministru al R.S. România, György Lázár, preşedinte al Consiliului de Miniştri al R.P. Ungare, la 20 şi 21 decembrie 1976, a întreprins o vizită oficială de prietenie în R.S. România, în cadrul vizitei, György Lázár a fost primit de Nicolae Ceauşescu, secretar general al C.C. al P.C. Român, preşedintele R.S. România, cu care a avut o convorbire cordială de prietenie. Tratativele lui György Lázár cu Manea Mănescu s-au desfăşurat într-o atmosferă de sinceră prietenie şi înţelegere reciprocă, cele două părţi constantînd - în comunicatul comun - că „relaţiile de colaborare multilaterală şi legăturile de bună vecinătate dintre R.P. Ungară şi R.S. România sunt într-o continuă dezvoltare”. Cei doi prim-miniştri au acordat o deosebită atenţie relaţiilor politice, economice, culturale şi din alte domenii, fiind de acord că exită posibilităţi pentru a extinde aceste relaţii. Cu prilejul acestei vizite, cei doi conducători au semnat acordul privind reglarea schimbului de mărfuri pe anul 1977 dintre cele două ţări, acord care oglindeşte dezvoltarea dinamică a relaţiilor economice dintre cele două ţări. O dată caracteristică a dezvoltării relaţiilor economice este că, în perioada cincinalului trecut ponderea schimbului de mărfuri s-a dublat, iar acordul semnat în cadrul acestei vizite prevede o nouă dublare a acestui volum. Şi această vizită a confirmat: sunt asigurate posibilităţile lărgirii legăturilor ştiinţifice, culturale şi ale organelor obşteşti. Această menire o realizează vizitele reciproce - legăturile personale şi cele de ordin turistic - ceea ce are un efect bun asupra adîncirii prieteniei dintre cele două popoare La ordinea de zi a convorbirilor celor doi prim-miniştri au figurat şi probleme ale situaţiei internaţionale actuale. în comunicat se relevă: cele două părţi au reafirmat că în domeniul politicii se vor strădui cu consecvenţă pentru dezvoltarea prieteniei, solidarităţii şi colaborării cu ţările socialiste. Vizita oficială de prietenie în România a lui György Lázár a contribuit cu succes la întărirea continuă a legăturilor bilaterale dintre cele două popoare şi ţări prietene socialiste, şi totatunci a servit interesul cooperării internaţionale între ţările socialiste în favoarea destinderii internaţionale, a păcii şi construirii socialismului. FOAIA NOASTRĂ Vizita lui Pál Losonczi în India La invitaţia lui F. A. Ahmed, preşedintele Indiei, Pál Losonczi, preşedintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare a întreprins o vizită oficială în Republica India între 7 şi 13 decembrie 1976. Pál Losonczi a avut întrevederi amicale şi convorbiri oficiale în primul rînd cu F.A. Ahmed şi cu Indira Gandhi, premierul Indiei, şi alte personalităţi indiene. Convorbirile dintre Pál Losonczi şi Indira Gandhi au inclus pe ordinea de zi relaţiile bilaterale dintre cele două ţări şi probleme internaţionale de interes comun, în problemele discutate părerile au fost apropiate sau identice. Cele două părţi au constatat cu satisfacţie că relaţiile politice, economice, ştiinţifice şi culturale se dezvoltă într-un ritm corespunzător şi în interesul celor două popoare. Au fost de acord că sunt asigurate toate premisele extinderii relaţiilor economice şi comerciale, în scopul cărora vor trebui luate noi măsuri. Cei doi conducători de delegaţii s-au informat reciproc asupra dezvoltării şi succeselor obţinute de cele două popoare în domeniile construirii orînduirii lor. Cu privire la situaţia internaţională cele două părţi au evidenţiat necesitatea extinderii cooperării şi destinderii internaţionale, necesitatea dezarmării generale, inclusiv a dezarmării nucleare, concomitent exprimîndu-se pentru convocarea conferinţei mondiale de dezarmare, în cadrul convorbirilor în problemele internaţionale, cele două părţi au schimbat păreri cu privire la soluţionarea unor probleme importante pentru omenire, ca admiterea în O.N.U. a Republicii Socialiste Vietnam, prezenţa forţelor militare străine în Oceanul Indian, lupta de eliberare şi suveranitatea ţărilor africane, situaţia nerezolvată din Orientul Apropiat şi alte domenii ale vieţii internaţionale actuale. Ambele părţi şi-au exprimat părerea conform căreia şi actuala vizită a contribuit considerabil la adîncirea relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două ţări. Delegaţia maghiară, în timpul şederii sale în India, a vizitat şi cîteva uzine şi instituţii culturale ale ţării gazde şi a depus coroane de flori la monumentul lui Mahatma Gândi şi a lui Djavaharlal Nehru, precum şi la mormîntul marelui om de ştiinţă al poporului maghiar, Sándor Körösi Csoma, Indira Gandhi, F. A. Ahmed şi Pál Losonczi FOAIA NOASTRĂ - Organ al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria. Apare la 1 şi 15 ale fiecărei luni Redactor şef: ALEXANDRU HOŢOPAN. Redacţia: 5701 GYULA, Petőfi tér 2. sz. Postafiók: 95. Telefon: 517, 518. Editura: întreprinderea „Békés megyei Lapkiadó Vállalat”. Editor responsabil: MIHÁLY LEHOCZKY. Tiparul: Dürer Nyomda, 5701 Gyula Conducător responsabil: PÁL HAROMSZÉKI Este difuzată de Poşta Maghiară. Abonamente la oficiile poştale, la factorii poştali, la activiştii Uniunii şi la Biroul central de difuzarea presei (Posta Központi Hírlapiroda, 1900 Budapest, V., József Nádor tér 1. sz.) atît personal, cit și prin virament la contul de virament KHI 215-96162. Abonamente pe un an: 19,20 forinți. INDEX: 25291 ISSN 0426-6420 Leonid Brejnev la 70 de ani La 19 decembrie 1976 Leonid Ilici Brejnev a împlinit 70 de ani. Cu această ocazie conducătorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a fost distins cu cele mai înalte medalii ale poporului sovietic şi ale ţărilor socialiste, printre care şi cu Ordinul „Steagul Roşu” al Republicii Populare Ungare, decoraţie înmînată de János Kádár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. E o sarcină de onoare şi de mare răspundere să îndeplineşti cel mai înalt post în partidul fondat de Vladimir Ilici Lenin. Tovarăşul L. I. Brejnev îndeplineşte acest post de aproape un deceniu şi jumătate, cu munca lui îmbogăţind palmaresul cauzei progresului, păcii şi socialismului cu noi adepţi, respect şi recunoştinţă atît în patria sa, cît şi în întreaga lume. Tatăl său a fost muncitor feroviar. Copilăria şi-a petrecut-o într-un mediu muncitoresc. După terminarea școlii medii a lucrat ca topograf și apoi ca activist de partid, fiind din 1931 membru al P.C.U.S. în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei a făcut parte din armata operativă, luptînd pînă în ultimele clipe ale războiului. La Congresul al XIX-lea a fost ales membru supleant al Prezidiului C.C. al P C.U.S., iar la Congresul al XX-lea secretar al C.C. Funcţia de secretar general al C.C. al P.C.U.S. o îndeplineşte din 1964. în anul 1976, ca preşedinte al Consiliului de Apărare a Patriei a fost denumit mareşal al Uniunii Sovietice. Prin activitatea sa prodigioasă a contribuit în mare măsură la faptul, că azi continentul nostru să poată fi caracterizat drept o cooperare reciproc avantajoasă, a cărei semnificativ exemplu şi rezultat este Conferinţa de la Helsinki. Tovarăşul Brejnev ne-a vizitat ţara de mai multe ori. Poporul nostru îl apreciază cu mare respect şi recunoştinţă, sentimente tălmăcite fidel de tovarăşul János Kádár cu ocazia înmînării celei mai înalte distincţii a ţării noastre: „In persoana Dumneavoastră noi, comuniştii maghiari, respectăm prietenul apropiat şi adevărat al poporului maghiar. Îndeosebi vă mulţumim pentru tot ce aţi făcut şi faceţi în favoarea întăririi şi adîncirii prieteniei şi colaborării dintre poporul sovietic şi maghiar. în numele meu personal şi în numele întregului nostru popor vă urăm din inimă să continuaţi să îndepliniţi înalta funcţie spre binele poporului sovietic, a cauzei noastre comune, în favoarea socialismului, a comunismului şi a păcii mondiale”. Porneşte lajerdap~2 După vechii romani Dunărea era împărţită în două părţi: partea de la izvoare pînă la defileul îngust ce împarte Carpaţii în două şi poartă denumirea de Djerdap (Porţile de Fier) era denumită Ister, iar porţiunea dintre Porţile de Fier şi Marea Neagră se numea Danubius, adică Dunărea propriu-zisă. Azi nu mai există Porţile de Fier, unde Dunărea curgea printre stînci şi valurile ei scăldau zidurile de piatră. Aici fluviul este traversat de un baraj, iar rezervorul de apă astfel format are o lungime de aproape 200 de km. în anul 1964 trei state socialiste - Uniunea Sovietică, Iugoslavia şi România - şi-au unificat eforturile pentru a construi uriaşul sistem hidroenergetic şi naval, numit Djerdap, în prezent opt state europene, printre care şase socialiste - Uniunea Sovietică, Bulgaria, România, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia - transportă anual 50- 60 milioane tone de marfă pe Dunăre. Sistemul amintit constituie proprietatea României şi Iugoslaviei. Frontiera simbolică dintre aceste două state trece tocmai prin mijlocul acelui baraj uriaş care a fost construit prin contribuţia muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi proiectanţilor iugoslavi, români şi sovietici. Cele 12 unităţi de hidromaşini ale ambelor părţi au fost proiectate în Uniunea Sovietică. Muncitori din Leningrad au construit 9 turbine şi 6 generatoare. Trei turbine şi 3 generatoare au fost fabricate în România pe baza unor proiecte sovietice şi cu participarea specialiştilor sovietici, iar 3 generatoare au fost făcute în Iugoslavia, la uzinele Rade Koncara din Zagreb. îmi aduc bine aminte de acea zi caldă de mai din anul 1972 şi de chiotele de bucurie ale numeroşilor constructori adunaţi pe malul românesc şi iugoslav, în jurul barajului împodobit cu drapele şi flori, Iosif Broz Tito, preşedintele Iugoslaviei la marea întrunire de atunci s-a exprimat în felul următor: „ . . . Doresc să accentuez, că la construirea hidrocentralei Djerdap a contribuit în mare măsură şi Uniunea Sovietică, a cărei uzine şi oameni de specialitate, conform convenţiei de colaborare economică şi tehnică, au participat la proiectarea şi fabricarea unei părţi a utilajelor de un nivel tehnic foarte ridicat”. Grupul specialiştilor sovietici a fost distins în acea zi cu decoraţii iugoslave. Industria în dezvoltare necesită energie electrică, ce urmează să fie importată. Astfel este absolut legitimă ideea construirii hidrocentralei Djerdap - 2. Aceasta va fi la fel o coproducţie româno-iugoslavă, la care va participa şi Uniunea Sovietică. Instituţiile sovietice de proiectare au pregătit deja planurile de fabricare şi transportare cu privire la utilajele sovietice pentru noua hidrocentrală, pe care le-au şi predat destinatarilor. Conform planului întocmit, la 80 km spre sud de Djerdap — Dunărea va fi străbătută de un nou baraj cu două centrale, cu cîte opt hidroturbine pe partea română şi iugoslavă. Capacitatea totală a acestora va atinge cifra de 432 mii kilowaţi. Construcţia va începe în acest an şi va dura şapte ani, în prezent apa Dunării, după ce își face datoria la barajul Djerdap - 1, curge pașnic mai departe, însă centrala Djerdap - 2 o va opri în noul rezervor de apă ce se va întinde între cele două hidrocentrale. Datorită rezervorului de apă, pe partea iugoslavă se va putea realiza irigarea a 20 mii hectare de pămînt fertil. Se vor îmbunătăţi condiţiile de navigare pe Dunăre. Conform calculelor specialiştilor iugoslavi, prin noua hidrocentrală se va bucura de avantaje însemnate Combinatul metalurgic din Smederovo şi industria petrolieră din Voevodat, folosindu-se în viitor de posibilităţile transportului dunărean. V. Gavilevszkij (APN)