Foaia Noastră, 1989 (Anul 39, nr. 1-52)

1989-09-15 / nr. 37

Pentru tinerii cenăţeni Puţine posibilităţi de muncă Un fenomen tot mai apăsă­tor în societatea noastră este migraţiunea oamenilor de la sate, mai ales a generaţiilor tinere. In ultimii ani această migraţiune a atins dimen­siuni uriaşe, fenomenul fiind caracteristic mai ales în re­giunile înapoiate şi cu carac­ter agrar. în aceste zone, în­­afara cooperativelor agricole de producţie şi a cîtorva filia­le, aproape nu mai sînt alte unităţi economice, care ar asigura muncă permanentă oamenilor de acolo. Totoda­tă în regiunile agrare se gă­sesc doar cîteva oraşe şi cen­tre industriale însemnate, care ar atrage un număr considerabil de muncitori, din împrejurimi. încă o altă dificultate mai adinceşte situaţia grea a aces­­­tor sate: lipsa investiţiilor centrale, lipsa instituţiilor care ar asigura un mod de trai confortabil, sănătos şi cu intenţia de culturalizare a maselor în mod cuvenit. Care este situaţia la Ce­­nadul-Unguresc ? Tot mai mulţi tineri cenă­deni îşi părăsesc satul natal. Stând de vorbă cu oamenii din sat, am aflat că proble­ma centrală în migraţiunea consătenilor o constituie nu­­m­ărul scăzut al locurilor de muncă. Pe lingă reţeaua de instituţii ale statului comu­nal, se mai află aici coope­rativa agricolă de producţie locală şi filiala întreprinderii de cusut din Makó. Din cauza că aceste posi­bilităţi nu satisfac cerinţele şi necesităţile de muncă din Cenadul-Unguresc, numeroşi locuitori fac naveta la Fabri­ca de prelucrare a cînepei din Nădlac, la întreprinde­rile „Taurus” şi „Hódgép” din Makó şi Filatura de cî­­nepă din Seghedin. La sfatul comunal am a­­flat că mulţi tineri s-ar sta­bili la Cenadul-Unguresc dacă ar afla posibilităţi de mun­că. Din păcate, tocmai în ul­tima vreme, la cooperativa agricolă de producţie locală se reduce efectivul membri­lor, făcîndu-se concedieri se­rioase, filiala croitoriei n-are posturi vacante şi din păcate­­— deşi ar fi necesar — nu se prevede expansiunea vii­toare a filialei. Pentru înfiinţarea unor noi unităţi economice, în primul rînd nu există fonduri, iar în al doilea rî­nd, doar pu­ţini cenăţeni au vreo califi­care de specialitate. Sfatul comunal depune to­tuşi mari eforturi pentru reţinerea tinerilor în sat, prin distribuirea unor aloca­ţii în caz de construcţii sau de cumpărare a locuinţelor. Statul dispune anual de un fond de alocaţii în valoare de 100 000 de forinţi.­­Con­diţiile obţinerii unei subven­ţii băneştii sunt ca tinerii să nu aibă imobile sau valori care să depăşească 100 000 de forinţi şi venitul pe o per­soană să nu depăşească 3100 de forinţi.­ Datele statistice dovedesc că în ultimii ani această alo­caţie a fost solicitată şi fo­losită în permanenţă, şi to­tuşi, chiar dacă numai mo­dest, a crescut „cheful” de construcţie şi stabilire în co­mună a tinerilor. V­am­a — --------------------- ORGAN AL UNIUNII DEMOCRATICE A ROMANILOR DIN UNGARIA ^ 4 ANUL XXXIX, NR. 37 VINERI 15 SEPTEMBRIE 1989 8 PAGINI 1,80 FT Comuna Săcal într-o perioadă de aşteptare Se pare că — între două vizite, făcute una după alta — comuna Săcal, situată în judeţul Bihor şi populată în parte şi de români, nu-şi schimbă deloc faţa. Dar co­muna se cunoaşte nu numai după exterior, ci şi după tot ce defineşte viaţa de toate zilele a cetăţenilor, în aceas­tă privinţă locuitorii sunt puşi în faţa unor probleme şi sar­cini urgente. Peste unele se poate, trece cu repezeală şi cu succes, dar altele rămân adevărate probleme şi azi. Pentru săcăleni „călcîiul lui Achile” e şi azi rezolvarea definitivă a „divorţului dis­cret”. A ştiut că în urma ten­dinţei de centralizare admi­nistrativă a comunelor mai mici, în anul 1977 — au oca­zia acestei integrări — Săca­­lul a devenit comună afiliată Apateului. Despre această decizie — cum nici despre multe altele — locuitorii co­munelor respective nu au fost întrebaţi. Iar prin înfiin­ţarea primarului, comuna şi-a pierdut independenţa, rezol­varea problemelor adminis­trative făcîndu-se la Apateu, ceea ce pentru cei bătrîni a fost un lucru anevoios. Pe lîngă toate acestea, „că­sătoria nedorită” a fost paş­nică pînă la începutul aces­tui an, când cu ocazia unei adunări săteşti, localnicii au dat glas dorinţei ca în viitor să se despartă de sfatul uni­ficat din Apateu, prin înfiin­ţarea sfatului comunal local. Această hotărîre a localnici­lor a fost urmată, de o votare la nivel comunal. Din 657 de locuitori cu drept de vot, 598 au votat pentru despărţire, în urma acestui rezultat s-au făcut demersurile necesare spre Consiliul Prezidenţial pentru a codifica oficial reîn­fiinţarea sfatului săcălan, însă pentru această indepen­denţă redobîndită ar fi ne­voie de bani, însă un astfel de ajutor nu poate fi aştep­tat nici din partea forurilor centrale, nici din partea ju­deţului. Lucru ce dă de gân­­dit, fiindcă acum 12 ani „cen­tralizarea” a fost ajutată cu decrete ş­i cu sume enorm de mari, iar acum cheltuielile independenţei trebuie supor­tate de populaţia comunelor respective. De fapt, rezolva­rea acestei situaţii provizo­rii ar fi un lucru urgent, pen­tru că actualmente nici in­vestiţiile prevăzute — încă împreună cu statul unifica­t — nu prea sunt pe calea rea­lizării, iar pe de altă parte ar fi timpul să se facă pri­mii paşi în privinţa înfiin­ţării noii conduceri, ceea ce după părerea localnicilor nu e o problemă, fiindcă condu­cerea primarului — întărită cu cîţiva tineri — ar fi ca­pabilă pentru rezolvarea tre­burilor locale. Iar în privin­ţa sediului comunal — ştiut fiind că fostul sediu a deve­nit cămin al bătrânilor — se conturează părerea că prin­­tr-o mică reconstrucţie, casa­­de partid ar putea să cores­pundă cerinţelor de „casa sa­tului”. în orice caz, această perioadă de aşteptare nu e avantajoasă nici pentru co­mună, nici pentru locuitorii ei, care ţin mult la comuna lor, lucru dovedit prin fap­tele trecutului nu prea în­depărtat. — tj — Dezvoltarea gării de mărfuri din Békéscsaba Cu şapte linii şi cu o suprafaţă de transbordare de 20 000 m­ s-a mărit gara marfară din Békéscsaba, care ţine de di­recţiunea regională din Seghedin. Investiţia s-a realizat cu un fond de 120 milioane de forinţi, înlesnind transportul feroviar al mărfurilor. In imagine, macaraua uriaşă ajută la mişcarea mărfuri­lor conform criteriilor şi cerinţelor internaţionale. După multe modificări organizatorice, din acest an secţia de fabricare a cazanelor a devenit o întreprindere indepen­dentă, sub denumirea de întreprindere de tehnică termo­electrică şi mecanică, construind cazane de diferite tipuri şi capacităţi. In imagine: sudarea elementelor necesare pentru cazane de tipul HŐTERM—10. CAZANE DIN GYOMAENDRÖD ... a fost rostul instalaţiei constisitoare de filtrare, cu care a fost înzestrată Turnătoria de oţel şi Fabrica de sobe de fier din Salgótarján. în imagine: instalaţia de filtrare a coşurilor fabricilor amintite. OCROTIREA MEDIULUI AMBIANT...

Next