Fulgerul, 1908-1909 (Anul 1, nr. 1-52)
1908-11-03 / nr. 1
cât de necruici şi de miei or fi aceste reparaţii, de cuvânt ea e supusa casa alinierei, ori trebue dară mata. De mai băie de zece ani sunt case in asemeaea condiţiuni, ţinute de Primărie în loc, fără a li se permite cea mai mea reruiralie, aşa ca se ruinează zi cu zi, din pricina D-lui Primar şi a ordonanţelor sale, saracindu-se mulţimele propietari, cari sunt ameninţaţi si chiari reduşi la mizerie. Ioaca o casa e supusa alinierei, spre a lărgi o strada. Primăria n are de cât s'o expropieze, dispagubind jic propietar, iar nu s-o ţină nereparata zeci de ani, ca sa se ruineze. Asta se chiuind barbarie si sa nu se mire guvernul de agitatul propietarilor, cam sau adresat chtutir la Curtea de Casaţie, secţia Contenciosului, cerând anularea acestor ordonanţe ale Primăriei, pe cari suntem slauri cale cu anala. In asrmemenea stare crpică se mi*., sesit guvernul actual şi zilele «. sunt numărate, eaei masa cea mare a cetăţenilor se va deştepta ca mâne şi I va alunga de Iu cârma tarei, pe care o jdfueşte numai în profitul partizanilor sei, fara a se (jândt un minuni şi Iu ocrotirea intereselor poporului. PROFILURI Nea A G. A Scurt şi gros. Tipul desăvârşitului mitocan. ]Pe cure 1 Întâlneşti la fiecare |»an. In «lalul Spirei din Bucureşti. Atâta «boara că i lipsesc pantalonii cu 24 creţi. Totdeauna neglijent In îmbrăcăminte, umblă numai In brişcă «le un cal, spre a nu fi luat «drept ceea ce pare. Raposatul Vasile Lascar, care era » i fiu ce noscător de oameni şi un bun fi/.ionemi' va /.ăndu'l In biserică In Trei-Krailv—deşi In frac— cu ocazia sfinţind acelei biserici, i-a spus ritual : „Locul «l tale nu i aici, ci afara". întâlnit pe strada, daca 1 priveşti din «Ireapta Iţi pare brun; dacă'l priveşti insă din stânga, poţi jura că i blond. In politică acelaş lucru. In oposiţi«* trăeşte «lin mila lui L’onu Alem ; când insă ia partidul la putere, linge mâna şi lui l’oni şi lui Stere şi vrea să faca pe puritanul şi pe grozavul, căutând să extermine pe acei ce i crede că au oare-cari simpatii pentru miluitmnil seu «lin opoziție. K.«imi-.itul Mărescu cart*, tn bunătatea inimei lui, «le multe ori *e insăla asupra oamenilor, I crezând a găsi In el oare-care stofă, n'a ezitat I u’l Împinge «l« spat«* și a l ridica la o oare-care situație, nejustificatâ absiolut prin nimic. Si recunoştinţa n'a Intlrziat să şi-o arftte către bine, făcătorul seu, d&mlui lovitura maturului. Împreună cu alte secături, ridicat«« «le Mărz««scu, lovitură care la a mărit pănă la moarte. La bătrâneţe l-a ajuns forul însuratului. S’a Însurat, s a «lezbnsurat și acum iarăși li ardodc I dorul Induratului. lia, mai »«tA vtrft, se căznea chiar să facă je Imnul, tieli|*Mii«lui roza galbenă sau stacosie de la buton tern slinoasei sale haine. Caracter hursuz și Imlămipnic, n are nici un ' prii'ten, nici o sim|«atie. Singura j»rn»tenie ce o culţi« ă, cu multă asi[ «tuitate, e acea a d-rului Brărscu, ştiind că, o I «lată şi odată, va avea nevoe «ie s«tiede sale, I modul ile trai ce l ţine «lucăml sigur şi dea«Ireptul Ia titlu ihm t rotit ut Semne particulare Are atât de multe, încât renunţăm a le mai face pomelnicul. Vom cita Insă unul «lin ele : Toată ziulica doarme şi toată nopticica bea la crâşme. Milita Pedeapsa cu moarte in Romania. Deşi codul criminal nu o prevede, de I şi funcţiunea de călău a fost de mult timp desfiinţate, pedeapsa cu moarte există in ţara românească, nu numai In timpul de rAzboiu sau când se declarâ stare de a*» . sediu, ci chiar in timp de deplină pace şi linişte. FULGER IN SITUAflA LIBERALILOR IEȘENI Liberalii ieșeni se gâsese ntr’o în compleată In partidul liberal se pregăteşte o nare schimbare. Dovada ne-o dă divicarea partidului. Nu’i oraş—nu mai vorbin, de centru—unde liberalii să nu fie divizaţi în două şi chiar in trei grupuri. Ba, « ■ unile părţi, cum e bunâ oară la Vaslui Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ploeşti, Craiova, etc., nu mai sunt lupte de fafis , ci lupte făţişe, din ce în ce mai accentuate. Pretutindenea liberalii se prezintă slabi şi neputincioşi, aşa că, dacă te-am afla azi în faţa alegerilor, înfrângerea ar fi pentru ei peste tot locul. Dar care -i situaţia liberalilor ieşeni ? Stau ei mai pe roze decât ceilalţi din alte oraşe ale ţarei ? Ar fi de ajuns să relevăm numai stăruinţele ce se pun pentru a nu se declara vacant scaunul de deputat al crigmtm- B, ocupat de dl. Gh. Panu, care a fost numit ceozar la Banca Naţională, şi încă ar fi o dovadă de situaţia proastă în care se găsesc. Stăruinţele le pune cu totul dinadinsul d. Stere, care ştie foarte bine că nemuţumirile ce le-a provocat d-sa dintre liberalii ieşeni ’l-ar compromite mult politiceşte, cu ocazia unei alegeri, mai ales la colegiul II. Şi nemulţumirile provocate în sinul partidului liberal local, de la venirea sa ca preşedinte, au crescut şi continuă , se înmulţi pe zi ce merge. Dacă venirea sa în fruntea clubului din Iaşi a adus, ca membri, pe câţiva adepţi ai sei, de o valoare politică nulă, numai puţin adevărat că, odată cu încre- « dinţarea şefiei de la Iaşi în mâna sa, toate mulţi au părăsit partidul liber mai sunt încă mulţi cari au luat horea să-şi ia adio de la clubul c rogojini. In adevâ», dupâ cum ni se confiică «in' suigi nie sigură. In afară de cei 11 car« denxsion.it din ziua cn tr când nn Td Hal — d-nii lorgu Şendrea Noulaidi, C. N. Paraschivescu, Al. Handoca, etc. — tu aţie foarte criticâ şi sunt realegere. mai sunt încă vro 10 membri, cari, in prona şedinţă a clubului liberal, îşi ^(,r v.a.r,i«‘i demisiunile. i .fără de aceasta mai e şi acţiunea t; iiui din clubul liberal, începută de «j. . orgel Mârzescu, acţiune care a înnumai de formă, în ajunul venitei «utere, dar care, de fapt, a continuat o intimă încă, cu toate că d. Georgel Mescu e linguşit şi angajat expres în difeite procese ale Comunei, pentru cari primeşte onorarii destul de grase. • Cei cari alcătuiau gruparea aşa zisă a totului, înjghebată de d. Georgel Mâr- ze -cu, nu se sfiesc a declara pretutindeni C că răfuiala între ei şi vechii liberali nu s’a făcut pe deplin şi, începând chiar din luna viitoare, ei vor relua consfătuirile. S se va întreba, poate, care-i atitudinea d-lui Stere şi care va fi, pe viitor, atitţinea prezidentului clubului liberal ? D. Stere, care se bucură de foarte puţine simpatii In clubul seu, pe care nu oot compta, caută să-şi atragă noi partizani, în afară de cei grupaţi la , Viaţa rom.'' nească“. D-sa a ţinut cu aceştia câteva consfătuiri şi, după cum ni se spune, d.Stere, una din viitoarele şedinţe ale clubului libera!, va propune introducerea a diferite refomne în acţiunea partidului liberal, aşa cum le înţeleg cei de la „Viaţa românească“. Am un cuvânt, deci, liberalii ieşeni se iesc toate încurcaţi şi divizaţi : avem nemulţumiţi demisionaţi şi cei hotărâţi demisiona cât mai curând ; sunt apoi , micii d-lui Georgel Mârzescu, cari preduc o nouă lovitură, sunt vr’o câţiva zişi „liberali moderaţi“, cari stau şi ^' vesc cu nepăsare şi la unii şi la alţii ăi fine, sunt partizanii d-lui Stere. Partidul liberal, în laşi nu-i deci mai fer. ' «le cât m celelalte oraşe ale ţârei şi, la întăi batae de vânt, baratca ame » ,tă să se nărue. Pi « »atunci să prezinte Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege, prin care toţi acei ce cad în această categorie să fie condemnaţi la moarte, pe cale judecătorească. In acest caz măsura ar fi, cel puţin, uniforma şi n’ar mai da loc nici la nedreptăţi, nici la hatâruri , iar pe de altă parte ar pune capăt, cu un moment mai curând, suferinţelor celor ce cad în această categorie .Şi lucrul e cu atât mai grav, cu câtă teribilă pedeapsă nu e dată în căderea magistraţilor, ci se pronunţă,pe cale administrativă, de oricare poliţaii», venit în biuroul seu cu crierul tulburat de aburii alcoolului, după o noapte albă petrecută în cele mai degrădătoare orgii. Dar să venim la fapte. Un biet croitor, prăpădit de bolnav, căruia un maistru al medicinei i-a prescris o cură la băi în străinătate, cere poliţiei un pasport, document indispenzabil pentru trecerea graniţei, nu atât la ducere, cât la întoarcere în ţară. — Ai făcut armată ? îl întreabă şeful poliţiei. — N’am făcut, căci, din copilărie, su- a fâr de furus. — Unde’ţi e certificatul de dispenza ? ! — Nu ’l am, căci prezentându-mă la comisie şi cerând să fiu înscris pe tabela de recensaient, comisarul de pe vremuri m’a alungat zicându-mi : „Usi at ira chelbosule ! n’avem nevoe de sorţari ca tine.“ Fiul meu insă a tras sorţi. — Eşti alegător ’ — Nu, câci sunt evreu. Dar am chitanţe cu cari dovedesc câ plătesc contribuţiile in ţară de t & bine de 17 ani. — Eşi afară ! N^*ţi dau pasport • strigă, la rândul său" £ul poliţiei. Nemulţumit ct,4 ^astă hotărâre, reclamă ministerului, nari fără n‘c‘ un folos, câci la intrebary€j f^utâ poliţit i, aceasta răspunse „n’arej aCfc7 şi reclamaţia tusâ ,la dosar“. t V Far bietul o4i %«• v\le astfel condemnat ue poliţiesă ducă V° v‘al^ ‘fe sp*rinţi, cari ’l'fac la moa^e, pentru rina câ n’a tras sorţi. v Chiar dacă am admite P11 'nud.» individul s’a sustras de laVxțiunile legei de retratare, încă pedtfePsa ! Prea barbară și prea enorm dispi^fortil ’ dă faţă cu vina ce i s'ar putea inFuta. Şi să nu se creadă că mâs fra ncralâ. V In cazuri]absolut identice—nf K s :oa‘ la fuvus—acelaş şef de poliţie la paspoa i*e, prin stăruinţa favAanţilor sei. ■ t rapt : Un părinte al căruia copil a absolvit aici şcoala comercială şi pentru care a unti pasport, îl trimite pe băet pentru 2 ani în străinătate, spre a face practia la fabric şi alte instituţii comerciale. întâmplarea face că i se îmbolnăveşte c opilul, care telegrafiază părintelui seu să vină să-i dea îngrijirile necesare. Când se adresează poliţiei pentru pas. i se refuză, aşa că rămâne plânui I acasă, iar copilul expus să moară departe peste hotar. I va şi mai grav : copilul e chemat să ţară bolnav, prăpădit, cum va pu’ i c hiar cu riscul vieţei, şi pleacă. frontieră însă e oprit, căci pasperl't» 'ii fiind dat pe 11 luni şi el stând pe 2 ani pentru studii, nu se mai servi de el, aşa că a rămas într’un «Ui de lângă frontieră, expus să moară, 12 ca nici el să ’şi poată vedea părini şi nici aceştia pe el. 11 îcă se întâmplă să moară, cine altu’i vasul, de cât poliţaiul cu pasportul? 11 Putea expune o sumedenie de asenenea fapte îngrozitoare, dar credem ca ajung cele de mai sus Aceste lucruri se petrec şi cu supuşii .s.mm. cari, stabiliţi în ţară de câte 100 -' ani, au renunţat la protecţia streină. La consulatele respective nu se mai tot adresa, nefiind matriculaţi acolo, la autentaţile române asemenea, ne avînd tier 1 late. au tras sorţi, aşa în cât biei. ' oameni nu-şi p„| căuta sănătatea lor , a iannheOr |or, sau interesele cele mai sunt'aP" marea. vină că n’au tras te. țâri ' g S",1* paeinici locuitori ai acesteia 4nevoiP. K3 osP**aherăsi la acâce Ii M «r?n tlbueSC şi ci cu tot ceia CVi„a f! e V cu 'o' ceia ce au. Io a fost ZlHn£,rea Ca,J!:Ca,S»a"-tueïïÂRÿÂU vinovăţie atât de mare. Iau, 5âcTna% Străzile laşului Nimic nu poate fi mai scârbos, decât halul in care se afla străzile laşului. Avem un primar bătrân şi neputincios, primul ajutor un nepriceput sau îndărăpnic, iar al doilea un papă lapte. Acum doi ani aproape, când şi-au pus candidaturile, au făgăduit alegâtor dor un program întreg de lucrări şi îmbunătăţiri, tipărit cu litere groase şi afişat pe zidurile oraşului. Nimic, dar absolut nimic n'au făcut şi nici nu se gândesc să facă. Intre alte făgădueli minciunoase, spre a înşela mulţimea cetăţenilor de prin mahalale ca să le capete voturile, le-au spus şi au luat chiar angajamentul formal de a preface şi repara străzile lăturalnice ale oraşului şi a le însănătoşa de mocirlele şi apele ce stagnează prin mahalale. Ei bine, de aproape doi ani de cînd stau la Primărie, n’au reparat trei strade din întregul oraş, iar prin mahalale n’au mai fost să vadă ce este, deşi Primăria are vr’o trei trăsuri die cari se primblă bătrînul Primar, ajutoarele şi ceilalţi sfetnici comunali. Am intrat deja în iarnă şi gropile sunt aşa de mari pe străzi principale ca Socola, Nicolina, Zugravi, etc., frequentate mai ales de care şi cotiugare, încărcate cu trrelităţi, încât cu mare greutate pot cşi cu.. tienwidraiele ppi din ele. N’ar fi bine oare ca, în loc să se ducă pe la cluburi şi judecătoriile de pace ca, trăsurile Comunei, unde stau oare întregi, să umble cîte 2- 3 ore pe zi prin mahalale, să vadă în ce hal sunt stradele, mai ales nopţile, când zac în beznă ? Ar trebui ca cetăţenii obijduiţi, cari plătesc dările comunale ca şi cei de pe străzile asfaltate şi luminate cu electricitate, să se întrunească, să se sfătuiască şi să meargă la Primărie ca să ceară acestor nemernici să-şi facă datoria, căci aici nu-i vorba de un hatâr sau de o pomană, ci de dreptul pe care-l are fiecare cetăţean de a cere Primarului şi ajutoarelor sale ca, în schimbul solarelor şi diurnelor grase ce încasează pe fiecare lună din contribuţiile ce plăteşte mulţimea, să aibă străzi pavate şi iluminate, iar mocirlele de glod şi ape infecte să fie secate. E timpul ca domnii de la Primărie, în loc să stea numai în biurouri şi atâta tot, să-şi amintească datoriile ce au faţă cu acei ce i-au ridicat acolo unde stau şi din a cărora sudoare încasează lefile şi diurnele. uig. -CR~ O nouă societate pentru protejarea viticulturei Se ştie că, în Iaşi, există o Societate a podgorenilor, cu scopul de a se proteja şi desvolta cât mai mult cultura viilor şi replantarea lor. In una din şedinţele sale, de acum câteva zile, membrii acestei societăți au propus şi admis, în principiu, şe a se, înfiinţa o societate de consum, care podgorenii să-şi depună spre disfacere toate produsele lor, primind un avans, spre a nu fi siliţi să văndă pe preţuri de nimic vinul şi celelaite produse ale lor. Tot această societate va fabrica va