Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)

1856-06-25 / nr. 50

- 198 oase cualități. Maiestatea Ca Sultanul Bi răsplătește ziua sfărșitului ce s'au dat rezbelului de acum. Este cu anevoe de a ecsprima bucuriea și recunoștința ce se vedea zu­­grăvită în fața acestor bravi rezbelnici pentru această bună­voință Imperială. După cetirea Firmanului, armiea cu toți ofițerii salutară de trei ori după obiceiu ne augustul Padișaăl și defilară înaintea ilustrilor persoane care va față. În sfărșit să făcu o tratație mi­­cs­­ă cu onoarele cu o curtoazie și o politeță foarte mai bune suvenire persoanelor ce se aflară de fat braves guerriers em recevant sette marque de la bienveillance Impériale. Après la léeture: du Firman, l'armée. Assistants. qui y ont assisté. S, Ehs. Soleïma n- Pacha a fait les honneurs de cette fête militaire avec une courtoisie et une politesse exquises qui n’ont pu manquer de laisser les meilleurs souvenirs aux - aleasă 5. cu plăcere cu oca- | pensait avec plaisir leurs services à l’occasion la guerre actuelle. Ca Soleiman-Pașa care aë lăsat cele | Il est difficile d'exmrimer de la fin qui vient d’être la lrie et la reconnaissance. trois acclamations leur Auguste Des rafraichissements furent servis ensuite, que. manifestaient avec lous ses officiers salșegent P adichah et défilèrent devant. mise à ses par les illustres -­­­­ REVISTĂ POLITICĂ. Asupra delimitației -Gazeta LE PAYS, auriomr spre a apăra fiintele cmpoporărilor Ogghiego Italiano compusă într'un mod l S arsăvioarele. După ce Bolgrad­ au petrecut 9 zile la Comisarii au purces în 7 (19) spre a începe ru­­de acolo Petrecerea la Bolgrad era neapărat spre a lămuri la fața locului ne­­a­trage o linie, despre a­mează-zi de Bolgrad. Prin a lor localnică cerceta­­r, Comisarii s'au încredințat că între Bol­grad și între Iolpuc, nu numai că nu este un loc trebuitor pentru facerea de încă, Kb NX se află nici comunicație uscat, fiind­că mai multe Căci agjung chiar pănă în malul lacului. ‘ne­voește a trece de aite îndatorit a trece tot­de­a­una chiar prin b Bolgrad, ear ni spre a meadră­zi politii. a Dintre aceste să lămurește grad se va încorpora Moldovei, și că acestei că Bol­­lim­ea remarcații se va trage între Bolgrad și în­ A­ :pe Tabac ce nu este de acolo depărtat. lovărat este că după Tratatul de pnad­e Parie, liniea ar fi trebuit Desarabiea Moldovei n'ar­a Be între Apus liu di­ntre Răsărit de căt un lac di m laține, după toată aloii Moldo- pombne, spre a cunoaște tutor claselor societăței. Întru aștepta­­rea planului de organizarea cea nouă, care ar răsări din aceste adunări și din lucrarea comisiei chemate de a adeveri și de a con­­trola rezultatele, congresul definitiv au a­­douvat și au făcut să între în dreptul Eu­­ropean căteva principii de căpitenie: 1) Prin­­cipatele vor urma a să bucura sub suzere­­puterilor, cetate mai cu amănuntul arată că aceste doă loguri, sănt cu totul deosebite unul de publică ear un lung Unirea Principatelor Asămene mșește căteva dispoziții pentru orga­­țeri sub un vrem­. Prințul avea o Cameră ce ar căpăta aceste ar intereselor generale,­­ LEE HOG vrărea a­potele, vor păstra o administrație neatăr­­pată și națională, precum și deplina liber­­tate a cultului, a legislației, a comerțului navigației 41 În Pipintin are ape­lă națională înarmată, spre mănținea siguranției din fie o putere a năuntru și a asi­ 9) În caz de tub­­o rănduea la na­tura acea a marginilor­ burare din năuntru, să­pa s­au restatornici, de căt prin măsuri învoite între Î. Poartă și cele alte puteri - O intervenție pute face, înarmată nu se va fără de mai înainte înțălege­­documentul final a păcei la deslegarea unei cvestii speciale, s'au fost hotărăt în seanța din 12 Martie (protocol No. VIII.) că FT 5 pute­a. Presa Parizieană scrie de la Constanti­­nopoli din 4 (16) Iunie, că generalul Sol, comandantul de la Camies, au fnmtingat pe corpul neguțitorilor că, avănd pănă la 5 iulie (23 iunie) a să încheia deșartarea poliției, dregătoriile Franțeze nu vor mai proteja locuitorii carii pănă atunce nu vor fi pără­­sit Crimeea și că de atunce, ori­ce mapor ce ar ave să se întroducă în­năuntru, să va confisca de cătră Rosieni ca contra­bandă. Teatrul Franței s'au ambarcat la Odesa, un­­de să va întruni cu trupa de la București a­­colo aflătoare.­­ Vite-Regele de Egipet, pre­­gătește mari aniversare l­a festinuri spre serbarea zilei înscăunărei sale, pentru care au poftit nu numai notabilități Turcești, ce și pe alte porsoane din deosebite țeri. În­­tre alții pe D. S. Meternich și pe D. Tiers. CONSTITUȚIONELUL­­ de la Constantinopoli că, cabinetul Turcesc se lup­­tă necontenit de a înlătura observațiile ce să fac de la cățiva gubernatori în contra provințiali, legutirilor hat­humaiamului. Ce căt mai mult plecarea cea­ră să opune re­­formelor, cu atăta mai mare zelu arată miniștrii spre a agjunge la scop. Raporturile cele mai proaspete din năuntru sănt Mai mulțămitoare. Cu toate aceste, să trimăt­­eze de grupe regulate și pretutindene unde ce arată neorăndițele ce înfrănează chiar la im­ensi. Ambasadorul Rosiean ce așteaptă pe la încheierea lunei iulie, fiind că Rosiea au declarat, că nu poate înoi relații diplo­­matice cu Poarta mai înainte de a să deșar­­și publică următoare înpărtășire oficială: pie la Cotu-Mori, tragerea liniei, Ja ot penrunție a congresului, putința impărt­ației lui, vie de liniei din Beserabiea impărtășește­­ unitatea Porței, și sub garanție a unei șosele, pe casă de Bolgrad de să se tragă din la Izmail, mipene cu un Prinț strein, ori este de Bolgrad, partea de a­meadză-zi laclarează tot odată, KB ape să înceapă da alpuc; așa­dar, de ce Ba trage la dispoziție, apoi BA fi comunicație peste după nevoe apă, fiind­că în alt fe­­l daue o rea între aceste puteri. Aceste cinci puncte, constituată de la 30 Meirtie 1856 dreptul Principatelor în a lor legături cu Europa și cu Poarta Otomană. Alor drept din năuntru și a lor opranizapel politică au a să determina. Aceste vor fi o­­biectele declarației divanurilor ad-hoc ș­ a care înțălepciunea, nu să poate a­­ lucrărilor comisiei micste. Așa­dar, ceea pretinde. Unui voescu a crede că Tabac, ap­­ |­­ ce rămăne­a să face, nu este mai puțin în fi potiul Bolgrad, că lim­ea ar avea a să el à seau pentru Domenii, întru înplinirea mandatu­ rămăne­a să rosti f­iu, chear despre esis­­tența sfaturilor Dunărene, deacă Moldova și Valahiea au să rămăs dispărț­te, sau să fie reunite în un singur Principat guvernat de un singur șef. 2-le Prințul suveran a Romă­­niei, în caz de reunire, seau Domnitorii Va­­lahiei și a Moldovei, în caz cănd s'ar măn­­ținea dispărțirea, fivor pe vieață au moște­ 3-le, nntori? care sănt instituțiile politice cele mai conforme pentru un singur Prințu­lui lor. ocupa cuvine­ment­a­le Care sănt modificațiile ne face regimului Provințiilor codul organic? . . . sămnător de căt aceea ce s'au făcut, căci înțelege în această direcție, însă o cer­­administrativ și cunoscut sub nume Acel întăi și al doile se ia de tot Crimea. Partida cea veche Tur- Crestien Principatelor urmează civil cească, care cearcă vota vudgetul diplomatica țput se porpriă aațiea și posisiei revedui in estrac­­a tratatului cu divanul Ba­romrema în fie­care devin im­es A Porți, mea mali­a aceste dar el socotelile, și foile periodice, Raru, a căriea am ad-hoc, privitoarre de Principatelor, Divanuri a înfățoșa deplină . I­­pu Gazeta opinii ecspus, care do­­gi­­pute mănținea de a priimi a în tează din ap regula­ra­ în Conferențiile din 8 organi­ bilor care le pose­­dează­­ să fie de privilegii și de imunități 2) în viitor p­ are protecție ecscluzivă, nici de amestec în interesele favorul a ori­căriea și a aa Viene. Martie 1856­­ protocolul Principate. Propunerea din dove Conte Vale vechi, au fost repre- c­­ngresului; înse, după ce Daupă trebue de să stei cătră plenipotenții și a propus și de a proclama Sardiștiei, nici o drept particular Principatelor din puteri. 3) Princi­­parei Britaniei adecă de No. Vi­­triei și a Turciei, autorizați­a urmări fiind de instrucție, reunirea cvestiile de regle­­la­blică urm­ătoarele: aceste patru puncturi, s'au tratat foarte că­ Jurnalul de Paris au hotărăt murit în congresul de Paris, așa precum seam­a Congresului cas­ere D, urmează Po­­ qern și reunirea om- încă le au declarat că astă desbatere, și spre a nu subordina a să opune reformelor, în popor, și rescoa- au ordonat Poliției a cer­­Principatelor, de toate audzirile să va cuprinde nu numai crede false, care să răs­ de princip asupra cărora țările vor ave­a să rpezi.­­Încheierea Dunărene, așa precum rezul- au perdut a ei rădăcină de În în Arabica nu are din scutura gugul Sultanului, publicul din nenorocire, de nu erau lipsiți în popo­­r a urma), scop de Constantipnopoli nici din 19 în cum Isnie a mai neadevărate wi încarcate vorbe alla ne­vrdzitorii unor asămine a să răspăndi prin capitalie și sporește, sprijinii Guvernul Imperial a à majoritatea vorbe și ai au combătut religii. a intereselor , cu oare­care vioșie, plenipotenții Ales. public pedepsi Datoriea În urmarea cu toate dregătoriei asprimea este a care ce aucoropa, feri le­­ne

Next