Foaia noastră, 1985 (Anul 35, nr. 1-52)

1985-01-04 / nr. 1

în centrul discuţiilor Presa şi realităţile vieţii de naţionalitate Naţionalităţile conlocuitoare din Ungaria au de cîţiva ani mijloace de informare publică care se realizează ori sub for­ma de săptămînal în limba ma­ternă, ori prin emisiuni de na­ţionalitate la radio şi TV. Me­nirea acestora este bine definită, adică a scrie, a vorbi în limba naţionalităţii respective despre naţionalitate, servind interesele etnicului în discuţie. In cazul presei scrise în limba română din Ungaria putem vorbi deja de o tradiţie. ,,Foaia noastră”, săptămînalul Uniunii Democra­tice a Românilor din Ungaria, acomodindu-se mereu la reali­tăţile zilnice, continuă această tradiţie. Mijloacele de informare electronică de naţionalitate, mij­loacele de telecomunicaţie mo­derne, programele în limba ma­ternă la radio şi TV, în cazul naţionalităţii române, sînt cuce­riri noi, colaboratorii acestor re­dacţii sînt deschizători de drum. Dar mijloacele de informare pu­blică de naţionalitate numai aşa pot fi considerate integrale. Pen­tru a cunoaşte şi recunoaşte succesele, realităţile, problemele naţionalităţilor conlocuitoare din Ungaria nu este suficient ca a­­cestea să fie dezbătute doar de presa de naţionalitate, ci ele trebuie să fie reflectate în mod cuvenit şi de presa în limba maghiară. Prin conturarea aces­tor gînduri am şi întocmit lista acelor organe care au fost repre­zentate la recenta şedinţă a Sub­comisiei pentru naţionalităţi a Sfatului judeţean Bichiş ţinută la Giula, pe tema mijloacelor de informare publică ale naţionali­tăţilor conlocuitoare din acest judeţ. Alături de membrii sub­comisiei şi de ziarişti au ţinut să fie prezenţi la dezbaterea temei şi reprezentanţii Secţiei de cul­tură a Sfatului judeţean Bichiş, ai Comitetului judeţean al Fron­tului Popular Patriotic, precum şi referenţii Uniunii Democratice a Românilor şi Uniunii Demo­cratice a Slovacilor din Ungaria, cititorii din acest colţ al ţării. Membrii comisiei, în general, au fost mulţumiţi şi cu atenţia a­­cordată de către celelalte săptă­­mînale ale naţionalităţilor acti­vităţii vorbitorilor limbii germa­ne, sîrbe şi slovace din judeţul Bichiş, menţionîndu-se şi faptul că 60 la sută a slovacilor din Ungaria trăiesc aici, deci ziariş­tii de la Ludove Novini trebuie să ţină cont întotdeauna de a­­ceastă realitate. Alexandru Hoţo­­pan, redactorul-şef al Foii noas­tre a cerut pronunţat sprijinul subcomisiei de a lua măsuri con­crete pentru îmbunătăţirea grab­nică a difuzării presei de naţio­nalitate. Acest ajutor să nu ră­­mînă doar la nivel de principiu, ci să se realizeze prin fapte con­crete, dacă e cazul, factorii poş­tali să beneficize de premii bă­neşti pentru difuzarea presei în limba naţionalităţilor, cum se în­­tîmplă in cazul altor organe de presă preferenţiate. Mătyus Komlós referentul Comitetului judeţean al Frontului Popular Patriotic din Bichiş, dar şi alţi membri ai Subcomisiei pentru naţionalităţi, printre care şi Gheorghe Nistor din Aletea, au cerut ca presa judeţeană în limba maghiară să se ocupe mult mai anunţat de viaţa naţionalităţilor, să nu rămînă doar la tratarea superficială a temei, să acorde atenţie cuvenită şi problemelor, greutăţilor ce se ivesc, şi atunci cînd relatează despre diferitele actualităţi ale vieţii economice ale comunităţilor de naţionalitate să nu uite să menţioneze că au stat de vorbă cu oameni ai mun­cii de naţionalitate. S-a cerut ca în Bekes megyei Nepu­jsăg să se publice cu o anumită regulari­tate, în traducere maghiară, in­­tr-o rubrică aparte, unele articole din presa de naţionalitate care ţin de un interes mai larg şi care dezbat probleme pe care ar fi bine să le cunoască cît mai mulţi. Acelaşi scop l-ar servi şi publicarea unor articole din săptămînalele naţionalităţilor în Sajtofigyelo, ca ele să poată fi urmărite şi de autorităţile com­petente în rezolvarea probleme­lor dezbătute în coloanele presei de naţionalitate. Chiare, în primul rînd în jude­ţul Bichiş, caută şi găsesc temele introduse în programul în limba maternă. Este supărător însă că tocmai în acest judeţ sînt cele mai vitrege posibilităţi de re­cepţionare ale emisiunilor la ra­dio. Lőrinc Kerner, referentul emisiunilor de naţionalitate al Radiodifuziunii Maghiare a re­cunoscut aceste greutăţi. Dat fiind că nici în perspectivă nu se prevede difuzarea acestor pro­grame pe undele medii - în orele serii programul „Petöfi” poate fi recepţionat în condiţii tot mai slabe - şi că viitorul radiodifu­­zării nu se poate concepe decît pe undele ultrascurte, ascultătorii trebuie să se obişnuiască cu a­­ceastă undă, care de fapt asigură o recepţionare de calitate mult superioară undelor medii. în le­gătură cu schimbările calitative dorite în difuzarea programelor în limba maternă referentul Ra­diodifuziunii Maghiare a subli­niat importanţa prezentării aces­tui program în fiecare zi, cu un număr mult mai mare al cola­boratorilor emisiunilor. Şi în le­gătură cu emisiunile la radio s-a accentuat necesitatea prezentării în mod obiectiv a realităţilor vie­ţii de naţionalitate şi în prog­ramele în limba maghiară, înce­­pînd din anul 1984, Radiodi­fuziunea Maghiară, din două în două luni realizează emisuni în limba maghiară despre naţionali­tăţi. Ar fi bine dacă şi reporte­rii maghiari ar trata cu acea sensibilitate şi pricepere temele de naţionalitate cu care o fac aceasta colaboratorii de naţiona­litate ai Radiodifuziunii Ma­ghiare­­ reiese din poziţia luată de membrii subcomisiei Sfatului judeţean Bichiş, în timpul şedinţei Subcomisiei pentru naţionalităţi Cuvîntul scris Dintre săptămînalele naţionali­tăţilor conlocuitoare din Bichiş, „Foaia noastră” este singurul or­gan de presă a cărui redacţie îşi are sediul chiar aici în judeţ. Acest fapt se reflectă şi în strîn­­sa colaborare dintre săptămînalul românesc şi organele de condu­cere din Bichiş, precum şi legă­tura directă dintre redacţie şi Emisiunile la radio Precum colaboratorii „Foii noastre", aşa şi realizatorii emi­siunii de naţionalitate în limba română a Radiodifuziunii Ma­ Emisiunile televizate Pentru tratarea activităţii re­dacţiilor emisiunilor de naţiona­litate ale Televiziunii Maghiare a rămas mai puţin timp la şedin­ţa despre care vă relatează a­­ceastă scriere. Nu pentru că ar fi neglijată această foarte popu­lară ramură a mijloacelor de co­municaţie publică, ci şi pentru că aceste programe, beneficiind de cea mai modernă formă a telecomunicaţiei, ridică mai puţi­ne probleme decît de exemplu difuzarea presei sau îmbunătăţi­rea posibilităţilor de recepţionare a emisiunilor la radio. Dar toc­mai pentru faptul că emisiunile pe micul ecran sînt urmărite de foarte mulţi telespectatori, s-a ce­rut ca realizatorii emisiunilor să nu se mulţumească doar cu re­zultate superficiale, ci la fel ca ziariştii săptămînalelor de na­ţionalitate sau ca colaboratorii emisiunilor la radio să caute în­totdeauna cele mai potrivite for­me de a atinge scopul comun - a scrie, a vorbi în limba mater­nă, despre naţionalitate şi pentru naţionalitate. Cu aceste gînduri a încheiat şedinţa Sândor Farkas, preşedin­tele Subcomisiei pentru naţionali­tăţi din cadrul Sfatului judeţean Bichiş. Ştefan Frătean Poate vă interesează... Calendarul tirgurilor în 1985 BEKESCSABA 5 ianuarie; 2 februarie; 2 martie; 6 aprilie; 4 mai; 1 iunie; 6 iulie; 3 august; 7 septembrie; 5 octombrie; 2 noiembrie; 7 decem­brie. TIRG DE AUTOTURISME 13 ianuarie; 10 februarie; 10 martie; 14 aprilie; 12 mai; 9 iu­nie; 14 iulie; 11 august; 8 septembrie; 13 octombrie; 10 noiem­brie; 8 decembrie. DEBREȚIN 4-5 mai; 5-6 octombrie. TIRG DE AUTOTURISME 6, 13, 20, 27 ianuarie; 3, 10, 17, 24 februarie; 3, 10, 17, 24 martie; 7, 14, 21, 28 aprilie; 4, 5, 12, 19, 26 mai; 2, 9, 16, 23, 30 iunie; 7, 14, 21, 28 iulie; 4, 8, 18, 25 august; 1, 8, 15, 22, 29 sep­tembrie; 5, 6, 13, 20, 27 octombrie; 3, 10, 17, 24 noiembrie; 1, 8, 15, 22, 29 decembrie. GIULA 4 ianuarie; 1 februarie; 3 mai; 6 septembrie. TIRG DE ANIMALE 1 martie; 5 aprilie; 7 iunie; 5 iulie; 2 august; 4 octombrie; 1 noiembrie; 6 decembrie. TIRG DE AUTOTURISME 6 ianuarie; 3 februarie; 3 martie; 7 aprilie; 4 august; 1 septem­brie; 6 octombrie; 10 noiembrie; 1 decembrie. SEGHEDIN TIRG DE AUTOTURISME 6, 13, 20, 27 ianuarie; 3, 10, 17, 24 februarie; 3, 10, 17, 21, 24 martie; 7, 14, 21, 28 aprilie; 5, 12, 19, 26 mai; 2, 9, 16, 23, 30 iunie; 7, 14, 21, 28 iulie; 4, 11, 18, 25 august; 1, 8, 15, 22, 29 septembrie; 6, 13, 20, 27 octombrie; 10, 17 noiembrie; 1, 8, 15,, 22, 29 decembrie. VINERI 4 IANUARIE 1985 CULTIVAREA LIMBII ROMANE Să ne oprim şi la caz Cum am mai discutat şi în alte articole, verbele şi adjecti­vele cer construcţii speciale de caz. De exemplu adjectivele fa­vorabil şi specific cer cazul da­tiv: „Cerul pare favorabil ploii”, „S-au prezentat unele exponate specifice regiunii locale”; verbul a se adresa cere, de asemenea, cazul dativ: „M-am adresat ve­cinului pentru a repara împreu­nă gardul”. Ne oprim azi la un alt aspect şi anume faptul că dativul cerut de verbul a se a­­dresa poate avea forma clasică vecinului, cum am văzut, dar poate fi înlocuit şi de o con­strucţie echivalentă cu dativul, la un vecin. Limba română permite ambe­le forme, ca dovadă e tot aşa de corect să spunem: „Să nu spui la nimeni” cu o construc­ţie prepoziţională echivalentă cu dativul, sau „Să nu spui nimă­nui” cu dativul propriu-zis. în mod obişnuit în limba română se poate spune: „Dau apă la cai” sau „Dau apă cailor”. Şi la genitiv există construc­ţii echivalente. De pildă putem forma genitivul: „Părerea mul­tor colegi”, dar şi cu o construc­ţie prepoziţională, de astă dată cu prepoziţia a: „Părerea a mulţi colegi”. Ca şi în cazul precedent, am­bele construcţii sînt corecte şi literare. Dacă însă substantivul este precedat de un numeral cardinal adjectiv, atunci singu­rele construcţii de genitiv şi da­tiv sînt cele cu prepoziţii: da­tivul cu prepoziţia la, de pildă, „A dat bomboane la trei copii” şi genitivul cu prepoziţia a, de exemplu: „Este mama a trei copii”. Este cu atit mai uşor să ne însuşim limba română dacă a­­vem de unde alege. Rodica Bogza Irimie IN LIVEZI numai pomii se odihnesc in timpul iernii. Cei care le poartă grija sînt preocupați de asigurarea recoltei din vara ur­mătoare.

Next