Frontul Plugarilor, octombrie 1949 (Anul 5, nr. 1388-1412)

1949-10-14 / nr. 1397

Țăranii muncitori la inaugurarea casei de nașteri din comuna Căciulați-Ilfov (Citiți reportajul în pag. 3-a) Unul V.­­ Nr. 1397 Să ne unim toate forțele pentru terminarea la timp a însămânțărilor de toamnă Zilele se scurg una câte una și timpul se răcește simțitor fără să ne aștepte pe noi. Campania însămân­țărilor de toamnă trebuie să-l preocupe pe fiecare ță­ran muncitor de la sate. Cele aproape trei milioa­ne de hectare, care sunt planificate pentru a fi însă­mânțate în toamna aceasta, trebuiesc terminate la vre­me, cu orice preț. Pentru îndeplinirea planu­lui de însămânțări, ne stau la îndemână toate posibili­tățile. Partidul și guvernul s’au îngrijit din vreme să tri­­m­ufă la timp semințe în ju­dețele unde au lipsit și u­­nelte și mașini agricole la cooperativele sătești. Deasemeni, în anul aces­ta, sunt și vite de muncă mai multe ca anul tre­cut. Numărul Stațiunilor de Mașini și Tractoare pre­cum și al mașinilor agri­cole s'a mărit simțitor. Trac­toarele au arat și semănat o întindere mai mare de pă­mânt țăranilor muncitori din Gospodăriile Agricole Co­lective și celor cari au făcut și fac întovărășiri, încheind contracte cu S.M.T.-urile Acolo unde Comitetele Provizorii, Îndrumate de or­ganizațiile de Partid au or­ganizat munca mai temeinic treaba merge bine. Dease­­meni și acolo unde intelec­tualii satelor, îndrumătorii, responsabilii de sectoare și de tarlale au știut să ducă munca cu însuflețire, țărani/ muncitori au ieșit la timp pe ogoare și au terminat însă­mânțările sau, sunt aproape pe terminate. In fruntea muncilor de în­­sămânțări se află Gospodă­riile Agricole de Stat și Gospodăriile Agricole Co­lective. Atât salariații coli, cât și țăranii uniți agri­în gospodării agricole colecti­ve, au muncit și muncesc cu hotărîre, știind că, cu cât vor însămânța mai devreme, cu atât vor dobândfi la anul recolte mai bune și mai îm­belșugate. Astfel, Gospodă­ria Agricolă de Stat din co­muna Gârbău-Ialomița, a ter­minat planul de însămânțare cu 4 zile înainte de termen. Deasemeni, Gospodăriile A­gricole de Stat din Todireni, Dumbrăveni și Popăuți, ju­dețul Botoșani, au terminat însămânțările încă dela 27 Septembrie. La Gospodăria Agricolă Colectivă „înain­te" din comuna Coțofenii din Față, județul Dolj, sa semănat grâul în cruciș du­pă metoda științei agricole sovietice, împlinindu-se pla­nul de însămânțări încă de la 3 Octombrie. Nici țăranii organizați în Gospodăria Agricolă Colec­tivă „Drum Nou” din comu­na Sârbi-Tutova, nu s’au lă­sat mai prejos. Ei au mun­cit cu hotărîre știind că nu­mai așa vor putea fi pildă pentru ceilalți țărani săraci și mijlocași. Străduințele lor au dat rezultate frumoase, terminând însămânțările îna­inte de vreme. Acum, ei pot aștepta fără nici o grijă venirea iernii, întrucât au muncit cu sârg, pentru a a­sigura hrana familiilor lor și a în­tregului popor muncitor. Urmând pilda Gospodării­lor Agricole de Stat și a gospodăriilor agricole colec­tive, din ce în ce mai mulți țărani muncitori își dau sea­ma că numai însămânțând la vreme, vor putea să scoată roade bogate de pe ogoarele lor. Astfel, țăranii muncitori din 61 de comune din ju­­dețul Gorj, au terminat încă dela 7 Octombrie planul în­sămânțărilor. Deasemeni, cei din comunele Bahna și Fa­raoani, județul Roman și cei din comunele Fulga și Cio­răști, județul Prahova, au terminat înainte de 10 Oc­tombrie Însămânțările. In județele în care s'au organizat bine muncile, în­samânțările s’au făcut la vre­me și în bune condițiuni. Așa s'a întâmplat de pildă în județele Făgăraș și Ciuc. (Continuare în pag. IV-a) Această mașină uri­așă se numește escavator. Cu ajutorul ei, se sapă și se transportă pământul săpat. Ghiarele mașinii se înfig adânc și apucă deodată 3 metri cubi de pământ pe care îl duce și îl depune la o distanță de 25 metri. Mașina este condusă de un singur om iar săparea și transportarea a 3 metri cubi durează o jumătate de minut. Mașina aceasta, care cântărește 165.000 kgf, a fost construită de tehni­cienii sovietici și se fabrică în serie în marile uzine din I­. R. S. S. Asemenea es­­cavatoare vor fi folosite la lucrările canalului Dunăre­a—Marea Neagră. La Expoziția industriei sovietice, care se deschide la Bucu­rești Sâmbătă 15 Octombrie va fi prezentat un astfel de escavator Broșura „Să luptăm cu hotărîre pentru pace“ în discuția cercului de citit din comuna Mârleanu-Constanța Țăranii muncitori din ce- parte mulți dintre țăranii suntem hotărîți să apărăm muna Mârleanu, la inden- muncitori prezenți, ce și-au pacea și să construim sâ­nul organizației de Partid, arătat hotărârea de a lupta cialismul în țara noastră, au organizat mai multe din răsputeri pentru ridi- după exemplul măreței cercuri de citit, unde Du­­care­a nivelului lor ideolor noastre prietene și sprijî­­minica se întâlnesc cate gic și politic, devenind ait­­iitoare, U.R.S.S. 15—20 țărani muncitori și cei vrednici apărători ai citesc ziarele „Scânteia“, păcii și buni constructori ai „Scânteia Satelor“, „Viața unei noui vieți. Sindicală“ și „Frontul Piu­­mn încheiere, țăranul gărilor“, precum și diferite m­uncjtor ciobanu Ion, a broșuri, spus: „Noi știm că depe ur­lu ultima ședință toate ca războiului au rămas cu­­cercurile de citit din comu­­nii orfani, femei văduve, nă au prelucrat broșura invalizii Case dărâmate și „Să luptăm cu toată hotă­­­ . .­rîrea pentru pace“. S’a a­­sam­ act, a fătat celor prezenți, jocul Kurinas,, precum și chia­­murdar al capitaliștilor burii, nu văd cu ochi buni anglo-americani, ațâțători că la conducerea țării este la un nou război și lupta clasa muncitoare și deace­­pe care lagărul democratic­­ și antiimperialist, în frunte ț* cu U.R.S S. o duce pentru buri vor sa impiedice din­ apărarea păcii­ unui nostru spre socialism. In jurul acestei presiii Tuturor acestora, ca și lu­­crări s’au dus discuții in­te­­perialiștilor anglo-ameri­­resante la care au luat cânt, le răspundem că noi Petre Ghiață corespondent 4 PAGINI 4 LEI Vineri 14 Octombrie 1949 înfăptuirile obținute in agricultura din Republica Populară Română Declarațiile făcute de d. Vasile Vaida, ministrul Agriculturii din R.P.R, corespondentului agenției cehoslovace „CeteRa" PRAGA, 12. (Agerpres). — CETERA transmite: Ziarele cehoslovace pub­lică interviewul acordat de Vasile Vaida, ministrul agriculturii din R. P. R., core­spondentului agenției CETERA la București, în legătură cu problemele și realizările agriculturii din Republica Populară Română. „Problema de bază a a­­griculturii noastre este spo­rirea recoltei la hectar“, a declarat el. „Pentru anul viitor, planul prevede atin­gerea unei recolte medii de 1125 kgr. grâu la hectar și 1200 kgr. de porumb la hec­tar, iar in 1955 această ci­fră urmează să fie ridicată la 1400 kgr. grâu și 1250 kgr. porumb la hectar. Pentru prima oară, anul acesta, în țara noastră s’a trecut la munca agricolă planificată. O atenție deosebită a fost acordată orezului și lacului, care în trecut bum­ri au fost cultivate pe o scară întinsă. S’a pus îndeosebi accentul pe cultivarea grâ­ului în locul porumbului care în trecut constituia cereala de bază. Suprafețe­le însămânțate cu grâu sunt astăzi aproape tot a­­tât de mari ca cele semă­nate cu porumb. Un milion de hectare de noi terenuri arabile vor fi obținute pâ­nă în 1955, prin îmbunătă­țirea solului. Muncitorii agricoli și ță­ranii primesc tractoare și alte unelte agricole, învață cele mai bune metode de lucru și se familiarizează cu experiența agronomiei sovietice. Agricultura ro­mână urmează să obțină 25.000 tractoare până­ la sfârșitul anului 1955. Pri­mele gospodării agricole colective au fost înființate anul acesta și altele vor urma. In afară de aceasta, au existat 1594 de întovă­rășiri agricole, cuprinzând 85.000 membri care au lu­crat împreună, cu sprijinul stațiunilor de mașini și tractoare. Ministrul agriculturii din R.P.R., a subliniat colabo­rarea strânsă cu Uniunea Sovietică care a acordat un sprijin puternic și multila­teral agriculturii române, precum și colaborarea cu celelalte democrații popu­lare. Gospodăriile Agricole de Stat în fruntea muncilor de însămânțări Gospodăria Agricolă de Stat din Brâ­ncoveni, județul Romanați, a terminat însămânțările din ziua de 8 Octombrie. Din cele 86 hectare însămânțate cu grâu, 62 hectare au fost în­sămânțate în cruce, după metoda agrotehnică sovie­tică. Deasemeni, au fost îns­ămânțate după această metodă 17 hectare cu orz de toamnă. La Gospodăria Agricolă de Stat Portărești-Dolj, 7 mașini seamănă pământul în lungiș și în curmeziș La Gospodăria Agricolă de­ Stat Portărești-Dolj, în­­sâmânțatul orzului a fost terminat, iar acum salaria­ții agricoli dau zor spre a termina și însămânțările cu grâu. La Gospodăria Deasemeni la Gospodăria Agricolă de stat Deleni- Botoșani, muncile agricole se desfășoară cu tot avân­tul. Tractoarele Gospodă­riei au arat ziua și noaptea spre a pregăti pământul hectare, prevăzută în plan, este însămânțată după me­todele agrotehnice sovie­tice. Șase semănători trase de vite seamănă pământul dealungul, în timp ce un pentru cât mai din timp primirea seminței. Țăranii muncitori din co­muna Deleni trebuie să ur­meze acest exemplu, zorind la fel muncile pe pămân­turile lor. Pe lângă munca depusă la însămânțări, salariații Gospodăriei de Stat lucrea­ză la construirea unei re­mize lungi de 40 metri, iar de curând au început și re­coltarea fructelor de pe cele 9 hectare livezi de peri și meri. Pentru ca țărănimea muncitoare din Ucuriș, ju­dețul Bihor, să pună în pă­mânt numai sămânță cu­rată, zilnic se alege în a­­ceastă comună cu selecto­rul 4.000—5.000 kgf. să­mânță. Tratarea grâului se face în butoaiele pregătite pentru această lucrare. Munca a fost bine orându­ită, stabilindu-se pentru fiecare locuitor când îi vine rândul la curățatul și tra­tatul semințelor. — Mai înainte — ne spu­ne țăranul sărac H. Am­­brosie, — îmi pierdeam vre­mea umblând cu busuiocul sau alte farmece ca să-mi feresc grâul de mătură. Dar ori­câte farmece făceam cu busuiocul, mălura tot mă păgubea. Toamna trecută, am tratat însă sămânța cu piatră vânătă, așa cum spune știința agricolă și holda mi-a ieșit frumoasă și sănătoasă. La fel facem și în toamna aceasta, spre a stârpi măsura cu desă­vârșire. După corespondențele primite de la : I . * * .­­ ,­­ Cațiru, V. (Ingni­rea nu și Oh, Rogo» jan. Toată suprafața de 310 tractor cu o semănătoare de 4 metri merge dea curme­­zișul, făcând semănătura în cruce. Astfel sunt asigurate, se­mănături puternice, adu­cătoare de roadă bogată. Agricolă de Stat Deleni-Botoșani Nu cu farmecele, ci cu piatra vânătă se stârpește mălura Comisia Județeană de Organizare a Cooperației din Botoșani cheamă la întrecere toate Comisiile Județene de Organizare a Cooperații in țară In cinstea celei de a 32-a aniversări a Revoluției din Octombrie, Comisia jude­țeană de organizare a cooperației din Bo­toșani cheamă la întrecere pe toate ce­lelalte Comisii din țară. Pentru această întrecere au fost propu­se următoarele puncte: Distribuirea de mărfuri industriale la sate în valoare de 30 milioane lei, în cele mai bune condițiuni și deasemeni rapidi­tate in transport. Valorificarea produselor agricole In va­loare de 14 milioane lei. Mărirea capitalului social cu suma de peste 1 milion lei. Mărirea numărului membrilor înscriși cu 1.000. Reducere­a cheltuielilor de regie, trans­port și deplasări cu 100.000 lei. închirierea a cât mai multe unelte mașini agricole țărănimii muncitoare pen­­i­tru campania însămânțărilor de toamnă, și păstrarea lor în cele mai bune condi­țiuni. Intensificarea muncii de îndrumare și control la cooperative cu lozinca : „Nici o cooperativă neverificată și necontro­lată, înlăturarea complectă a fraudelor de la cooperativă”. Provocarea la întrecere a Comisiei ju­dețene de organizare a cooperativelor din Botoșani, este un bun prilej pentru cele­lalte Comisii județene de organizare de a-și desvolta munca în toate ramurile de activitate. chiu — (In pag. 2-a) La Gospodăria Agricolă Colectivă „Drumul lui Lenin“ din Livedea-Ilfov, s’au ridicat însem­nate construcții pentru folosința obștească JcuixmL mumt&0 !­­^40cu, de&wtfCd­âea € cmemm wMÂe fuzu­mcm, fmha aU^ukaAm, fumei w fmmdtbt, fM$UA mtaMiea,d­­iu(xi mupt­a,­­ prxfUäfmb­u, Metefiforu­ tM ) de, toamnă. \ In locul stepei sărace, colhozuri bogate Din an în an sporește bogăția colhozului „Stalin“ din regiunea Rostovului. Anul trecut, colhozul a avut un ve­nit anual de peste 3 milioane ruble. Pe lângă venitul pe care-l obține colhozul de pe urma agriculturii, fermele de creșterea vitelor îi aduc de asemenea un venit în­semnat. In cele patru ferme ale colhozului, se află peste Colhoznicii din artelul agricol „Stalin“ muncesc cu avânt la înfăptuirea prevederilor „Planului de trei ani (1949—1951 de desvoltare a anim­alicul­tur­ii obștești“. Ei știu că Înfăptuirea acestui plan e un pas înainte pe calea desvoltării colhozurilor și sovhozurilor, pe calea creierii “ * "Tmmpul a «unei bogății de produse nem­ai. ■BWBggg I*. La construirea clădirilor din fermele colhoznice s’a ținut seama de regulele zootehnice și veterinare. Nutrețul pen­tru iarnă se păstrează în turnuri speciale. Atât in curte cât și în clădirile fermei e o ordine și o curățenie desăvârșită. Grajdul pentru vaci e luminos, uscat și bine aerisit. Pasările colhozului sunt de soi bun, productiv. Ferma creștere a păsărilor e condusă cu pricepere de colhoz­nica Claudia Vasilcenco.­­ In creșterea vitelor, colhoznicii aplică în largă măsură mecanizarea, regulele științifice și experiența fruntașilor. Zootehnicianul colhozului Mihail Kor­enco folosește toate mijloacele științifice pentru mărirea productivității și îmbunătățirea soiului de vite din fermele colhozului. De sănătatea șeptelului răspunde veterinarul colhozului, Gheorgh­e Gaidin.

Next