Foaia noastră, 1980 (Anul 30, nr. 1-52)

1980-01-06 / nr. 1

T--------------------- * ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMÂNILOR DIN UNGA­­IA *_____________4 ANUL XXX, NR. 1. DUMINICA 6 IANUARIE 1980 8 PAGINI 1,20 FT. Viaţa culturală la sate, iarna Mult cheltuieşte statul nostru pentru întreţinerea instituţiilor culturale la oraşe şi sate: şcoli, cămine culturale, formaţii artis­tice, biblioteci etc., iar în ca­drul acestora pentru răspîndirea culturii naţionalităţilor conlocui­toare. Odată cu Eliberarea, pa­ralel cu întărirea economică a ţării, rînd pe rînd s-au înfiinţat şi a crescut numărul instituţii­lor menite să stimuleze popula­rizarea culturii naţionalităţilor din localităţile cu populaţie mix­tă. Am putea privi aceste in­stituţii cu menire nobilă ca fă­clii aprinse care încălzesc şi lu­minează, însă numai dacă au „fochişti” pricepuţi, apologeţi fanatici ai limbii şi culturii, că­reia aparţin, în ultimul timp am avut o­­cazia să vizitez mai multe sate din judeţul Bichiş, Bihor şi Csongrád, şi să mă conving de contribuţia instituţiilor amintite la răspîndirea şi îngrijirea lim­bii materne şi a tradiţiilor cul­turale. Statul, pe lîngă şcolile cu limba de predare maternă, ne-a pus la dispoziţie cămine culturale şi biblioteci bine înzes­trate. Dar că ferestrele acestor clădiri în serile de iarnă sînt i­­nundate de lumină sau înpînzi­­te de întuneric depinde, în ma­re măsură, de activiştii culturali. La Cenadul Unguresc, de e­­xemplu, ani de-a rîndul cămi­nul cultural şi biblioteca comu­nală erau două instituţii cu fe­restrele mai mult întunecate pî­­nă nu a ajuns acolo însufleţită bibliotecară Maria Kuruzsa, ca­re în perioada de timp cît a ac­tivat acolo a organizat în per­manenţă şezători culturale şi an­chete literare în limbile naţiona­lităţilor de acolo. Probabil toc­mai pentru meritele obţinute a­­colo au transferat-o la Macău, ca referenţă a secţiei culturale orăşeneşti. Un milion şi jumă­tate de forinţi a plătit statul în anul 1979 pentru reînnoirea bi­bliotecii şi a căminului cultural, tocmai de aceea sperăm că în lo­cul ei va fi numit cineva care dă o atenţie cuvenită răspîndirii culturii româneşti. La Aletea şi Bătania cămine­le culturale pot fi comparate cu nişte focare ce încălzesc nu nu­mai pentru că aceste localităţi sînt „comune mari”, ci şi pentru că în fruntea lor se află doi vechi activişti pasionaţi ai răs­pîndirii culturii la sate: Gheor­­ghe Mistor şi Mihăly Denes. Ei pot fi aflaţi pînă seara tîrziu la „căminele lor”, unde în perma­nenţă sînt organizate activităţi culturale menite să contribuie la formarea tipului de om nou cu o cultură multilaterală. Şi ca un exemplu elocvent al activităţii vii, iată, în ziua de 10 decem­brie, cu ocazia unei şezători li­terare, la biblioteca din Aletea şaizeci şi şapte de persoane, ti­neri şi vîrstnici s-au adunat să afle care este „Menirea literatu­rii naţionalităţilor”. La Săcal şi Aţateu profesorii Mihai Ruja şi Săndor Szentan­­nai se ocupă de cultivarea tradi­ţiilor culturale româneşti. Ei sînt aceia care nu lasă focul să se stingă. Szentannai a înfiinţat la Apateu un cor despre a că­rui activitate cred că vom mai auzi. în acest sens trebuie menţio­nat că în unele cazuri aceşti i­­nimoşi activişti culturali nu sînt de naţionalitate română, totuşi fac mult pentru răspîndirea lim­bii şi culturii române. Cu oca­zia ciclului de conferinţe ţinute pe la sate am putut constata a­­cest lucru: sînt profesori de ro­mână care nu arată prea mare interes faţă de limba şi literatu­ra „lor”, şi sînt în schimb pro­fesori de limba maghiară, sau de alte discipline, pe care îi in­teresează literatura română, ori­ginalitatea şi bogăţia ei. Prin cele menţionate aici aş dori să accentuez că lumina şi căldura focarelor noastre culturale de­pinde în mare măsură de noi, de acei activişti culturali ai că­ror misiune este cultivarea lim­bii materne. Ilie Ivănuş O expoziţie a publicaţiilor de naţionalitate Ca rezultat al unei decizii co­mune a uniunilor de naţionali­tate din patria noastră, în ulti­mii ani publicaţiile acestora sînt editate de Editura Didac­tică din Budapesta. Această de­cizie a fost urmată, încă în anul 1976, de primele produse poli­grafice în limba română, slova­că, germană şi sîrbo-croată. Editarea lucrărilor autorilor de naţionalitate a fost şi rămîne o misiune politică prin care, în­că de la bun început, şi Editura Didactică s-a străduit să contri­buie la dezvoltarea mai rapidă a literaturii în limba naţionali­tăţilor conlocuitoare, factor im­portant al întăririi conştiinţei de naţionalitate a confraţilor noştri, în acest sens, cum e şi firesc, cel mai mare efect îl au publi­caţiile etnografice, din care şi prin care cetăţenii maghiari de naţionalitate pot să cunoască şi să retrăiască unele crîmpeie ale tezaurului lor de cultură popu­lară, servind aprecierea cuveni­tă a moştenirii specifice etnicu­lui din care fac parte. Deşi nu fără greutăţi, totuşi Editura Didactică face faţă ne­cesităţilor ivite de la bun înce­put, încă din primul cincinal e­­ditorial Editura şi-a programat ieşirea de sub tipar a 54 de pu­blicaţii în limba naţionalităţilor, plan care este realizat cu consec­venţă, astfel că în aceste zile E­­ditura Didactică se pregăteşte cu o amplă expoziţie a publica­ţiilor editate sub auspiciile sale. Prezentarea publică a produselor selecţionate va avea loc la Szentendre, deschiderea festivă fiind la 16 ianuarie a.c. Tematica publicaţiilor ce vor fi expuse, spre fericire, este des­tul de variată: antologii litera­re, volume de impresii, studii de etnografie şi folclor, colecţii de cîntece populare ş.a. Dar gazdele acestei expoziţii în curs de pregătire s-au gîndit să intensifice efectul acestei ac­ţiuni culturale şi prin organiza­rea unor anchete şi întîlniri cu cititorii. Expoziţia va fi deschisă timp de zece zile. Şedinţa Consiliului Naţional F.P.P. La 4 ianuarie a.c. a avut loc în Parlament şedinţa de lucru a Consiliului Naţional al Frontu­lui Popular Patriotic. Pe ordi­nea de zi a acestei întruniri a fi­gurat dezbaterea directivelor ce­lui de-al XX-lea Congres al P.M.S.U., precum şi trasarea sarcinilor ce îi revin acestei or­ganizaţii de masă în populariza­rea instrucţiunilor generale re­dactate de Comitetul Central, instrucţiuni care determină şi ac­tivitatea de orientare şi îndru­mare a Frontului Popular Pa­triotic. în cadrul şedinţei s-a accen­tuat că directivele Congresului al XH-lea sînt supuse unor dez­bateri la care - pe lîngă cele opt sute de mii de membri de par­tid - participă toţi cetăţenii din patria noastră, posibilităţile de participare fiind asigurată şi de mişcarea de masă a F.P.P. Gara de vest înnoită In ultimele săptămîni ale anului trecut s-au terminat lucrările de reconstrucţie şi renovare a Gării de vest din Capitală. Important nod de cale ferată, de aici pornesc numeroase garnituri spre toate colţurile ţării şi peste hotare. (MTI-foto: Jozsef Bajkor)­ ­­­ ipC Tren electric spre Kelebia In programul de electrificare a căilor ferate are un rol important traseul Budapesta-Kelebia, legînd Capitala de frontiera cu R.S.F. Iugoslavia. Recent primele locomotive electrice au pornit cu viteza maximă de 100 km/h spre frontiera de sud a ţării noastre. (MTI-foto: Imre Karáth) Salata din sere Cu ocazia sărbătorilor recente au apărut pe piaţă primele trufan­dale, dintre care şi salata din serele Cooperativei agricole de pro­ducţie „Răkolczi” din Răkoczifalva. Din aceste sere s-au vîndut în timpul sărbătorilor peste 10o 000 de căpăţîni. (MTI-fotó: István Cser)

Next