Foaia noastră, 1985 (Anul 35, nr. 1-52)
1985-01-04 / nr. 1
VINERI 4 IANUARIE 1985 în dezbaterea întregii societăţi DIRECTIVELE C.C. AL P.M.S.U. pentru al Xlll-lea Congres (I) Încă în prima parte a lunii decembrie din anul trecut, organele cotidiene de presă au publicat — în text integral — Directivele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pentru cel de-al XIII-lea Congres. în săptămînile ce urmează, aceste Directive vor sta în centrul atenţiei comuniştilor, a întregului popor. Aceasta este şi firesc, cu atît mai mult cu cit congresul partidului are o importanţă mai mare decît orice alt eveniment. Şi nu numai în viaţa partidului, ci şi în a tuturor cetăţenilor patriei. Cel de-al XIII-lea Congres va avea menirea să traseze calea dezvoltării pe viitorii cinci ani. De la acesta aşteptăm răspuns: oare la ce grad al progresului putem ajunge în a doua jumătate a deceniului optzeci, bazîndu-ne pe rezultatele obţinute pină acum şi totodată luînd în considerare condiţiile actuale şi posibilităţile reale. In zilele care urmează, Directivele vor fi dezbătute foarte serios atît de toate organizaţiile de bază ale partidului, cit şi de organele mai largi ca comitetele comunale, orăşeneşti şi judeţene - în plus şi de alte organe şi organizaţii obşteşti şi de masă. Dar îşi vor spune părerea şi acei cetăţeni ai patriei, care nu sînt membri de partid. Astfel, la formarea politicii partidului contribuie în mod indirect întreaga societate. Aceasta este o practică tradiţională, foarte utilă, pe care o exercită partidul nostru aproape de trei decenii. Directivele au în vedere situaţia internaţională, relaţiile sociale şi politice, munca de edificare economică, nivelul de trai, condiţiile de viaţă, ideologia, politica de culturalizare, modul de viaţă, partidul şi organizaţiile de masă, precum şi activitatea internaţională a partidului - teme analizate în cite un capitol aparte. In introducerea Directivelor se arată că societatea noastră socialistă - în ultimii cinci ani - s-a dezvoltat conform hotăririllor celui de-al XII-lea Congres al P.M.S.U. în patria noastră ordinea societăţii socialiste şi puterea poporului este solidă. Unitatea naţională este tare, iar situaţia politică internă este echilibrată. Poporul nostru trăieşte în pace şi securitate şi sprijină politica partidului. Cel de-al XIII-lea Congres al P.M. S.U. îşi va desfăşura lucrările în perioada cînd întregul popor sărbătoreşte aniversarea a 40 de ani de la Eliberarea patriei. în cele patru decenii scurse s-au născut rezultate remarcabile: edificarea, apărarea şi consolidarea puterii populare, trecerea mijloacelor de producţie în proprietate socială, introducerea economiei planificate, dezvoltarea industriei, transformarea socialistă a agriculturii, introducerea şi statornicirea democraţiei socialiste, crearea unităţii naţionale, creşterea nivelului general, politic şi profesional al cetăţenilor, ridicarea nivelului de trai etc. Formarea relaţiilor internaţionale - aşa cum se arată în Directive - este hotărită de lupta dintre socialism şi capitalism. Tot atunci interesul comun al statelor cu orînduire socială diferită este ca lupta dintre cele două orînduiri să se desfăşoare în cadrul coexistenţei paşnice, în zilele noastre, cînd s-au acumulat foarte multe mijloace de distrugere în mase, interesul comun al popoarelor este apărarea păcii, oprirea cursei înarmărilor, interzicerea armamentelor termonucleare şi dezarmarea, în ciuda condiţiilor nefavorabile - se relevă în documentul partidului - există posibilitatea înlăturării pericolelor care periclitează omenirea. Garanţia principală a acesteia o constituie puterea şi politica consecventă de pace a Uniunii Sovietice şi a comunităţii socialiste. Patria noastră desfăşoară o politică colaţionată cu cea a ţărilor socialiste, prin care întăreşte direcţiile pozitive ale vieţii internaţionale şi contribuie la înlăturarea tuturor acelor fenomene care periclitează pacea mondială. în acest context se arată că este de o importanţă deosebită adîncirea prieteniei ungaro-sovietice. Aceasta este un scop naţional major de prim ordin. Uniunea Sovietică este şi astăzi, şi va fi şi în viitor, cel mai sigur bastion mondial al independenţei patriei noastre şi al muncii de edificare socialistă. Partidul şi poporul nostru este solidar cu popoarele în curs de dezvoltare, iar în interesul menţinerii dialogului continuă colaborarea şi cu ţările capitaliste dezvoltate. Relaţiile cu aceste ţări le formăm în concordanţă cu spiritul principiilor coexistenţei paşnice, pe baza egalităţii şi avantajului reciproc. în perioada scursă de la ultimul congres s-au înregistrat succese semnificative şi în privinţa relaţiilor sociale şi politice, în care unitatea muncitorimii şi ţărănimii este solidă. Continuînd politica de unitate, s-a întărit şi dezvoltat unitatea naţională socialistă, s-a extins democraţia socialistă. Procesul de apropiere a claselor fundamentale ale societăţii şi diferitelor pături a progresat semnificativ. Clasa muncitoare este puterea conducătoare a societăţii. Devotamentul politic şi activitatea ei este decisivă din punct de vedere al stabilităţii şi dezvoltării societăţii. Nivelul profesional şi cultural s-a ridicat în continuare. Ţărănimea cooperatistă este aliatul stabil al clasei muncitoare. Atît în starea ei materială, cit şi în componenţa ei, dar şi în felul de a gîndi s-au petrecut transformări calitative. S-a schimbat în mare măsură caracterul muncii agricole avînd un rol tot mai important pregătirea profesională. S-a modificat intr-o direcţie favorabilă şi modul de viaţă al ţăranilor. Intelectualitatea joacă un rol tot mai important în viaţa noastră socială. Trebuie să crească şi în continuare aprecierea socială a muncii spirituale şi să se faciliteze desfăşurarea activităţii intelectualităţii in viaţa publică. Scopul neabătut al politicii statului nostru este alianţa claselor şi păturilor societăţii, a întregului popor în interesul edificării socialiste a patriei. S-au înregistrat succese semnificative şi în afirmarea egalităţii femeilor, deşi aici mai sînt multe de făcut, înainte de toate în asigurarea şanselor egale în ocuparea unor funcţii corespunzătoare pregătirii lor profesionale şi politice. S-au produs mari schimbări şi în rîndul generaţiei tinere. Marea majoritate a tinerilor munceşte cinstit, pregătirea profesională şi ideologică s-a îmbunătăţit. Partidul va acorda şi în viitor o atenţie sporită tuturor problemelor legate de noua generaţie pe care o va ajuta în participarea la edificarea patriei noastre. Directivele partidului se referă şi la naţionalităţile din Ungaria. în document se arată: „Naţionalităţile îşi consideră drept patrie Republica Populară Ungară. Egalitatea in drepturi, păstrarea limbii materne, dezvoltarea culturii trebuie asigurate şi in viitor, indiferent de numărul lor. Recunoaştem şi vom sprijini munca uniunilor naţionalităţilor, şi în viitor. Naţionalităţile au un rol însemnat în dezvoltarea prieteniei dintre maghiari şi popoarele învecinate. Considerăm evidente şi facilităm relaţiile cu naţiunile cu limba asemănătoare cu ele. De asemenea considerăm o exigenţă evidentă ca şi cetăţenii de naţionalitate maghiară din ţările învecinate să-şi păstreze limba maternă, să-şi dezvolte cultura naţională şi să contribuie la întărirea prieteniei dintre popoarele noastre, la colaborarea dintre ţările noastre.” în anii trecuţi s-a întărit în continuare statul nostru socialist. S-a îmbunătăţit munca forurilor şi organelor de conducere, activitatea sfaturilor. Prin modificarea sistemului de alegeri s-a extins democraţia socialistă, iar prin lichidarea plaselor a crescut independenţa sfaturilor locale. (Va urma) _______FONâMQuiTlâ Premiile Nobel ~ 1984 Anul 1984 - comentează agenţiile internaţionale de presă - a fost primul, după foarte multă vreme, în care Europa a pus capăt superiorităţii americane în ce priveşte obţinerea Premiilor Nobel, la diferite discipline: din 9 laureaţi, 6 sînt europeni şi un singur american. Iată numele laureaţiilor din acest an. Premiul Nobel pentru literatură a fost atribuit poetului ceh Jaroslav Seifert, în vîrstă de 83 de ani, bolnav Seifert a primit ştirea încununării sale la un spital din Praga. Agenţia C.T.R. menţionează că Jaroslav Seifert este creator naţional din R.S. Cehoslovacă. Premiul Nobel pentru medicină a fost atribuit lui Niels K. Jerne, din Marea Britanie, Georges J. F. Koehler, din R.F. Germania, şi Cesar Milstein, din Argentina, pentru teoriile lor asupra „specificităţii dezvoltării şi controlului sistemului de imunizare” și pentru descoperirea „principiului referitor la producerea de anticorpi monoclonali”. Niels K. Jerne, 73 de ani, este descris drept „cel mai mare teoretician al imunologiei”. A fost director al Institutului de imunologie din Basel, între 1969-1980, și este un consultant special al Institutului Pasteur din Paris. Georges J. F. Koehler, 38 de ani, este și el membru al Institutului din Basel. Cesar Milstein, 57 de ani, lucrează la universitatea Cambridge. El a declarat presei că cercetările care au fost laureate în acest an pot conduce la dezvoltarea ,,armei magice” împotriva cancerului. Premiul Nobel pentru fizică a fost împărţit între Carlo Rubbia, Italia, şi Simon van der Meer, Olanda, pentru „contribuţia decisivă la marele proiect care a condus la descoperirea particulelor cîmpurilor W şi Z, mediatori ai interacţiunii uşoare, una din forţele fundamentale ale Universului”. Carlo Rubbia, 50 de ani, a studiat la Pisa, a lucrat la Columbia University, apoi la facultatea din Roma, după care s-a alăturat Centrului (vest)-european pentru cercetare nucleară (Cern); din 1970, predă anual cite un trimestru la Harvard. Simon van der Meer, s-a născut in 1925, a studiat în Olanda, a lucrat pentru compania Philips, apoi s-a alăturat lui Cern. Premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit singurului american laureat în acest an - Bruce Merrifield, 63 de ani, pentru punerea la punct a unei „noi şi foarte ingenioase metode de sinteză organică”, metodă „care, deschide noi posibilităţi în domeniul chimiei proteinelor şi în acela al chimiei acizilor nucleici”. Originar din Fort Worth, Texas, Bruce Merrifield şi-a făcut studiile la Universitatea din Los Angeles (U.C.L. A.), unde a și predat trei ani, apoi din 1949 a început să predea la Universitatea Rockefeller, din New York (ca profesor, din 1966). Premiul Nobel pentru economie ia fost atribuit, în acest an, unui fost asistent al lui John Keynes, britanicul sir Richard Stone, „pionier şi promotor atît al infrastructurii teoretice, cit şi al aplicaţiilor practice ale diferitelor sisteme ale contabilităţilor naţionale”, în vîrstă de 71 de ani, sir Richard Stone, a fost profesor de economie la Universitatea din Cambridge. Din lumea capitalistă Şomajul şi inflaţia în ţările Pieţei comune Un raport al Comisiei Executive a C.E.E. Comisia executivă a Pieţei comune a elaborat un raport asupra situaţiei economice şi sociale a celor zece state membre, document care a fost discutat în cadrul reuniunii la nivel înalt a C.E.E. de la Dublin, din 3-4 decembrie. Referindu-se la situaţia în domeniul utilizării forţei de muncă, raportul estimează că aceasta se va deteriora, rata şomajului urmînd să cuprindă între 11 şi 11,5 la sută din populaţia activă. Numărul total al celor lipsiţi de un loc de muncă se va cifra la peste 12 000 000, iar procentul tinerilor şomeri se va apropia de 25 la sută din forţa de muncă. Rata de creştere a inflaţiei ar urma să fie de 4,2 la sută în cursul anului viitor, iar deficitul finanţelor publice de 4,8 la sută din produsul naţional brut. Ca urmare, se preconizează continuarea politicii de austeritate pentru a reduce ritmul de creştere a inflaţiei şi cheltuielile publice. Spre un deficit bugetar record în 1984 Prioritară pe agenda Administraţiei şi a Congresului american este găsirea unei soluţii pentru reducerea deficitului bugetului federal. După niveluri fără precedent în ultimii cîţiva ani, acesta ameninţă să atingă, în actualul an fiscal (inaugurat la 1 octombrie), niveluri record de circa 210 miliarde de dolari. în discuţiile care au loc pe această temă, factorii economici din cadrul guvernului au prezentat liderilor Congresului un plan de reducere masivă a deficitului prin scăderea cu 240 miliarde de dolari a cheltuielilor guvernamentale în următorii trei ani fiscali.