Foia de Agricultură Practică, 1859 (Anul 2, nr. 7-10)
1859-07-01 / nr. 7
7 Abonarea se face în Iași la Iulie 1859 , cu spirulurgiuși Supt relacția lui Ioan Sorescu foaia escadetă pe lună. rezut. abonamentului pe unu anu este le 6 seanuiai în Iași și de ? în ținuturi, livrării, în ținuturi la CD. Profesori. A înștiință rizce și articulile să se adreseze franco la însuși redactorul foiestul. Dacă Splatul n'are putere, noi suntemu aci ca săi dămu și să nu lu lăsămu să se rușineză nici de boieri, nici de străini. Bătuți de cătră deputații țerani pe terenul discuțiunei, deputații boierilor au etărnitu pe toți priviligiații, carii sculăndusă și ducănduse la căimăcămie o au spărietu și o au făcutu se închidă desbaterele publice. . ECONOMIA rurală bunutel stărei veeastoru.l . Părea unanimă a deputaților țerani din Valania, la 1848. Deputații propretarilor să răzămără, însfărșitu „ în întimpinările ce făceau deplai lor țerani și pe închipuita ce de a ce se putea face despagubirea. „Și de loc aveți se luați banii neapărați trebuitori pentru ca să faceți rescumpărarea pămăntului ce cereți Întrevără boierii pe țerani. Unu țerani, arătăndu mările sale Adunărei, respinse: Vereți Dumneaba sără aste măni negre și crăpate? Aste sunt acele care facu toate bogățiile acestei țeri. Aurul și argintul nu . dreptu în casele dumneavostră, elu e bani se facu cu rodul muncei noastre.”„ele ai argintu ca să vă dămu deagiuneu pănă văi e șusătura, strigă cu măndrie unu altu deputat. Statul plătește. Visteria plătește: „Visteria suntem noi, și Statul suntemoi, fiindcă noi suntemu acei care ălu sprijin mu, noi suntemu aceia care o împlemu cu și.” Oară, respinsă unu al treile, „dacă Statul este săracu, cu rodul muncei noastre, perundu degeara vănă acumu în folosul Dvpetră, lu vomu îmbogăți ba fncă fiind proprietari orb și atunci aurul și argintul din brațele nostre ca din tr'umu isDupă închiderea comisiunei, toți deputații țerani au datu în măna căimăcămiei determinarea și a cătimei de pămăntu ce era în discuțiune în zioa cănd s'au închisu comisiunea. cămpie, vale, podg. munte. Casa și grădina. 1%.1%.1%4. 1. Îmanreal.73 DM.24 Arătură de tamnă. 3. 4. 3. 21.. . de primăvară 3.. 4. - - Fănațua. .5 7. Pădure L..32. 122 101. 8. Totalul în pogoane Aceasta este întinderea de pămăntu neapărat trebuitoare pentru subsistința unei familii și a vitelor ei. Întinderea această de pămăntu nu este nici pe giumătate de acea dată prin așăzemăntul din 1790 unui țeranu din Moldova. Cu această cerire sau încheiatu desbaterile publice de la 1848 a chesti unei velurile din Valahia. Poporul Romănu, rădicănduse în piciore, au luatu de povățuire, în toate pasurile sale, legea omenească cea mai presusu de toate legile. Dreptatea. Poporul Romănu n'au zicu boierilor: „V'amu datu in cursul mai multor viecuri o rentă anuală de zece ori mai mare prelu puțin” decătu valoarea pămăntului ce redin vordeele noastre. Sunt bani; și R 17 . n m -