Fulgerul, 1908-1909 (Anul 1, nr. 1-52)
1908-11-03 / nr. 1
ANUL I No. 1. Suntem pentru cea mai largă şi mai reală descentralizare administativă şi comunală, aşa ca Comitele şi Judeţele să nu fie, ca acum, ■ansformate în unelte de opresine şi de interes electoral. Un Număr 10 bani. Luni 3 Noembre 1908 ABONAMENTE DIAR INDEPENDENT 1 Apare în fiecare Luni — Redacţia şi Administraţia la Tipografia Progresul“ Iaşi strada Ştefan cel JVlare 9. ANUNCIURI Pag. IV 20 b. rândul „ m*p„ „ Inserţiunî şi reclame 50 bani. Rândul. Programul nostru Apariţiunea unui ziar independent, care, prin linia sa de purtare, să fie de un folos real pentru binele obştesc, e absolut necesară, şi aceasta justifică apariţia noastră. In primul loc ţinem să declarăm, în mod solemn, că ziarul » nostru este şi va rămânea fără sgardă. Deci, neavând prieteni de aparat, nici duşmani hotărâţi de atacat, vom căuta să tăem în carne vie, pănă la os, ori unde vom vedea răul, fără a ne sfii a scoate în evidenţă binele, ori de unde ar veni el. Odată aceste stabilite, datori suntem a trage, în liniamente mari, drumul ce vom urma în cursul existenţei ziarului nostru în chestiunile ce se agită la ordinea zilei. In privinţa politicei exterioare suntem cu desăvârşire contra ali-I Miţelor cu Puterile mari şi mai ales cu acele contra cărora am aşa de făcut oare cari revandicări. In Stat mic ca al nostru,Jnu are ltă cale mai bună de urmat, de ât cea mai strictă neutralitate, penru ca, la momentul oportun, să pată avea cea mai desăvârşită libertate de acţiune. Din contra, ideia înjghebărei uei confederaţiuni a micelor State in Peninsula Balcanică—confeleraţiune care ar pune o stavilă uternică dorinţelor de cotropire le marilor şi nesăţioşilor noştri vecini—va găsi în noi pe unul dlinre cei mai sinceri şi mai zeloşi partizani. In respectul politicei interne, în mimul loc suntem pentru revizuirea Constituţiei, afară de articolele primitoare la Dinastie, căci, în principiu, vom respecta Dinastia acuală. încă de la 1875, partidul naţional-liberal ne tot cântă, în programele sale, de domnirea legilor , cu cate acestea de nimeni legile n’au ost mai mult batjocorite şi nesoptite ca de liberali. Vom lupta deci, pe de o parte, a, toate legile ce trebuesc puse în imonie cu principiile din Constiuţie, să fie revizuite, iar domnirea gor să devie un fapt real, nu o romisiune goală. Experienţa făcută aproape un sfert de veac cu actualul sistem electoral, ne-a dovedit că el a dat roadele aşteptate. Ca şi mai înainte de aplicarea lui, rezultatele alegerilor sunt, în bună parte, expresiunea voinţei administraţiei, iar nu a voinţei cetăţenilor alegători. Astăzi, după aproape jumătate de vrac de practică constituţională, constatăm că nimica nu s a schimbat din vechile apucături. Ca şi la început, nu majoritatea alegătorilor indică guvernul ce-l vrea, ci guvernul îşi croeşte majorităţi, ba chiar unanimităţi, după placul seu. Suntem deci pentru lărgirea colegiilor electorale în aşa mod, încât corupţiunea şi presiunile electorale să nu mai poată falsifica, adevarata expresiune a voinţei alegătorilor. Suntem pentru cea mai întinsă şi răspândită instrucţie a tuturor locuitorilor acestei Ţeri şi, ca atare, cei mai neîmpăcaţi duşmani ai piedicelor ce se pun instrucţiunei publice prin taxe şcolare, monopol de cărţi didactice şi altele de această natură. Dacă este vre-o clasă nesocotită şi expusă mai mult bătăei de joc şi fluctuaţiunilor politice, apoi, fără îndoială, aceasta clasa micilor funcţionari. Vom lupta deci pentru stabilitatea funcţionarilor publici, aşa că numirea şi menţinerea lor să nu mai atârne de bunul plac sau de capriciul şefilor de servicii ori a miniştrilor. In acelaş timp vom stărui pentru îmbunătăţirea stărei materiale a claselor de funcţionari ce astăzi sunt mai mult nedreptăţite şi cărora ceia ce li se dă cu o mână, li se ia cu cealaltă. In schimb, însă, nu vom cruţa nici o persoană, oricât de sus ar fi ea pusă, care, prin mijloace neoneste, ar căuta să-şi creeze resurse în dauna binelui obştesc şi a dreptăţei. Clerul de mir va găsi în noi un zelos sprijinitor al îmbunătăţirei soartei sale. E drept că, prin legea D-lui Take Ionescu, s a făcut un pas înainte. Aceasta însă nu-i suficient. Nu treime să uităm că Biserica ’şi-a avut averea sa, din care macar o parte ar trebui destinată pentru a asigura reprezentanţilor religiunei noastre o soartă materială şi morală maiemne de menirea lor. Săteanul român va găsi în ziarul nostru un sincer şi devotat prieten, care nu se va obosi cerând a i se asigura o soartă morală şi materială mai bună, a i se da legi aplicabile şi o instrucţie şi educaţie mai omenească, după cum nu se va obosi a lupta contra demagogilor cari î l împing la, răzvrătire, cu scopul de a, pescui în apă tulbure. In respectul politicei economice suntem, în principiu, contra convenţiilor comerciale umilitoare. Suntem pentru acordarea celei mai eficare protecţiuni industriei noastre naţionale, fie ea mare sau mică. Declarăm, însă, că vom combate din toate puterile noastre buzunăreale neruşinată ce-o practică pe punga consumatorilor unde industrii cartelate, zise româneşti. Suntem pentru protejarea cea mai întinsă a meseriaşilor noştri, cărora vom stărui a li se da legi cari să -i asigure în mod eficace contra accidentelor, cum şi în cazurile de infirmităţi şi bătrâneţe. Interesele culturale şi economice ale ţărei de dincoace de Milcov, atât de mult neglijate, ba chiar nesocotite şi sacrificate cu rea intenţiune, vor găsi în noi un neobosit apărător. Pentru chesiunile militare — Şi D-zeu ştie câte nedreptăţi se fac în armată—ne-am asigurat colaborarea unor oameni foarte competenţi în materie. Toţi cei asupriţi şi nedreptăţiţi vor găsi în ziarul nostru un dezinteresat apărător al drepturilor lor. In fine, nu vom neglija nici o chestiune la ordinea zilei, care ar interesa ordinea publică sau ar fi de interes general" Redacţia. Guvern şubredor— Elementile etcrogent din cari compus actualul guvern, intrgile dintre membrii pentru o supremaţie si neputinţa de a încheia o convenţie comerciala cu Austral Ţigana, vor aduce, în curând, căderea guvernului atual. Oricine poată vedea slăbăciunea lui şi o nouă dovadă de aceasta va da-o alegerea unui,i deputat la colegul al doilea de Ilfov. De pe acum gazetele guvernamentale au început a ţipa contra întrunirilor electorale ale conservatorilor democraţi şi mai ales ale junimiştilor, cari caută să deschidă ochii comercianţilor şi industriaşilor cum sa şi exercite dreptul lor de vot. Se deprnseseră, până acum, mai toate guvernele, să considere colegiul al doilea şi al treilea ca o zestre guvernamentală, să trateze majoritatea alegătorilor acestor colegii ca pe nişte inconştienţi şi slugi supuse cari, prin diferite promisiuni sau ameninţări, votau cu uşurinţă numai candidaţii guvernamentali şi apoi se fălea regimul că are majoritate Acum, când Dl. N. Filipescu, prin conferinţele sale, caută să lumineze pe aceşti alegători, atât de înjosiţi şi batjocoriţi, presa colectivistă ţipă că, aceasta, -i politică imorală. Se bani neşte uui d. mi jjts mmd proprietari pe tema legilor agrare. Dar cu toţii vedem ce foloase au adus aceste legi, cari au creat numai o sumedenie de funcţionari plătiţi între 6OO—1000 lei pe lună, căpătuindu-se favoriţii colectivişti, cari încasează regulat legile, fiăr'a face absolut nici o treabă. Ce fel de legi agrare sunt acestea, cari nu mulţumesc nici pe propietari, nici pe ţărani şi nu aduc nici un folos unora sau altora ? Că se agită pe crâşmari cu legea, monopolului crâşmelor de la sate! Apoi, şi această lege, ce roade a adus? Prin desfiinţarea crâşmelor din Comunele rurale, unde ţăranii se adunau o dată pe săptămână, duminica, beau câte un rachiu sau două, iar acum strâng tot ce câştigă în cursul săptămânei, se duc Duminică în oraş cu un ulcior mare, pe carei umplu cu rachiu şi vin acasă, unde bea fiecare la casa lui, cu femeea şi copii, câte 6-6 litri de rachiu duminica şi a doua zi chiar, ţară ca urmei să-i poată zice ceva, cuci stă omul şi se otrăveşte sau abrutizează în casa lui. Producătorii de vin nu mai pot desface vinurile în Cornunite rurale, fiindcă nu mai sunt crâşme şi au rămas la capriciul câtorva angrosişti, cărora, le vând vinul cu orice preţ le oferă aceştia, fără a-şi scoate macar cheltuelile. Că se agită pe meseriaşi pe tema viitoarei convenţii comerciale! Dar cine sunt mai sărăciţi şi oropsiţi decât meseriaşii, cari caută sa emigreze în America, decât să moară de foame în ţară din fine că se agită pe proprietarii de case pe tema dispoziţielor Primăriei Capitalei şi a altor oraşe. Dar, ştiut este că multe Primării refuza a da autorizaţii de reparări de case, or