Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-01-24 / nr. 7

G pe de arsne care a actepta a se lua de confederațiea, cele patru corpuri de armie Au să se reunească le-o dată noastre trimeterei la Berlin a sub un comandant specătră armiea Austricentive de a concentra trupele federale, și mai nainte, gentelor, d'intăi cap pene trupe rotite, păstrăndu'și aspre prescriirile federale nărijeau prin numărătoare reacă mai în urmă presiea în șaruille antăi a asemăna povara prin alte anposiziode la dietă. s'ar uni ce trata lesne vepi înpălege că este snsi plenipotent militar, a ce da la Francfort, punereine piior de perses SEMNCEG, reliverațiile mai denapte aveau întru aceasta îndată să înceapă, drept care noi săntem gata a trimete la Berlin un pnon pleninotent militar. Depre socotirea feld țarg-maistrului Hese, puterea prevăzută în convenție a care a pune pe picior de rezbel armiea Parusieană, apoi de avâne acum și în caz cănd acele deliverații nu s'ar face numai pe temeiul tratatului din Aprilie, tratatul de alieație din 2 Dechemvrie, mobifizarea grabnică a întregei armii de 200,000 soldați și a ei concentrare lăngă Pozen și Breslau, ar fi at suue de agăne trebuitoare. Dar între mer ce atinge de măsurile militare noi pe învre în sinel dietei Germane spre grabnică și energică esecutare din 20 Aprilie, la minimum (cea mai mică parte) că a Contelui Buol, adresată contelui Arnim ambasadorul Prusiei la Viena. berlin 5 Ianuarie 1855. Poastră Beni aflațise în alăturare, contel unei depeșe adresate în 24 Decmn. Trecut, cătră contele Ecrepxazi, în care campetul Imperial de Austriea, însamnă în 81 mod de aproape măsurile militare care, dupre opiiiea sa, ar trebui a lui din 20 Aprilie 1854, și a articolului adiționa din 26 Noemv, trecut, atăt de cătră prusiea căt și de cătră celalte statoări Buol foarte drept orserveaContele Germane. ză că cessine a statornici o înțălegere a părților contractuitoare asupra cazului cerut de 41 care atărnă nemerirea îndatoririlor militare, care Prăsiea au contraptat pentru oarecare cazuri findcă, precum Ed. Voastră puteți uni. M. o mare luare toate guvernurile federale vor arăta cea mai mare a se înpoi întru aceasta, deacă cele doă mari astepi a germaniei le vor da pista de pregătiri militare deplin respunzătoare la nespea de fapă D spre îndatoririle sus arătate, jumătatea contigentelor a celoralte crarspi ape a fi gata din dispoziție a operațiilor alăture cu armiile Aepstriene și Presiene. învăt s'ar putea forma patru jumătăți de corpuri de armie deocesive, din care fiecare ce va supune unul numit dupre arepozițiile constituției militare, și RS care s'ar adăogi ceaslaltă jumătate a complecta, dupre trebuință, a lor putere; porposuri combinate, complecte adecă unul a maniei de amiază-zi, altul a germaniei de Nord, ar trebui aminte diznălirei enenimentelor inte a se dezbate astă crestie, precum ea se arată prin denema din 24 Dechemerie. Regele cu copștință au cercetat îndatoririle cu gră care ia decăt măsarei, adecă concentrarea trupelor federale în puterea însemnată și gata de a combate, să nu întimpene pr'o întărziere din greutățile ce s'ar mobilizind jumătățile de contigente putea nașe, sn privirea formărei lor mai ales pentru cele mai mici corpuri de trupe. Spre înpaintirea acestui scopu o margine, mi așa, prepum aesta s'au mai templat cangtinDechemvria, ambe puteri nesmintit apoi a întinde propunerile lor la uua loc, pentru pregătirea întregului contigent a danazigiei militare a Confederației Germane o putere mai mare și foarte trebuitoare pentru ofensiva de mare interes mi ses mai practic pentru guvernul Imperial spre mi deplin încunoștințat despre excuspise Prusiei între puntarile însemnate. A a luat asupra lor sarcina de a înșela întra asta opiniea publică, căci atituda (pozițiea) ce au luat Pociea, în ista din urmă timp, în ce ce facu de a înlesni pegopiații de pace, este de acel feliu nic, greu apoi pentre mi atărnă dela respunsul gheremului Prusiean asupra depeșei de fapă, încăt, înfățoșindu-o Presidentului Consiliului Ministerial a presiei, veți vine-noi a face să înțăleagă toată însămnătatea te pănem întru aceea de aspisop mi a fi încenoștințați văt mai de grabă și 4h înțălesul a ecoîn npinipen a trupelor puterilor Vririlor penetre, mi de a ni punea cu seințenie de aceea ce ce atinge de ajutorurile militare, întru căt ene au ani ce însemna scopul fundamental pe care se razimă tratatul din Aprilie, și care s'au înoit în convenție a mise avAR însemnat sconul agutoPodea au acceptat (priimit) fără rezervă cele patru pănete așa precum ele ‘ic'au propus. Done încheierea tratatului din Decima, nu numai că ea ns sau retras acceptariea, ce mai ales au ei plecare de pate trimepind prințului gorite acosă aleni potenții întinse, MS. mănțineat imperiel Rosieana vaza acelor iatrea puntari, deși acele patru pengeri de pace întreceau pentru contradultorii din 20 făcut ce ce părea a fi fost scopul comun a atenției lor, la încheierea acestui tratat. Sau mai o conporenție confidențială pentreu mai preciză (curată) lămurirea celor patru puncte, noi us conoasem rezultatel, a căriea țintire ar treze preste à ce întinde de însă socotim de neapărată datorie, a nu da dpenr regulă neschimbamn dispozițiile simple și nendoelnice a tratatuai, a ne lăsa nici circul îndatorului reciproc la o apărare în contra unui arai. Îndatoririle la care Prusiea s'au legat prin articolul adițional din 26 Noembrie, cel caracter defenzin Pre lăngă aceste ele sănt legate cu propunerea opinielilor comune, spre a face a se actepta cele patru puncte. Vederatg ecrerile o asemene comunitate NSBA avea loc până cănd Prusiea nu ceda în părtăși de desiserațiile ce aë de scop a hotări acele patră puănevtari, și pănă cănd ea nu va putea avea în asta a ei înmurire. Dar dreptul de-asemene înpărtășire, îrtre căl ea ce atinge de hotărările, rostesc care de și nu de căt scopul de a mănțănea ecvilivră. Esponean, trapeformează întregul raporturilor de dreptul public a Europei, și ce pare a modifica trataturi care Prusiea, înpreasnă ri celelalte puteri le au subscrie, acel doir Prusiea na'a întemeează numai neînpărtășirel a vreunei dim hotărări privitoare din cveștina Orientală, ceea SA întemrează ne a ei însușire de mare astepe Europeană care s'au împărtășit de tratate ce au regulat dreptăul European, dupre ondrii zei a ei și cu drept l'au căștigat. Nici nu este nevoe a încredința că, M. S. Regele cu statornicie BA răspănea în astă Xorbpipe, și Kl, spre a șănțănea, în caz de a fi amenințat, el ni s'ar înspăimănta de pericolile și sabrificiile de care poporul său cel credinciocal în părtăși cu tot derotamentul cercaut și cu toată puterea și statorniciea unui asenărit patriotismu; o asemene încredințare este mai puța trebuitoare a ce face în prisma unei angnete psde wi alieat a Regelui, M. S. Imperatorul Franpdlucie, nici că este trebuitoarea ce face suveranilor și bărbațior de stat-liriguitori a altor pucu toată oarecare dilbinare dopinie și de interes, Prusiea cu încredere să razimă nedreapta auo-usipe a pregtenigiilor sale, și ea este gata a le face să se recunoască prin canalul unei înțălegeri mi învoie. Ece Poastră lespe veți înțălege dupre aceste observări a principiilor M.GC. Regelui în aceea we ce ajunge de a ca nazigie militară, că el ne crede că au pvenit ininiati sa (a începe) nemijlocita hotărire a nune pe picior de rezbel contingentele particulare, timpul de a lua Înadins ca lăsată ce aminti, în raportulcomisiei, și în rezoluțiea Diepei din 9 Noemerie, a proiectului ce i s'au recomandant de noi și de Ascipiea, epre aæl de bază la acea hotărăre, și Prasiea ce simte datoare cătră ceealalți Confederați Germani, a nu mai repeni formal asupra acestei propuneri, spre a nș preguleca lucrările comisiei militare; însă de Cine ee înțălege că, plenipotentul militar a Regelui, va fi totdeauna îndemănat ca inegrucțiile Tpesskroape spre a grăbi lucrările coșmierei militare ne paza conegitației militare a Confederației, ci spre a o ajutora de a o conduce dapre cpupiință la înceiere Prin aete care, ce s'am regelat de conchisunea federală, vom ajunge de a alina grepitățile care lepre a noastră opinie, ni poim a le tăgădiui, întartă propunerile Austriene, nrecamele ce aferă în depeșa din 24 Decima. Besnea constră peri aconplicerea a lăsa Konicasi Beci o copie a depeșei de față. (sedecris) Mantaise« Pasurile diplomatice a părerilor alieate din dzi în dzi serios ghibesc penepyirs hotărăte. Periodul cel scurt de pace, care am petrecut, ce apropie de capătul său, toate șirile ce căpătăm astăi, poartă caranterul unei rezbelice bărbătești rezoluții, care curios contrastează ce deo- care au a ajutorului zegrăvire seau ce mine temeiul honcedepauiei, la concentrarea dem că Prestea de contigent, spre amse cazuri, cană și cătră acea legate de odată miei federale, spre a fi de grabă ermane. CE versea din 2 că cap a privirea, a Instrucțiilor ce au lupta pu a cănăta în toată un chip din 20 Aprilie a îndatoririlor ghupernurile resde modul ni s'ar pune pici unirei Presiei Bavoi înpreună cu poi corpurile federale a pezossgiisop Presiei. (sproche) Kourese Ns de presieanăla scopul o îndoială și comierea militară ar îngriji mai departe măsuri militare pargindă dopir cu a lucra cea mai B 54. pune la acea mai putea pune în picioare doă Ggern"ar fi alde căpitenie à a Ecselenție a guințelor cea sinceră a armatelor Depeșa Baronului Regele Torde aura au aprețatre nepărtinitoare înmurire, cu scop de legat. Nu a întra și ani nainte derotare a sa. Se pare că, în detailurile asupra ca Regele Mamaises, consfințit spre resse lua pe temeiul tratatuînsărcinarea mea este arse legăturilor ce au luat poporului său, dar și neclere greutatea situației, fără a perde din spre a pregăti fără preț măsurile care ar putea cere o sporire și o dezvălire repede a armiei case, s'au adeverit că, ropușpi de armie însemănătoare ce MOTS pune un picor de rezbel în termine mult mai scurte de acele ce obnt hotărăte de convențica militară din 20 Aprilie, mi ni se pare că am putea liniști pe contele Buol despre atacul violent a puterilor Rușiene asupra imperiului Austriean, de care să îngrijesc, chiar deau ami fi de opine că din partea Rosiei ar fi asemene scopuri atacatoare, dar noi ne nu putem constrănge a crede, după ce fără părtinire am cercetat starea gene teri, de aceea, rară, cum că, Rosiea ap lua ofensiva (xp lovn) mai de a fi atacată. În mai multe rănduri am avut ocovie a însărcina neacs. Voastră a face cabinetului Imperial împărtăișiri confidențiale, care depre socotința noastră, mărturiseau însn mod pozitiv hotărător contrariul acestei prepuneri. Ștințele ce mai avem despre mișcările trupelor Rușiene nu sănt nici cum de acele de a îndreptăți îngrijirea arătată, ca atăta mai mult mă îndemna a declara aise aceasta că, o parte a Gazetelor ce pare a de Aprilie, leea a Confederației ci mult mai cea păstrarea intereselor a ajunge la o înpălegere, ca conningero să ton-le-a-una petersbarg à sa persoanală au a îndunleca ne se declara gata de S. naecre perei litară, în care că au privirea sir© na recunoașe dorința peRegele și diplomatică Cavinetul a trata pe o dispoziție pentru ra îndatoriri, la păstrează aÀ „i-iiu,. -șu. sur: