Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-06-11 / nr. 46

- 182 Art. 8. La toate tribuniile, casierul va face pentru ca să se trimită înaltei Ad­­ministrații o recapitulație de toți banii strănși cu anume însemnare de unde și cum, arătănd asemene și sumele care n'ar fi putut a se încasai, și mo­­tivul întărzierei. 1 Apr. 9. Cheltuelile ce sănt făcute din cele dese case, sunt: 1. Din casa Statului, cheltueli pentru îndestularea generală a închisorei. . Aintoapnerea cătră familie a banilor morților. Plata lucrului făcut de arestați pentru socoteala Statului s­au a temniței. c Cheltuele estraordinare. 2. Din casa arestaților. . Pecnsnderea avutului lor arestaților liberați. Plata cheltuelilor făcute la cantină. . Tredepea avutului arestaților mopții la casa Stat­sai. Banii opriți din avutul condamnaților pentru pedea­psă. Banii trimiși de arestați la familiile lor- Cheltuelile neprevăzute. CAPSUL­AT Ș-le. Dispoziții speciale despre cumpararea proviziilor obiectelor de mobilămănt f. f. cum și regula ce trebue a se urma atăt pentru plata acelor obiecte, căt și pentru întrebuințarea lor. Art. 1. Directorul însărcinat de a prevedea la îndestularea închisorei prin cumpărătura tuturor obiectelor trebuincoase în mărginirea pămănturi ai Administrației. Art. 2: Toate cheltuelile care nu întrec peste suma de 600 lei, fi făcute de director fără autorizație specială, urmănd numai în forma prescrisă prin instrucțiile atingătoare de contabilitate. Art. 3. Directorul va pute încheie de-a-dreptul cumpărături cu neguțitorii cănd cheltueala nu trece peste 1200 lei, va pute fi făcută de director care va trebui atunce să încredințeze ne administrațiea superioară, făcănd cunoscut motivurile cheltuelilor, astă comunicație va fi tot­deauna copie de pe contractul cumpărăturei, vor pute­a și da suma întovărășită de p Toate contracturile de cumpărătură care vor trece coma de 1200 lei nu vor fi lucrătoare de­căt după încuviințarea lor de înalta adminis­ în alta caz. Art. 6. Inspectorul general va putea cănd va fi la fața locului, să săvărșască cumpărături între cănd și peste suma de 1200 lei, precum și pentru Art. 10. Afară de condițiile cuprinsă în­tocmele, cu contestațiile ce s'ar putea ivi în urmarea contractelor acelora, vor fi desbătute de o comisie rănduită de înalta Administrație și că cheltuelile ce vor aduce acest caz, vor fi în sarcina neguțitorului, pentru ca să ce micșoreze acele cheltuele, membrii comisiei ce vor putea alege­­ afară numai de o hotărăre contrară din partea Administra­­11. Toate cumpărăturile făcute pentru penitențiar vor fi plătite de cătră casieri, în urmarea unei rănduele de la director însoțită de vizate de iconomul. Art. 12. Una d­intre acele faturi se va face pe timbru pentru toate cum­­părăturile ce vor trece peste 30 lei, faturile vor fi vizate de director, sub­­scrise de neguțitori, care între altele va iscăli de­desupt despre o adeverință de luare pe samă, și de înscriere în inventar general Art. 13. Cănd latura va avea de obiect proviziea cumpărată se va scrie în marginea acelor laturi, data prin tocmala particulară, s­au prin licitație, cumpărătorilor, și data învoirei înaltei Administrații, cănd ea va fi fost cerută conform așezămăntului. Nle faturile înființate pentru cheltuele ordinare pentru care ni s'au cerut trebuință de a ce face contracturi ce va pune următoarea adnotație „ciltueli Apt. traiie. Art. mii lei, 4. deosebitelor așe­­a se face cum­­5. Toate cumpărăturile ce se vor sui pănă la soma de, se vor face prin ad­iudecație Cănd interesul serviciului va fi mai folositor de Administrațiea după formele încă mai mare, va trebui numai îndată a înștiința zice la Art. 3. Art. 7. părătura fără licitație, chiar va pute după propunerea directorului Inspectorului general al autoriza să 15 seau 20 Administrative urmate pe administrație precum o sumă de ap­ri­mi pentru o comi întrecănd 20 mii lei, le facă fără Art. m­­ 3.­telor 8. Contracturile de cumpărătură precum Condițiile de priimire. 5. Prețul cumpărăturei. 6. Modul mi vadeaua plăței. 7. că contractul nu va fi lucrător, de să ce facă, căt după învoirea înaltei adminis­­t­răndute, în cazu cănd ele n'ar fi conform sumei. Toate faturile care vor cuprinde cumpărătură dat de iconom. Casierul va păstra una din faturi care vor și Capuina peguțito­­de­a da înapoi obiectele 8, pentru facerea contrac­­ti ne hărtie liberă, și va al­­­es prima lămurit și curat. 1. Obiectele cumpărate. 2. de trece cumpărătura 1200 rului. În fine îndatorirea învocală stau prin licitație, va fi cuprinsă încă în tura celelalte două cătră pentru serviciul penitenciarului. Art. 14. mănt. vor fi date Inspectorului 4. și 8. că latura a­le închisorei cu probile date Art. 9. n­ei­ de șite de Art. la fața locului loi (Art. 4). ne timbru prescrisă de din partea în Art. el Administrației. Pentru toate contractele No. 125. și pe temeiul raportului S subscris­ DD. licitație. A. Fotino. și acele 12 este neguțitorului prin licitație vor Cătimile de neguțitorul ce m datorește a da Administrației. Terminile în care trădările ar trebui Modelurile de registruri și de sfaturi prescrise cu condițiile rostite de oareș­care importanțe făcute sau prin general al închisorei.­­ P. Șef secției Vișinescu, se va cere garanție de la vănzători, sumn ce urmează ași da la toată luna. Art. unde s'ar afla așezarea închisorei. 3 laturi înfi­­de acest așeză­­rie mobile, vor de contract și întovără­­priimire­a D­ES REVISTĂ PO­LITICĂ. CONSTITUȚIONELUL, în un articol asu­­pra Principatelor Dunărene, întărește vela împărtășită de căteva dzile no­­de Gazeta Universală pentru priimirea delegaților Pru­­siei și a Sardiniei în sinal reorganizarea acestor Provincii. De puterile comisiei la Încăi toa­­ce au subscris tratatul din 30 vor fi reprezentate la București, loc ales a fi rezidenție a operațiilor comi­­siei. Din articolul acelui se mai lămureșe, că trupele deșert a Moldo-Romăniea, vor jurnal franței Austriene vor ni cănd comisarii încheie a lor însărcinare, de îndată ce se va încheie a delimitațiea cea n­ouă în Besa­­biea. Conferențiile de Constantinopoli în 1 Fevr. trecut. Independența dzice, noi cunoaștem acel document, însă nu am vorbit despre dănsul, pentru EB Aa epoha cănd ni ce trime să-se în cursul conferen­­țiilor de Paris, nu se cunoaștea autorul lui și că de atunce protocoalile congresului au a ei putere, ar fi luat în considerație de un adeverit că acea adunare mărginindu-se în toate observațiile a Domnitorului Moldovei, macar cele mai fundamentale. Acele observații se tris­punte­ razimă mai ales pe Mai întăi se nevoesc a apăra privilegiile vechi a Principatelor, amenințate prin căteva dispoziții a protocolului din 11 Fevruarie În numărul acestor dispoziții vom aminti numai aceste care declară Principa­­tele ca partea întregitoare a Turciei ase­­mănăndu-se prin legislație cu alte provinții a Imperiului Otoman, precum și dispozițiea care era ca deputații Moldo-Romăni, însărci­­nați a rosti dorințile asupra reorganizărei țării, să meargă la Constantinopoli spre a se consfătui. Prințul Ghica în al său mre­­că reunirea Prin­­cipatelor sub un prințu străinu, este domin­­inu ar­ mai espune opiniea. Dar în astă cvestie află încă mai mult de­căt interese­le la unanimă a poporului și cea mai favora­­bilă închinare cu interesele Europei, pentru care Divanul de Iași, au mulțămit pe Prin­­țul despre astă inițiativă, dănd prin acel act un ehc a manifestației naționale. Este cunoscut că în astă privire toate puterile, afară de Turciea și Aserpiei, s'au rostit tot un înțăles și călătoriea Marelui Vezir pe la London și Viena ar avea de scopu a lucra în contra țintitei m­iastice ce stră­­bate cu atăta putere, să Austriei și Turciei, și deacă Romănii nu vor conteni a lor opoziție, ii pot mult atepta de la mijlocirea Europei, dănșii au în fa­­vorul lor nu numai Franțiea și Angliea, ce mai vărtos și pe Prusiea și pe Rosien. Ga­­zetele de Viena, nu încetează a pune în în­­doială înpărtășirea Prusiei la reformele Principatelor. POST nu promite dezeprogii­lui Unirei­ și a Sardiniei, OST-DAICE Gazeta Lr Pays, întărește știrea dată de Constituționel, că comisiea Europeană tri­­misă în Principate mai nainte a începe a ei lucrări, va aștepta trupele Austriene. Ce încredințează că cabinetul de Viena ar fi priimit respunsurile guvernurilor de Tos­­cana, Roma, Neapoli, și Modena, asupra de­­peșei circulare a contelui Bud­ din 18 Mai. Precum să aștepta, aceste guvernuri apro­­bează deplin modul cu care Austriea respin­­ge pretențiiile cabinetului Sard în Italiei. La Neapoli s'au publicat un ordin Dracon (') în contra celor ce ascund arme. Jurnalul German de Francfort publică, că mai mulți membri a nobleței boeme s'ar fi adunat spre a se înțălege despre o adresă prin care să cee de la M. C. Imperatorul Martie, acel trimes ței Jurnalile Franceze de Debate, și mai vorbesc despre Moldovei, spre răspune de la Constantinopoli și a diplomaților un cu sumă memoar la congres de Prințul Grigori Ghica a la deliberațiile Por­­Europei, încheiere la asupra puntu- Pușele complecta deșertare de l) Legea Ateneilor atăt de aspră, ba cum ar fi scrisă cu sănge,

Next