Foaia noastră, 1977 (Anul 27, nr. 1-24)

1977-01-01 / nr. 1

2 Lucrările sesiunii de iarnă a Adu­nării de Stat a Republicii Populare Ungare au avut loc la 17 şi 18 decem­brie 1976. La ordinea de zi a sesiunii s-au aflat două puncte: 1. Proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 1977 al R.P. Ungare; 2. Raportul ministrului afacerilor externe privind situaţia internaţională şi activitatea guvernului în domeniul politicii externe, în expozeul său cu privire la proiec­tul de lege al bugetului de stat pe a­­nul 1977, Lajos Faluvégi, ministrul de finanţe a trecut în revistă cele mai im­portante aspecte ale întocmirii proiec­tului de lege, factorii determinanţi ai anului economic 1976, apoi s-a ocupat mai detailat cu principiile şi datele concrete ale bugetului pe anul 1977. La dezbateri a luat cuvîntul şi Ká­roly Németh, secretar al C.C. al P.M. S.U., care a subliniat necesitatea pro­ducţiei raţionale şi a acordării unei a­­tenţii majore dezvoltării materialo­­tehnice a agriculturii, realizarea cărora va pretinde unificarea forţelor în toate domeniile muncii constructive. între cei înscrişi la cuvînt a fost şi dr. József Bíró, ministrul comerţului exterior, care a accentuat importanţa eficacităţii producţiei şi a dezvoltării dinamice a economiei naţionale, în ca­re comerţul exterior joacă un rol tot mai important. József Bondor, ministrul cons­trucţiilor în cuvîntarea sa a amintit cele mai importante aspecte ale indus­triei de construcţii, referindu-se şi la realizarea marilor investiţii planifica­te pe anul 1976, remarcînd că: „cu o muncă mai bună vom putea face faţă sarcinilor crescînde”. După dezbateri, Adunarea de Stat a adoptat - cu vot unanim şi fără mo­dificări - legea privind bugetul de stat al Republicii Populare Ungare pe anul 1977. Raportul privind situaţia interna­ţională şi activitatea guvernului în do­meniul politicii externe a fost prezen­tat de Frigyes Paja, ministru de ex­terne al R.P. Ungare, în care rapor­torul a subliniat că procesul de des­­stindere al climatului internaţional nu mai poate fi oprit. Trecînd în revistă cele mai de seamă aspecte ale vieţii internaţionale, vorbitorul a făcut şi alte aprecieri de ordin general, sco­­ţînd în evidenţă spiritul conferinţei de la Helsinki, spirit care are un efect din ce în ce mai însemnat. Sforţările guvernului nostru pentru dezarmare, poziţia ţării noastre cu privire la so­luţionarea problemei din Orientul A­­propiat şi alte focare ale globului, coordonarea muncii în politica exter­nă au fost capitolele mai de seamă a­­le raportului care apoi, la fel, a fost acceptat de Adunarea de Stat. Sesiunea Adunării de Stat a R. P. Ungare Vizita lui György Lázár în R. S. România Convorbiri ungaro- române La invitaţia lui Manea Mănescu, prim-ministru al R.S. România, György Lázár, preşedinte al Consiliu­lui de Miniştri al R.P. Ungare, la 20 şi 21 decembrie 1976, a întreprins o vizită oficială de prietenie în R.S. Ro­mânia, în cadrul vizitei, György Lázár a fost primit de Nicolae Ceauşescu, se­cretar general al C.C. al P.C. Român, preşedintele R.S. România, cu care a avut o convorbire cordială de priete­nie. Tratativele lui György Lázár cu Ma­nea Mănescu s-au desfăşurat într-o at­mosferă de sinceră prietenie şi înţele­gere reciprocă, cele două părţi constan­­tînd - în comunicatul comun - că „re­laţiile de colaborare multilaterală şi legăturile de bună vecinătate dintre R.P. Ungară şi R.S. România sunt într-o continuă dezvoltare”. Cei doi prim-miniştri au acordat o deosebită atenţie relaţiilor politice, e­­conomice, culturale şi din alte dome­nii, fiind de acord că exită posibilităţi pentru a extinde aceste relaţii. Cu prilejul acestei vizite, cei doi conducători au semnat acordul privind reglarea schimbului de mărfuri pe a­­nul 1977 dintre cele două ţări, acord care oglindeşte dezvoltarea dinamică a relaţiilor economice dintre cele două ţări. O dată caracteristică a dezvoltării relaţiilor economice este că, în perioa­da cincinalului trecut ponderea schim­bului de mărfuri s-a dublat, iar acor­dul semnat în cadrul acestei vizite pre­vede o nouă dublare a acestui volum. Şi această vizită a confirmat: sunt asigurate posibilităţile lărgirii legătu­rilor ştiinţifice, culturale şi ale organe­lor obşteşti. Această menire o reali­zează vizitele reciproce - legăturile personale şi cele de ordin turistic - ceea ce are un efect bun asupra adîn­­cirii prieteniei dintre cele două popoare La ordinea de zi a convorbirilor ce­lor doi prim-miniştri au figurat şi pro­bleme ale situaţiei internaţionale ac­tuale. în comunicat se relevă: cele două părţi au reafirmat că în dome­niul politicii se vor strădui cu consec­venţă pentru dezvoltarea prieteniei, solidarităţii şi colaborării cu ţările so­cialiste. Vizita oficială de prietenie în Ro­mânia a lui György Lázár a contribuit cu succes la întărirea continuă a legă­turilor bilaterale dintre cele două po­poare şi ţări prietene socialiste, şi tot­­atunci a servit interesul cooperării in­ternaţionale între ţările socialiste în favoarea destinderii internaţionale, a păcii şi construirii socialismului. FOAIA NOASTRĂ Vizita lui Pál Losonczi în India La invitaţia lui F. A. Ahmed, pre­şedintele Indiei, Pál Losonczi, preşe­dintele Consiliului Prezidenţial al R.P. Ungare a întreprins o vizită ofi­cială în Republica India între 7 şi 13 decembrie 1976. Pál Losonczi a avut întrevederi ami­cale şi convorbiri oficiale în primul rînd cu F.A. Ahmed şi cu Indira Gandhi, premierul Indiei, şi alte per­sonalităţi indiene. Convorbirile dintre Pál Losonczi şi Indira Gandhi au inclus pe ordinea de zi relaţiile bilaterale dintre cele două ţări şi probleme internaţionale de in­teres comun, în problemele discutate părerile au fost apropiate sau identice. Cele două părţi au constatat cu sa­tisfacţie că relaţiile politice, economi­ce, ştiinţifice şi culturale se dezvoltă într-un ritm corespunzător şi în intere­sul celor două popoare. Au fost de acord că sunt asigurate toate premisele extinderii relaţiilor economice şi co­merciale, în scopul cărora vor trebui luate noi măsuri. Cei doi conducători de delegaţii s-au informat reciproc asupra dezvoltării şi succeselor obţinute de cele două po­poare în domeniile construirii orîndui­­rii lor. Cu privire la situaţia internaţională cele două părţi au evidenţiat necesita­tea extinderii cooperării şi destinderii internaţionale, necesitatea dezarmării generale, inclusiv a dezarmării nuclea­re, concomitent exprimîndu-se pentru convocarea conferinţei mondiale de dezarmare, în cadrul convorbirilor în proble­mele internaţionale, cele două părţi au schimbat păreri cu privire la soluţio­narea unor probleme importante pent­ru omenire, ca admiterea în O.N.U. a Republicii Socialiste Vietnam, prezenţa forţelor militare străine în Oceanul In­dian, lupta de eliberare şi suveranita­tea ţărilor africane, situaţia nerezolva­tă din Orientul Apropiat şi alte do­menii ale vieţii internaţionale actuale. Ambele părţi şi-au exprimat păre­rea conform căreia şi actuala vizită a contribuit considerabil la adîncirea re­laţiilor de prietenie şi colaborare din­tre cele două ţări. Delegaţia maghiară, în timpul şe­derii sale în India, a vizitat şi cîteva uzine şi instituţii culturale ale ţării gazde şi a depus coroane de flori la monumentul lui Mahatma Gândi şi a lui Djavaharlal Nehru, precum şi la mormîntul marelui om de ştiinţă al poporului maghiar, Sándor Körösi Csom­a, Indira Gandhi, F. A. Ahmed şi Pál Losonczi FOAIA NOASTRĂ - Organ al Uniunii Democratice a Românilor din Ungaria. Apare la 1 şi 15 ale fiecărei luni Redactor şef: ALEXANDRU HOŢOPAN. Redacţia: 5701 GYULA, Petőfi tér 2. sz. Postafiók: 95. Telefon: 517, 518. Editura: întreprinderea „Békés megyei Lapkiadó Vállalat”. Editor responsabil: MIHÁLY LEHOCZKY. Tiparul: Dürer Nyomda, 5701 Gyula Conducător responsabil: PÁL HAROMSZÉKI Este difuzată de Poşta Maghiară. Abonamente la oficiile poştale, la factorii poştali, la activiştii Uniunii şi la Biroul central de difuzarea presei (Posta Központi Hírlapiroda, 1900 Budapest, V., József Nádor tér 1. sz.) atît personal, cit și prin virament la contul de virament KHI 215-961­62. Abonamente pe un an: 19,20 forinți. INDEX: 25291 ISSN 0426-6420 Leonid Brejnev la 70 de ani La 19 decembrie 1976 Leonid Ilici Brejnev a împlinit 70 de ani. Cu a­­ceastă ocazie conducătorul Partidului Comunist al Uniunii Sovietice a fost distins cu cele mai înalte medalii ale poporului sovietic şi ale ţărilor socia­liste, printre care şi cu Ordinul „Stea­gul Roşu” al Republicii Populare Un­gare, decoraţie înmînată de János Ká­dár, prim-secretar al C.C. al P.M.S.U. E o sarcină de onoare şi de mare răspundere să îndeplineşti cel mai î­­nalt post în partidul fondat de Vladi­mir Ilici Lenin. Tovarăşul L. I. Brej­nev îndeplineşte acest post de aproa­pe un deceniu şi jumătate, cu munca lui îmbogăţind palmaresul cauzei pro­gresului, păcii şi socialismului cu noi adepţi, respect şi recunoştinţă atît în patria sa, cît şi în întreaga lume. Tatăl său a fost muncitor feroviar. Copilăria şi-a petrecut-o într-un mediu muncitoresc. După terminarea școlii medii a lucrat ca topograf și apoi ca activist de partid, fiind din 1931 mem­bru al P.C.U.S. în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei a fă­cut parte din armata operativă, lup­­tînd pînă în ultimele clipe ale războiu­lui. La Congresul al XIX-lea a fost ales membru supleant al Prezidiului C.C. al P C.U.S., iar la Congresul al XX-lea secretar al C.C. Funcţia de se­cretar general al C.C. al P.C.U.S. o îndeplineşte din 1964. în anul 1976, ca preşedinte al Consiliului de Apă­rare a Patriei a fost denumit mareşal al Uniunii Sovietice. Prin activitatea sa prodigioasă a contribuit în mare măsură la faptul, că azi continentul nostru să poată fi caracterizat drept o cooperare reciproc avantajoasă, a cărei semnificativ exem­plu şi rezultat este Conferinţa de la Helsinki. Tovarăşul Brejnev ne-a vizitat ţara de mai multe ori. Poporul nostru îl a­­preciază cu mare respect şi recunoştin­ţă, sentimente tălmăcite fidel de tova­răşul János Kádár cu ocazia înmînării celei mai înalte distincţii a ţării noas­tre: „In persoana Dumneavoastră noi, comuniştii maghiari, respectăm priete­nul apropiat şi adevărat al poporului maghiar. Îndeosebi vă mulţumim pen­tru tot ce aţi făcut şi faceţi în favoa­rea întăririi şi adîncirii prieteniei şi colaborării dintre poporul sovietic şi maghiar. în numele meu personal şi în numele întregului nostru popor vă urăm din inimă să continuaţi să înde­pliniţi înalta funcţie spre binele popo­rului sovietic, a cauzei noastre comu­ne, în favoarea socialismului, a comu­nismului şi a păcii mondiale”. Porneşte lajerdap~2 După vechii romani Dunărea era împărţită în două părţi: partea de la izvoare pînă la defileul îngust ce îm­parte Carpaţii în două şi poartă denu­mirea de Djerdap (Porţile de Fier) era denumită Ister, iar porţiunea dintre Porţile de Fier şi Marea Neagră se nu­mea Danubius, adică Dunărea pro­­priu-zisă. Azi nu mai există Porţile de Fier, unde Dunărea curgea printre stînci şi valurile ei scăldau zidurile de piatră. Aici fluviul este traversat de un baraj, iar rezervorul de apă astfel format are o lungime de aproape 200 de km. în anul 1964 trei state socialiste - Uniunea Sovietică, Iugoslavia şi Ro­mânia - şi-au unificat eforturile pentru a construi uriaşul sistem hidroenerge­tic şi naval, numit Djerdap, în prezent opt state europene, printre care şase socialiste - Uniunea Sovietică, Bulga­ria, România, Iugoslavia, Ungaria, Cehoslovacia - transportă anual 50- 60 milioane tone de marfă pe Dună­re. Sistemul amintit constituie proprie­tatea României şi Iugoslaviei. Fron­tiera simbolică dintre aceste două sta­te trece tocmai prin mijlocul acelui baraj uriaş care a fost construit prin contribuţia muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor şi proiectanţilor iugoslavi, români şi sovietici. Cele 12 unităţi de hidromaşini ale ambelor părţi au fost proiectate în Uniunea Sovietică. Muncitori din Le­ningrad au construit 9 turbine şi 6 ge­neratoare. Trei turbine şi 3 genera­toare au fost fabricate în România pe baza unor proiecte sovietice şi cu par­ticiparea specialiştilor sovietici, iar 3 generatoare au fost făcute în Iugosla­via, la uzinele Rade Koncara din Zagreb. îmi aduc bine aminte de acea zi caldă de mai din anul 1972 şi de chio­tele de bucurie ale numeroşilor cons­tructori adunaţi pe malul românesc şi iugoslav, în jurul barajului împodobit cu drapele şi flori, Iosif Broz Tito, preşedintele Iugoslaviei la marea în­trunire de atunci s-a exprimat în felul următor: „ . . . Doresc să accentuez, că la construirea hidrocentralei Djer­dap a contribuit în mare măsură şi Uniunea Sovietică, a cărei uzine şi oameni de specialitate, conform con­venţiei de colaborare economică şi tehnică, au participat la proiectarea şi fabricarea unei părţi a utilajelor de un nivel tehnic foarte ridicat”. Grupul specialiştilor sovietici a fost distins în acea zi cu decoraţii iugoslave. Industria în dezvoltare necesită energie electrică, ce urmează să fie im­portată. Astfel este absolut legitimă ideea construirii hidrocentralei Djer­dap - 2. Aceasta va fi la fel o copro­ducţie româno-iugoslavă, la care va participa şi Uniunea Sovietică. Insti­tuţiile sovietice de proiectare au pre­gătit deja planurile de fabricare şi transportare cu privire la utilajele so­vietice pentru noua hidrocentrală, pe care le-au şi predat destinatarilor. Conform planului întocmit, la 80 km spre sud de Djerdap —­­ Dunărea va fi străbătută de un nou baraj cu două centrale, cu cîte opt hidroturbine pe partea română şi iugoslavă. Capa­citatea totală a acestora va atinge cifra de 432 mii kilowaţi. Construcţia va începe în acest an şi va dura şapte ani, în prezent apa Du­nării, după ce își face datoria la bara­jul Djerdap - 1, curge pașnic mai de­parte, însă centrala Djerdap - 2 o va opri în noul rezervor de apă ce se va întinde între cele două hidrocentrale. Datorită rezervorului de apă, pe par­tea iugoslavă se va putea realiza iri­garea a 20 mii hectare de pămînt fer­til. Se vor îmbunătăţi condiţiile de na­vigare pe Dunăre. Conform calculelor specialiştilor iugoslavi, prin noua hid­rocentrală se va bucura de avantaje însemnate Combinatul metalurgic din Smederovo şi industria petrolieră din Voevodat, folosindu-se în viitor de posibilităţile transportului dunărean. V. Gavilevszkij (APN)

Next