Fulgerul, 1908-1909 (Anul 1, nr. 1-52)

1908-11-03 / nr. 1

cât de necruici şi de miei or fi aceste reparaţii, de cuvânt ea e supusa casa alin­ierei, ori trebue dară mata. De mai băie de zece ani sunt case in a­­semea­ea condiţiuni, ţinute de Primărie în loc, fără a li se permite cea mai m­ea reruiralie, aşa ca se ruinează zi cu zi, din pricina D-lui Primar şi a ordonanţelor sale, saracindu-se mul­ţime­­le propietari, cari sunt amenin­ţaţi si chiari reduşi la mizerie. Ioaca o casa e supusa alin­ierei, spre a lărgi o strada. Primăria n are de cât s'o expropieze, dispagubind jic propietar, iar nu s-o ţină nereparata zeci de ani, ca sa se ruineze. Asta se chiuind barbarie si sa nu se mire guvernul de agitatul propietarilor, cam sau a­­dresat chtutir la Curtea de Casaţie, secţia Contenciosului, cerând anularea acestor ordonanţe ale Primăriei, pe cari suntem slauri ca­le cu anala. In asrmemenea stare crpic­ă se mi*­., sesit­ guvernul actual şi zilele «. sunt numărate, eaei masa cea mare a ce­tăţenilor se va deştepta ca mâne şi I va alunga de Iu cârma tarei, pe care o jdfueşte numai în profitul partiza­nilor sei, fara a se (jândt un minuni şi Iu ocrotirea intereselor poporului. PROFILURI Nea A G. A Scurt şi gros. Tipul desăvârşitului mitocan. ]Pe cure 1 Întâlneşti la fie­care |»an. In «l­alul Spirei din Bucureşti. Atâta «boara că i lipsesc pantalonii cu 24 creţi. Totd­eauna neglijent In îmbrăcăminte, umblă numai In brişcă «le un cal, spre a nu fi luat «drept ceea ce pare. Raposatul V­asile Lascar, care era » i fiu ce noscător de oameni şi un bun fi/.ionemi' va /.ăndu'l In biserică In Trei-Krailv—deşi In frac— cu ocazia sfinţind acelei biserici, i-a spus ri­­tual : „Locul «l­ tale nu i aici, ci afara". întâlnit pe strada, daca 1 priveşti din «Ireapta Iţi pare brun; dacă'l priveşti insă din stânga, poţi jura că i blond. In politică acelaş lucru. In­ oposiţi«* trăeşte «lin mila lui L’onu Alem ; când insă i­a partidul la putere, linge mâna şi lui l’oni şi lui Stere şi vrea să faca pe purita­nul şi pe grozavul, căutând să extermine pe a­­cei ce i crede că au oare-cari simpatii pentru miluitmnil seu «lin opoziție. K.«imi-.itul Măr­escu cart*, tn bunătatea inimei lui, «le multe ori *e insăla asupra oamenilor, I crezând a găsi In el oare-care stofă, n'a ezitat I u’l Împinge «l«­ spat«* și a l ridica la o oare-care situație, nejustificatâ absiolut prin nimic. Si re­cunoştinţa n'a Intlrziat să şi-o arftte către bine­­, făcătorul seu, d&mlu­i lovitura maturului. Îm­preună cu alte secături, ridicat«« «le Mărz««scu,­­ lovitură care la a mă­rit pănă la moarte. La bătrâneţe l-a ajuns forul însuratului. S’a Însurat, s a «lezbnsurat și acum iarăși li ardodc I dorul Induratului. lia, mai »«tA­ vtrft, se căznea chiar să facă j­e Imnul, tieli|*Mii«lu­i roza galbenă sau stacosie de la buton tern slinoasei sale haine. Caracter hursuz și Imlămipnic, n are nici un ' prii'ten, nici o sim|«atie. Singura j»rn»tenie ce o culţi« ă, cu multă asi­­[ «tui­tate, e acea a d-rului Brărscu, ştiind că, o­ I «lată şi odată, va avea nevoe «ie s«t­­iede sale, I modul ile trai ce l ţine «lucăml sigur şi d­ea­­«Ireptul Ia titlu ihm t rotit ut Semne particulare Are atât de multe, încât renunţăm a le mai face pomelnicul. V­om cita Insă unul «lin ele : Toată ziulica doarme şi toată nopticica bea la crâşme. Milita Pedeapsa cu moarte in Romania. Deşi codul criminal nu o prevede, de I şi funcţiunea de călău a fost de mult timp desfiinţate, pedeapsa cu moarte există in ţara românească, nu numai In timpul de rAzboiu sau când se declarâ stare de a*» . sediu, ci chiar in timp de deplină pace şi linişte. FULGER I­N­ SITUAflA LIBERALILOR IEȘENI Liberalii ieșeni se gâsese ntr’o în compleată In partidul liberal se pregăteşte o­ nare schimbare. Dovada ne-o dă divicarea partidului. Nu’i oraş—nu mai vorbin, de centru—unde liberalii să nu fie divizaţi în două şi chiar in trei grupuri. Ba, « ■ unile părţi, cum e bunâ­ oară la Vaslui Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Ploeşti, Cra­­iova, etc., nu mai sunt lupte de fafis , ci lupte făţişe, din ce în ce mai accen­tuate. Pretutindenea liberalii se prezintă slabi şi neputincioşi, aşa că, dacă t­e-am afla azi în faţa alegerilor, înfrângerea ar fi pentru ei peste tot locul. Dar care -i situaţia liberalilor ieşeni ? Stau ei mai pe roze de­cât ceilalţi din alte oraşe ale ţarei ? Ar fi de ajuns să relevăm numai stă­ruinţele ce se pun pentru a nu se dec­lara vacant scaunul de deputat al cr­i­­­­gmtm- B, ocupat de dl. Gh. Panu, care a fost numit ceozar la Banca Naţională, şi încă ar fi o dovadă de situaţia proastă în care se găsesc. Stăruinţele le pune cu totul dinadinsul d. Stere, care ştie foarte bine că nem­u­­ţumirile ce le-a provocat d-sa dintre li­beralii ieşeni ’l-ar compromite mult po­liticeşte, cu ocazia unei alegeri, mai ales la colegiul II. Şi nemulţumirile provocate în sinul partidului liberal local, de la venirea sa ca preşedinte, au crescut şi continuă , se înmulţi pe zi ce merge. Dacă venirea sa în fruntea clubului din Iaşi a adus, ca membri, pe câţi­va adepţi ai sei, de o valoare politică nulă, nu­mai puţin adevărat că, odată cu încre- « dinţarea şefiei de la Iaşi în mâna sa, toate mulţi au părăsit partidul liber­­ mai sunt încă mulţi cari au luat ho­­­rea să-şi ia adio de la clubul c ro­gojini. In adevâ», du­pâ cum ni se con­fiică «in' suigi nie sigură. In afară de cei 11 car« denxsion.it din ziua cn tr când nn Td Hal — d-nii lorgu Şendrea N­oulaidi, C. N. Paraschivescu, Al. Handoca, etc. — tu aţie foarte criticâ şi sunt r­ealegere. mai sunt încă vr­o 10 membri, cari, in prona şedinţă a clubului liberal, îşi ^(,r v.a.r,i«‘i demisiunile. i .fără de aceasta mai e şi acţiunea t; iiui din clubul liberal, începută de «j. . orgel Mârzescu, acţiune care a în­­numai de formă, în ajunul venitei «utere, dar care, de fapt, a continuat o i­ntim­ă încă, cu toate că d. Georgel M­­escu e linguşit şi angajat expres în dife­ite procese ale Comunei, pentru cari primeşte onorarii destul de grase. • Cei cari alcătuiau gruparea aşa zisă a totului, înjghebată de d. Georgel Mâr- ze -cu, nu se sfiesc a declara pretutinde­ni­ C­­ că răfuiala între ei şi vechii liberali nu s’a făcut pe deplin şi, începând chiar din luna viitoare, ei vor relua consfătuirile. S se va întreba, poate, care-i atitudi­ne­a d-lui Stere şi care va fi, pe viitor, atit­­­ţinea prezidentului clubului liberal ? D. Stere, care se bucură de foarte pu­ţine simpatii In clubul seu, pe care nu oo­t compta, caută să-şi atragă noi par­tizani, în afară de cei grupaţi la , Viaţa rom.'' nească“. D-sa a ţinut cu aceştia câte­va con­sfătuiri şi, după cum ni se spune, d.Stere, u­n­­a din viitoarele şedinţe ale clubului libera!, va propune introducerea a diferite refomne în acţiunea partidului liberal, aşa cum le înţeleg cei de la „Viaţa româ­nească“. Am un cuvânt, deci, liberalii ieşeni se i­­esc toate încurcaţi şi divizaţi : avem­­ nemulţumiţi demisionaţi şi cei hotărâţi demisiona cât mai curând ; sunt apoi , micii d-lui Georgel Mârzescu, cari pre­­­duc o nouă lovitură, sunt vr’o câţi­va zişi „liberali moderaţi“, cari stau şi ^' vesc cu nepăsare şi la unii şi la alţii ăi fine, sunt partizanii d-lui Stere. Partidul liberal, în laşi nu-i deci mai fer. ' «le cât m celelalte oraşe ale ţâr­ei şi,­­ la întăi batae de vânt, baratca ame » ,tă să se nărue. Pi « »­­a­tunci să prezinte Corpurilor Legiuitoare un proiect de lege, prin care toţi acei ce cad în această categorie să fie condem­­naţi la moarte, pe cale judecătorească. In acest caz măsura ar fi, cel puţin, u­­niforma şi n’ar mai da loc nici la ne­dreptăţi, nici la hatâruri , iar pe de altă parte ar pune capăt, cu un moment mai curând, suferinţelor celor ce cad în aceas­tă categorie­ .Şi lucrul e cu atât mai grav, cu câ­­­­­tă teribilă pedeapsă nu e dată în căde­rea magistraţilor, ci se pronunţă,pe cale administrativă, de ori­care poliţaii», venit în biuroul seu cu crierul tulburat de abu­rii alcoolului, după o noapte albă petre­cută în cele mai degrădătoare orgii. Dar să venim la fapte. Un biet croitor, prăpădit de bolnav, că­ruia un maistru al medicinei i-a­ prescris o cură la băi în străinătate, cere poliţiei un pasport, document indispenzabil pen­tru trecerea graniţei, nu atât la ducere, cât la întoarcere în ţară. — Ai făcut armată ? îl întreabă şeful poliţiei. — N’am făcut, căci, din copilărie, su- a fâr de furus. — Unde’ţi e certificatul de dispenza ? ! — Nu ’l am, căci prezentându-mă la­­ comisie şi cerând să fiu înscris pe tabe­la de recensaient, comisarul de pe vre­muri m’a alungat zicându-mi : „Usi at ira chelbosule ! n’avem nevoe de sorţari ca tine.“ Fiul meu insă a tras sorţi. — Eşti alegător ’ — Nu, câci sunt evreu. Dar am chi­tanţe cu cari doved­esc câ plătesc contri­buţiile in ţară de t & bine de 17 ani. — Eşi afară ! N^*ţi dau pasport • stri­gă, la rândul său" £ul poliţiei. Nemulţumit ct,4­­ ^astă hotărâre, recla­mă ministerului, n­ari fără n‘c‘ un folos, câci la intrebary€j f^utâ poliţit i, aceasta răspunse „n’arej aCfc7 şi reclamaţia tusâ ,la dosar“. t V Far bietul o4i %«• v\le astfel condem­­nat ue poliţie­­să ducă V° v‘al^ ‘fe sp*­­rinţi, cari ’l'fac la moa^e, pentru rina câ n’a tras sorţi. v Chiar dacă am admite P11 'nud.» individul s’a sustras de laV­­xțiunile legei de retratare, încă pedtfePsa ! Prea barbară și prea enorm dispi^f­ortil ’ dă faţă cu vina ce i s'ar putea inFuta. Şi să nu se creadă că mâs fra­­ ncralâ. V In cazuri]absolut identice—nf K s :­oa‘ la fuvus—acelaş şef de poliţie la paspoa i*e, prin stăruinţa favAanţilor sei. ■ t rapt : Un părinte al căruia copil a absolvit aici şcoala comercială şi pentru care a u­nti pasport, îl trimite pe băet pen­­tru 2 ani în străinătate, spre a face prac­­t­ia la fabric şi alte instituţii comerciale. întâmplarea face că i se îmbolnăveşte c opilul, care telegrafiază părintelui seu să vină să-i dea îngrijirile necesare. C­ând se adresează poliţiei pentru pas­­. i se refuză, aşa că rămâne plân­­ui­ I acasă, iar copilul expus să moară departe peste hotar. I va şi mai grav : copilul e chemat să ţară bolnav, prăpădit, cum va pu­­’ i c hiar cu riscul vieţei, şi pleacă. frontieră însă e oprit, căci pasper­­l't» 'ii fiind dat pe 11 luni şi el stând­­ pe 2 ani pentru studii, nu se mai servi de el, aşa că a rămas într’un «Ui de lângă frontieră, expus să moară, 1­2­ ca nici el să ’şi poată vedea părin­­i şi nici aceştia pe el. 11 îcă se întâmplă să moară, cine altu’i v­­asul, de cât poliţaiul cu pasportul? 11 Pu­tea expune o sumedenie de a­­sen­en­ea fapte îngrozitoare, dar credem ca ajung cele de mai sus Aceste lucruri se petrec şi cu supuşii .s.m­m. cari, stabiliţi în ţară de câte 100 -' ani, au renunţat la protecţia streină. La consulatele respective nu se mai t­ot adresa, nefiind matriculaţi acolo, la autentaţile române asemenea, ne avînd tier 1 l­ate. au tras sorţi, aşa în cât bie­­i. ' oameni nu-şi p„| căuta sănătatea lor , a iannheOr |or, sau interesele cele mai sunt'aP" m­area. vină că n’au tras te. țâri ' g S",1* paeinici locuitori ai aces­­teia 4nevoiP. K3 osP**aherăsi la acâ­­ce Ii M «r?n tlbueSC şi ci cu tot ceia CVi„a f! e V cu 'o' ceia ce au. Io a fost ZlHn£,rea Ca,­J!:Ca,S»a"-tue­ïïÂRÿÂU vinovăţie atât de mare. Iau, 5âcTna%­ Străzile laşului Nimic nu poate fi mai scârbos, de­cât halul in care se afla străzile laşului. A­­vem un primar bătrân şi neputincios, pri­mul ajutor un nepriceput sau îndărăpnic, iar al doilea un papă lapte. Acum doi ani aproape, când şi-au pus candidaturile, au făgăduit alegâtor dor un program întreg de lucrări şi îmbunătăţiri, tipărit cu litere groase şi afişat pe zidu­rile oraşului. Nimic, dar absolut nimic n'au făcut şi nici nu se gândesc să facă. Intre alte făgădueli minciunoase, spre a înşela mulţimea cetăţenilor de prin ma­halale ca să le capete voturile, le-au spus şi au luat chiar angajamentul formal de a preface şi repara străzile lăturalnice ale oraşului şi a le însănătoşa de mocirlele şi apele ce stagnează prin mahalale. Ei bine, de aproape doi ani de cînd stau la Pri­mărie­, n’au reparat trei strade din între­gul oraş, iar prin mahalale n’au mai fost să vadă ce este, deşi Primăria are vr’o trei trăsuri die cari se primblă bătrînul Primar, ajutoarele şi ceilalţi sfetnici co­munali. Am intrat deja în iarnă şi gropile sunt aşa de mari pe străzi principale ca So­­cola, Nicolina, Zugravi, etc., frequentate mai ales de care şi cotiugare, încărcate cu trrelită­ţi, în­cât cu mare greutate pot cşi cu.. tienw­idraiele p­­pi din ele. N’ar fi bine oare ca, în loc să se ducă pe la cluburi şi judecătoriile de pace ca, trăsurile Comunei, unde stau oare întregi, să umble cîte 2- 3 ore pe zi prin maha­lale, să vadă în ce hal sunt stradele, mai ales nopţile, când zac în beznă ? Ar trebui ca cetăţenii obijduiţi, cari plătesc dările comunale ca şi cei de pe străzile asfaltate şi luminate cu electrici­tate, să se întrunească, să se sfătuiască şi să meargă la Primărie ca să ceară a­­cestor nemernici să-şi facă datoria, căci aici nu-i vorba de un hatâr sau de o po­mană, ci de dreptul pe care-l are fie­care cetăţean de a cere Primarului şi ajutoa­relor sale ca, în schimbul solarelor şi di­urnelor grase ce încasează pe fie­care lună din contribuţiile ce plăteşte mulţimea, să aibă străzi pavate şi iluminate, iar mocirlele de glod şi ape infecte să fie secate. E timpul ca domnii de la Primărie, în loc să stea numai în biurouri şi atâta tot, să-şi amintească datoriile ce au faţă cu acei ce i-au ridicat acolo unde stau şi din a cărora sudoare încasează lefile şi diurnele.­­ uig. -CR~ O nouă societate pentru protejarea viticulturei Se ştie că, în Iaşi, există o Socie­tate a podgorenilor, cu scopul de a se proteja şi desvolta cât mai mult cul­tura viilor şi replantarea lor. In una din şedinţele sale, de acum câte­va zile, membrii acestei societăți au propus şi admis, în principiu, şe a se, înfiinţa o societate de consum,­­ care podgorenii să-şi depună spre dis­facere toate produsele lor, primind­­ un avans, spre a nu fi siliţi să văn­dă pe preţuri de nimic vinul şi cele­laite produse ale lor. Tot această societate va fabrica va

Next