Foaia noastră, 1985 (Anul 35, nr. 1-52)

1985-01-04 / nr. 1

VINERI 4 IANUARIE 1985 în dezbaterea întregii societăţi DIRECTIVELE C.C. AL P.M.S.U. pentru al Xlll-lea Congres (I) Încă în prima parte a lunii decembrie din anul trecut, or­ganele cotidiene de presă au pu­blicat — în text integral — Di­rectivele Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar pentru cel de-al XIII-lea Congres. în săptămînile ce urmează, a­­ceste Directive vor sta în cen­trul atenţiei comuniştilor, a în­tregului popor. Aceasta este şi firesc, cu atît mai mult cu cit congresul partidului are o im­portanţă mai mare decît orice alt eveniment. Şi nu numai în viaţa partidului, ci şi în a tu­turor cetăţenilor patriei. Cel de-al XIII-lea Congres va avea menirea să traseze calea dezvol­tării pe viitorii cinci ani. De la acesta aşteptăm răspuns: oare la ce grad al progresului putem a­­junge în a doua jumătate a de­ceniului optzeci, bazîndu-ne pe rezultatele obţinute pină acum şi totodată luînd în considerare condiţiile actuale şi posibilităţi­le reale. In zilele care urmează, Di­rectivele vor fi dezbătute foar­te serios atît de toate organi­zaţiile de bază ale partidului, cit şi de organele mai largi­­ ca comitetele comunale, orăşe­neşti şi judeţene - în plus şi de alte organe şi organizaţii ob­şteşti şi de masă. D­ar îşi vor spune părerea şi acei cetăţeni ai patriei, care nu sînt membri de partid. Astfel, la formarea po­liticii partidului contribuie în mod indirect întreaga societate. Aceasta este o practică tradiţio­nală, foarte utilă, pe care o e­­xercită partidul nostru aproape de trei decenii. Directivele au în vedere si­tuaţia internaţională, relaţiile so­ciale şi politice, munca de edi­ficare economică, nivelul de trai, condiţiile de viaţă, ideolo­gia, politica de culturalizare, modul de viaţă, partidul şi or­ganizaţiile de masă, precum şi activitatea internaţională a par­tidului - teme analizate în cite un capitol aparte. In introducerea Directivelor se arată că societatea noastră socialistă - în ultimii cinci ani - s-a dezvoltat conform hotări­­rillor celui de-al XII-lea Con­gres al P.M.S.U. în patria noas­tră ordinea societăţii socialiste şi puterea poporului este solidă. Unitatea naţională este tare, iar situaţia politică internă este e­­chilibrată. Poporul nostru tră­ieşte în pace şi securitate şi sprijină politica partidului. Cel de-al XIII-lea Congres al P.M. S.U. îşi va desfăşura lucrările în perioada cînd întregul popor sărbătoreşte aniversarea a 40 de ani de la Eliberarea patriei. în cele patru decenii scurse s-au născut rezultate remarcabile: e­­dificarea, apărarea şi consolida­rea puterii populare, trecerea mijloacelor de producţie în pro­prietate socială, introducerea e­­conomiei planificate, dezvoltarea industriei, transformarea socia­listă a agriculturii, introducerea şi statornicirea democraţiei so­cialiste, crearea unităţii naţio­nale, creşterea nivelului general, politic şi profesional al cetăţe­nilor, ridicarea nivelului de trai etc. Formarea relaţiilor interna­ţionale - aşa cum se arată în Directive - este hotărită de lup­ta dintre socialism şi capitalism. Tot atunci interesul comun al statelor cu orînduire socială di­ferită este ca lupta dintre cele două orînduiri să se desfăşoare în cadrul coexistenţei paşnice, în zilele noastre, cînd s-au a­­cumulat foarte multe mijloace de distrugere în mase, interesul comun al popoarelor este apă­rarea păcii, oprirea cursei înar­mărilor, interzicerea armamen­telor termonucleare şi dezarma­rea, în ciuda condiţiilor nefavo­rabile - se relevă în documen­tul partidului - există posibili­tatea înlăturării pericolelor care periclitează omenirea. Garanţia principală a acesteia o constitu­ie puterea şi politica consecven­tă de pace a Uniunii Sovietice şi a comunităţii socialiste. Pa­tria noastră desfăşoară o politi­că colaţionată cu cea a ţărilor socialiste, prin care întăreşte di­recţiile pozitive ale vieţii inter­naţionale şi contribuie la înlă­turarea tuturor acelor fenomene care periclitează pacea mondia­lă. în acest context se arată că este de o importanţă deosebită adîncirea prieteniei ungaro-so­­vietice. Aceasta este un scop na­ţional major de prim ordin. U­­niunea Sovietică este şi astăzi, şi va fi şi în viitor, cel mai si­gur bastion mondial al indepen­denţei patriei noastre şi al mun­cii de edificare socialistă. Parti­dul şi poporul nostru este soli­dar cu popoarele în curs de dezvoltare, iar în interesul men­ţinerii dialogului continuă cola­borarea şi cu ţările capitaliste dezvoltate. Relaţiile cu aceste ţări le formăm în concordanţă cu spiritul principiilor coexisten­ţei paşnice, pe baza egalităţii şi avantajului reciproc. în perioada scursă de la ul­timul congres s-au înregistrat succese semnificative şi în pri­vinţa relaţiilor sociale şi politi­ce, în care unitatea muncitori­mii şi ţărănimii este solidă. Con­­tinuînd politica de unitate, s-a întărit şi dezvoltat unitatea na­ţională socialistă, s-a extins de­mocraţia socialistă. Procesul de apropiere a claselor fundamen­tale ale societăţii şi diferitelor pături a progresat semnificativ. Clasa muncitoare este puterea conducătoare a societăţii. Devo­tamentul politic şi activitatea ei este decisivă din punct de ve­dere al stabilităţii şi dezvoltării societăţii. Nivelul profesional şi cultural s-a ridicat în continua­re. Ţărănimea cooperatistă este aliatul stabil al clasei muncitoa­re. Atît în starea ei materială, cit şi în componenţa ei, dar şi în felul de a gîndi s-au petrecut transformări calitative. S-a schimbat în mare măsură carac­terul muncii agricole avînd un rol tot mai important pregătirea profesională. S-a modificat in­tr-o direcţie favorabilă şi modul de viaţă al ţăranilor. Intelectua­litatea joacă un rol tot mai im­portant în viaţa noastră socială. Trebuie să crească şi în conti­nuare aprecierea socială a mun­cii spirituale şi să se faciliteze desfăşurarea activităţii intelec­tualităţii in viaţa publică. Sco­pul neabătut al politicii statului nostru este alianţa claselor şi păturilor societăţii, a întregului popor în interesul edificării so­cialiste a patriei. S-au înregis­trat succese semnificative şi în afirmarea egalităţii femeilor, deşi aici mai sînt multe de fă­cut, înainte de toate în asigura­rea şanselor egale în ocuparea unor funcţii corespunzătoare pregătirii lor profesionale şi po­litice. S-au produs mari schim­bări şi în rîndul generaţiei tine­re. Marea majoritate a tinerilor munceşte cinstit, pregătirea pro­fesională şi ideologică s-a îm­bunătăţit. Partidul­ va acorda şi în viitor o atenţie sporită tutu­ror problemelor legate de noua generaţie pe care o va ajuta în participarea la edificarea patriei noastre. Directivele partidului se refe­ră şi la naţionalităţile din Un­garia. în document se arată: „Naţionalităţile îşi consideră drept patrie Republica Popula­ră Ungară. Egalitatea in drep­turi, păstrarea limbii materne, dezvoltarea culturii trebuie asi­gurate şi in viitor, indiferent de numărul lor. Recunoaştem şi vom sprijini munca uniunilor naţionalităţilor, şi în viitor. Naţionalităţile au un rol în­semnat în dezvoltarea prieteniei dintre maghiari şi popoarele în­vecinate. Considerăm evidente şi facilităm relaţiile cu naţiuni­le cu limba asemănătoare cu e­­le. De asemenea considerăm o exigenţă evidentă ca şi cetăţenii de naţionalitate maghiară din ţările învecinate să-şi păstreze limba maternă, să-şi dezvolte cultura naţională şi să contribu­ie la întărirea prieteniei dintre popoarele noastre, la colabora­rea dintre ţările noastre.” în anii trecuţi s-a întărit în continuare statul nostru socialist. S-a îmbunătăţit munca forurilor şi organelor de conducere, activi­tatea sfaturilor. Prin modifica­rea sistemului de alegeri s-a ex­tins democraţia socialistă, iar prin lichidarea plaselor a crescut independenţa sfaturilor locale. (Va urma) _______FON­â­MQuiTlâ Premiile Nobel ~ 1984 Anul 1984 - comentează a­­genţiile internaţionale de presă - a fost primul, după foarte multă vreme, în care Europa a pus capăt superiorităţii america­ne în ce priveşte obţinerea Pre­miilor Nobel, la diferite disci­pline: din 9 laureaţi, 6 sînt eu­ropeni şi un singur american. Iată numele laureaţiilor din acest an. Premiul Nobel pentru litera­tură a fost atribuit poetului ceh Jaroslav Seifert, în vîrstă de 83 de ani, bolnav Seifert a primit ştirea încununării sale la un spi­tal din Praga. Agenţia C.T.R. menţionează că Jaroslav Seifert este creator naţional din R.S. Cehoslovacă. Premiul Nobel pentru medici­nă a fost atribuit lui Niels K. Jerne, din Marea Britanie, Georges J. F. Koehler, din R.F. Germania, şi Cesar Mil­­stein, din Argentina, pentru teo­riile lor asupra „specificităţii dezvoltării şi controlului siste­mului de imunizare” și pentru descoperirea „principiului refe­ritor la producerea de anticorpi monoclonali”. Niels K. Jerne, 73 de ani, este descris drept „cel mai mare teoretician al i­­munologiei”. A fost director al Institutului de imunologie din Basel, între 1969-1980, și este un consultant special al Institu­tului Pasteur din Paris. Georges J. F. Koehler, 38 de ani, este și el membru al Institutului din Basel. Cesar Milstein, 57 de ani, lucrează la universitatea Cambridge. El a declarat presei că cercetările care au fost lau­reate în acest an pot conduce la dezvoltarea ,,armei magice” îm­potriva cancerului. Premiul Nobel pentru fizică a fost împărţit între Carlo Rub­­bia, Italia, şi Simon van der Meer, Olanda, pentru „contri­buţia decisivă la marele proiect care a condus la descoperirea particulelor cîmpurilor W şi Z, mediatori ai interacţiunii uşoa­re, una din forţele fundamenta­le ale Universului”. Carlo Rub­­bia, 50 de ani, a studiat la Pi­sa, a lucrat la Columbia Uni­versity, apoi la facultatea din Roma, după care s-a alăturat Centrului (vest)-european pentru cercetare nucleară (Cern); din 1970, predă anual cite un tri­mestru la Harvard. Simon van der Meer, s-a născut in 1925, a studiat în Olanda, a lucrat pentru compania Philips, apoi s-a alăturat lui Cern. Premiul Nobel pentru chimie a fost atribuit singurului ameri­can laureat în acest an - Bruce Merrifield, 63 de ani, pentru punerea la punct a unei „noi şi foarte ingenioase metode de sin­teză organică”, metodă „care, deschide noi posibilităţi în do­meniul chimiei proteinelor şi în acela al chimiei acizilor nu­cleici”. Originar din Fort Worth, Texas, Bruce Merrifield şi-a făcut studiile la Universi­tatea din Los Angeles (U.C.L. A.), unde a și predat trei ani, apoi din 1949 a început să pre­dea la Universitatea Rockefel­ler, din New York (ca profe­sor, din 1966). Premiul Nobel pentru econo­mie ia fost atribuit, în acest an, unui fost asistent al lui John Keynes, britanicul sir Richard Stone, „pionier şi promotor a­­tît al infrastructurii teoretice, cit şi al aplicaţiilor practice ale diferitelor sisteme ale contabili­tăţilor naţionale”, în vîrstă de 71 de ani, sir Richard Stone, a fost profesor de economie la U­­niversitatea din Cambridge. Din lumea capitalistă Şomajul şi inflaţia în ţările Pieţei comune Un raport al Comisiei Executive a C.E.E. Comisia executivă a Pieţei co­mune a elaborat un raport asu­pra situaţiei economice şi socia­le a celor zece state membre, document care a fost discutat în cadrul reuniunii la nivel înalt a C.E.E. de la Dublin, din 3-4 decembrie. Referindu-se la situaţia în domeniul utilizării forţei de muncă, raportul estimează că a­­ceasta se va deteriora, rata şo­majului urmînd să cuprindă în­tre 11 şi 11,5 la sută din popu­laţia activă. Numărul total al celor lipsiţi de un loc de muncă se va cifra la peste 12 000 000, iar procentul tinerilor şomeri se va apropia de 25 la sută din forţa de muncă. Rata de creştere a inflaţiei ar urma să fie de 4,2 la sută în cursul anului viitor, iar defici­tul finanţelor publice de 4,8 la sută din produsul naţional brut. Ca urmare, se preconizează con­tinuarea politicii de austeritate pentru­ a reduce ritmul de creş­tere a inflaţiei şi cheltuielile pu­blice. Spre un deficit bugetar record în 1984 Prioritară pe agenda Admi­nistraţiei şi a Congresului ame­rican este găsirea unei soluţii pentru reducerea deficitului bu­getului federal. După niveluri fără precedent în ultimii cîţiva ani, acesta ameninţă să atingă, în actualul an fiscal (inaugurat la 1 octombrie), niveluri record de circa 210 miliarde de dolari. în discuţiile care au loc pe această temă, factorii economici din cadrul guvernului au prezen­tat liderilor Congresului un plan de reducere masivă a deficitu­lui prin scăderea cu 240 miliar­de de dolari a cheltuielilor gu­vernamentale în următorii trei ani fiscali.

Next