Foia de Agricultură Practică, 1859 (Anul 2, nr. 7-10)

1859-07-01 / nr. 7

7 Abonarea se face în Iași la Iulie 1859 , c­u s­pirulur­giu­și Supt relacția lui Ioan Sorescu foaia esc­adetă pe lună. rezut. abonamentului pe unu anu este le 6 seanuiai în Iași și de ? în ținuturi, livrării, în ținuturi la CD. Profesori. A înștiință rizce și articulile să se adreseze franco la însuși redactorul foies­­­­­­tul. Dacă Splatul n'are putere, noi suntemu aci ca săi dămu și să n­u lu lăsămu să se ru­­șineză nici de boieri, nici de străini. Bătuți de cătră deputații țerani pe terenul discuțiunei, deputații boierilor au etărnitu pe toți priviligiații, carii sculăndusă și ducăn­­duse la căimăcămie o au spărietu și o au fă­­cutu se închidă desbaterele publice. . ECONOMIA rurală bunutel stărei veeastoru.­­­l­ ­ . Pă­rea unanimă a deputaților țerani din Valania, la 1848. Deputații propr­etarilor să răzămără, în­­sfărșitu „ în înti­mpinările ce făceau de­­p­lai lor țe­rani și pe închipuita c­­e de a ce se putea face despagubirea. „Și de loc aveți se luați banii neapărați trebuitori pentru ca să faceți rescum­părarea pămăntu­­lui ce cereți Întrevără boierii pe țerani. Unu țerani, arătăndu mările sale Adunărei, re­­s­pinse: Vereți Dumneaba sără aste măni negre și crăpa­te? Aste sunt acele care facu toate bogățiile acestei țeri. Aurul și argintul nu . dreptu în casele dumneavostră, elu e­­ bani se facu cu rodul muncei noastre.”­­­„ele ai argintu ca să vă dămu deagiuneu pănă văi e șu­sătura, strigă cu măndrie unu altu de­­puta­t. Statul plătește. Visteria plă­­tește: „Visteria suntem noi, și Statul sun­­tem­­oi, fiind­că noi suntemu acei care ălu spri­­jin mu, noi suntemu aceia care o împlemu cu și.” O­ară, respinsă unu al treile, „dacă Sta­­tul este săracu, cu rodul muncei noastre, per­­undu degeara vănă acumu în folosul Dvpetră, lu vomu îmbogăți ba fncă fiind proprietari­­ orb­ și atunci aurul și argintul din brațele nostre ca din tr'umu is­­După închiderea comisiunei, toți deputații țe­­rani au datu în măna căimăcămiei determina­­rea și a cătimei de pămăntu ce era în discu­­țiune în zioa cănd s'au închisu comisiunea. cămpie, vale, podg. munte. Casa și grădina. 1%.1%.1%4. 1. Îmanreal.­­­­­73 DM.24 Arătură de tamnă. 3. 4. 3. 21.. . de primăvară 3.. 4. - - Fănațua­­. .5 7. Pădure L..3­2. 122 10­1. 8. Totalul în pogoane Aceasta este întinderea de pămăntu neapărat trebuitoare pentru subsistința unei familii și a vitelor ei. Întinderea această de pămăntu nu este nici pe giumătate de acea dată prin așă­­zemăntul din 1790 unui țeranu din Moldova. Cu această cerire sau încheiatu desbaterile publice de la 1848 a chesti unei velurile din Valahia. Poporul Romănu, rădicănduse în piciore, au luatu de povățuire, în toate pasurile sale, le­­gea omenească cea mai presusu de toate legile. Dreptatea. Poporul Romănu n'au zicu boierilor: „V'amu datu in cursul mai multor viecuri o rentă anuală de zece ori mai mare prelu puțin” decătu valoarea pămăntului ce re­­din vordeele noastre. Sunt bani; și R 17 . n m -

Next