Gazeta de Moldavia, 1855 (Anul 27, nr. 1-102)

1855-01-24 / nr. 7

la 5 rm C­iron'n s an - „­­ vin 9210464038: 94 .543 l'axbre ae ucadiei e- ssstus le tuer cars lanincei linen Ce­­rla l­ată ani pe an și Gonn ER lei A epstin­ arpe a T­re­­ ae te À, 30 lesișal ițino 50 parale. ----­­­­GGG Anul X­I­ O Ra” LA 8 DD­D­ ­ _ = EE V Doi -- ----- luni 24 IANSAPIE. i­­ = NOBITAUE DIN K LENIPB bicecra Oxmeck în care à lui Seanpă se va lua prin din ani. Cererile estraordinare, 22 a cargăloarei, s'au îndeletni­­ sis că dor protes­ te de legi, însăroiniate de repart șentul de Finanțe- Unal privitori prin Tepripi, de impunerea unei tacsii asupra patentă de la bră me­­lotă măsură s'au cerut de starea ececepțională, în care CR găseșc ța­­pa de doi care­ prelăngo lileranții nenumări­­te de produlite pelierile, le para au făcut, ab venoit pe Visterie la însem­­aătoar­ cheltuele, și au produs un deficit aproape de 2,400,000 ei, precum din seriile Departamentului de Finanț. Spre a acoperi în parte acest deficit și a putea întăm­pina cererile de față, gunernu. s'au văzut nevoii a îngrebuința acea măsură, care despre o parte etapii. - ziua 18 vie, mefințită amintirei Sănților Erarhi Atana­­sie mi Chiril­­wind și On­ica a Preasfințitului Patriarh a Ierusali­­m­ului Chiril, sau serbat ieerica Co. Savva cu toată solem­itatea cu­­venită patriarhicescului Tron, urmănd la încetsrea firească rugă de Polihropizmu- - Din , se publică din n­ou Zimurul, sub redacțiea DD. A. fotinos, , hodpecro, mi D. Gusti. În o epohă arât de îngrebnată de sovenimente sporirea organilor publicităței cu înmpr­turările, și Zimanul wind zilnic va avea, precum spornire­­a­­aintastul de a publica pe toată ziua de temele te­legrafice. Pesspărtai­entul de Finans public­ă spre obșeasca sim­pă că, convocăn­­dueb Dinanul Obșesc astăzi în 24 a curentei, s'au și tipărit, aprobate mai întăi de Sfatul Administra­­tiu rocit de cuviință a face moi­­ificație la articu­­lele mai goe, și pentru KB, teriminul pănă la 28 a curentei bănci să nublinasă prin Buletinul No. 1 va fi a treia strigare, este pre scurt JMD. 7­4. L D epre a se putea da cavenita publicitate acestor modificații, apoi s'au ho­­asta ce vedemsaze Anuca, cap despre alta este menită a avea egapie, a cărora contrant s'au desfă reclamațiilor de dezdem­are făcute Săntei liturgii bise­ Dună care reprezentantul preferi­n­ței reclama ajutorul sufletelor înduritoare, negfacerile care monastirile îndănuite nevoeștilor. : ‘4­1.1 etni­i șilapi­ L­EIUEIRI.. tărăl că la u și­r a viitoarei luni dacă întăea și a doua stingire în mi o dorită înm­urire morală vor fi înpărtășit de vi­­sănt chemate a ve asupra Fevruarie anul următoriu, să camera Sfatului Administrativ, iar Proeviul al doile­a-l, acoptat în astă lin în sesiea ținută, cu ci­e moligova, de chi gare veneviei scuterilor­­ terminului, în urmarea în deosebi căte 1-3 împreună cu în­­spre a delibara condițiile ce at­ege de . postelor în orănduire este de antreprenorii se adgiudeca a­naintea Case, lu priimit urarea Clerului și a boerimei care, a Țerei nalt Presfințitul Mitro­polit Socronie au asistat ctitoriul- Săntem încredințați că săracii carii AU cursul să fi, postile să despărțirei da va întimpina 1-3 de iapă. acestei I­ea a 2-a la ospățul i­erne aspre, și și a 4-a principi­­este conform br ob stt a 4-a ve din­ ­ 3 La Carotte de Moldavis parast à Lesi, CR Institue d'Abeille par annee. Prix d'ișpegtior pour cats des annonces, | piastre la ligne, et dans te Bulletin officiel a bo pares. 1955. etJeudis tves les Landie Prix d'abonnement, trois du- e -BA-E- -- Ep - Ipprosition d'une ‘être prélevée par recourrir à cette imrosition șii, d'autre R.ighiagsne de Legnsalem - après la S-te Lithurgie, | lé couviș? 15 DE gștșiii Dans la séance du 22 du ct, le Divan Général a été saisi de deux projets dé lois, présentés par le Geragtemepnt des Finanses. L'un ayant pour objet taxe sur le débit des boissons : dans les villes, ratente sur les cabarets. Cette mespg a été reclamée par l'état exceptionnel dans le quel se trouve te pays depuis "deux snnées. Les demandes extraordinaires, qui, indépendam­­ment des prestations innombrabtes que le pays à fait en .-. de toutes espèces, ont entrainé le Fise à des notabtes depenses, et occasioné un defsit près de 2,100, 00 piastres, ainsi qu'il appert par les comptes-rendus du Dé­­partement des Finances. Pour couvrir en partie ce deficit, fice eux ehiț enses présentes, et pouvoir faire Le Soptegnement s'est vu dans la nesessite de eu comblant d'une part le decouvert, est part de nature à exercer une heureuse influence morale, Be sesond projet a trait à l'affermage des postes de la 1e ze et 4*e sta­­tion, dont le contract vient d'être resilié avant gheslamationu d'indemnite faites’ son echéance, en vue des par les entreprénenrs actuels. Le principe adorte pour cette vente, est Radindisation séprrée par station de 1e à 3. - La PAte du 18 Janvier, consicrée à la dévotion des Saints pères de PEglise Cipinase et Cyrille, qui est aussi le jour onomastique de S. 8. le Monñseisueur Cyrille, à été crlébrée ici à l’église de 5-t Sama avee toute la so'ennité dûe au trên patriarcal et avec linvocation de S,'S. le Patriarche, et des Voragdu, et NS. Em. le Metropoli­­din’ Soplionius a assisté àu din:r qui à été donné en cette occasion. ensuite les félicitations du clergé Nous sommes convaincus, que les ‘pauvres, qui pendant cet hiver rigou­­reux gheelament le secours des aimes chiritables, ont eu une large part aux bienfaits lé les Monasteghee sont appelés à - sur l'indisence. à; a -., CP paraitre le #7 Janvier: sons la Redaction de MM, A. Photinos, T. Codrésco et D Gusti, A une ‘epoque aussi riche en evenè­­inepts extraordinaires, l'augmentation: des organes: de publicité, ne saurait être qu'ouréable à tous ceux, qui s'interessent à la politique. Le Bison a Ga­­cantagțe d'être Loagrat quotidien, qui lai doune la facilité de communiquer a ses lecteurs tous fes jours les dép°ches télégraphiques. la 10 tot în aceași lună, al treile în stanea Divanului Ocșesc, unde să sa desăvărși a doua zi la 11 și nepirtura legiuită, ‘Apr. al 2-le. În loc de măsura 15, să se zică 14. Art. al 6-le. În loc de galbănă, să se zică boe albastră. Apr. al u-le. Să se adaogă Boeiie de o lună, de la vestirea șt ințezes prin Buletinul Oficieal. Arg. al Îl-ue. Scăzindusă ne locuitori în care de unde s'ar tocmi su­­rugii cu haralelile ce analoghicos sar prini ue ei. APT. al 12-le. Să se zică, hrăninduse caii cu săn ti oarbă. Art. al 31-le Să se zică, drumeților vor fi datori căpitanii de poștă a slobozi cai, deacă vor prisosi peste numărul prevăzug Aa Articolul 26. Apr. aa 4-le În loc de un lecb progonul ce ce, pue șasăzeci parale­ qui devra Le répresentant a reçu încuno- Acute diplomaticeaa sorientale zeia de COLONIE A sulică următ­oa­­depeșă, adresată în 24 Decemvrie de D. contele Bujol cătră Contele Esterhazi mi­­nistru Austriei Biena 24 Der. 1854. pin țșiorul adițional din 26 Noemvrie pi­ prin rezoluțiea federală din 9 Dec întemează pe u­­­ articol, guvernul imperial este îndato­­rit de no­a ce înțelege cu Curtea Prusiei de­­spre trebuințele militare a poziției a ambelor mari puteri a germaniei, și pe ambasadorul său opezident la Dieta germanică să'l îmbrace trepuitoare în privirea coope­­rației sale la punerea în lucrare mu­are, a rezoluției sus-numite. înf. mai nainte de a desbate acest incepec berlin, guvernul s­perial au atentat­­­elol corvinetului Prusiei asupra împărtășirei o­­ficiale despre pregatel din 2 Decemvrie, pentru ca, precum Prusiea s'ar uni seau da, fireșe a­­veau a ce face modificații în luarea măsurilor militare care astă putere ar fi chemată a le lua, de o vie dorință a putea relul tot dupre aceeași politică cu Prusiea, de­­liberațiile atingătoare de pregătirile cu Prusiea și cau toată con- Dar fiind ce avem înaintea ochilor, amănă o asemene deliberație, trănși, încăt pentru altă dată, a ne mărgini la peliberațiile înarmărei cu puterile Germane du­­pre baza ce este hotărătă prin alieațiea din 20 Aprilie și prin rezoluțiea federală din 9 Dec D spre articolul IL de alicație și paragraful al 2-le­a Convenției militare, Prusiea s'au înca­­condiționat a moviliza (înarma) soldați, în termin de 36 zile, iare cele răsăritene (cătră Rosiea) a concentra încă 100 000 oameni în trei săptămăni după mo­­arei înghe armii, atingătoare de acel tratat, due­ă ce realiza, îndatuă încăt p'au rămas de căt de a lămuri ce rugă între părțile con- Acuma numai este vre­o îndoeală despre adevărata nespe de a pune în lucrare as­­privire înțălegerea trad­uitoare. Daăpre dispozițiile astă dispoziție tre­­ce va cere trebuința,­­ abopi agențiile crestiei Noi eram însuflepțipți comune cu Austrie, federațiea Germană, la Berlin: Cabinetulu­i de Repain, torit, cu a părței mi­­­­bilizarea tă măsură, deacă în terminul cel mai scurt și mai cu saină înaintea încheierei acestei luni, n'avem speranță sigură de a vedea restatornicită militare pacea universală (obșească). Rosiea este gata a începe harpa pe marginile apusane a Imperiului ei și în foarte scurt timp, poate aduna armiile sale spre a cerca un atac e­­nergic asupra Imperiului Austriei. Ca să se poată înfățoșa pe­rinele Vislei sosnice (în galițiea) armiea Rosieană are nevoe de mai puțin timp de­căt acela de ce cere de a elimina (înarma) și a con­­centra o armie Prusieană de 100, 000 soldați Pen­­tru de a asigura plinirea în­­dusorirei luate de Pru­­siea de ajutora, c­a să se respingă ori­ce atac a­­supra Austriei, ne­todată ziua de­ face mai neapă­­rat în asemene înpregiurări, ca Prusiea să aibă gata a ei puteri în număr de agiune unei obșe și în privnța apărări. Feld­targ-maistrul Bapon Hese, cu tot înadinsul au declarat, că au cocir momentul în care Prusiea ape­i mobiliza o par­­te a armiei sale, conform cu tratatul, și au de­­clarat dcă numai dupre cooperațiea armiei de 100.000 prusieni, armiea noastră cantonată în părțile răsăritene (Galițiea) ap cășiga o pate­ că declarație a noi săntem cons­­100,000 și pe marginile în astă

Next