Gazeta de Moldavia, 1856 (Anul 28, nr. 1-103)
1856-06-25 / nr. 50
- 198 oase cualități. Maiestatea Ca Sultanul Bi răsplătește ziua sfărșitului ce s'au dat rezbelului de acum. Este cu anevoe de a ecsprima bucuriea și recunoștința ce se vedea zugrăvită în fața acestor bravi rezbelnici pentru această bunăvoință Imperială. După cetirea Firmanului, armiea cu toți ofițerii salutară de trei ori după obiceiu ne augustul Padișaăl și defilară înaintea ilustrilor persoane care va față. În sfărșit să făcu o tratație micsă cu onoarele cu o curtoazie și o politeță foarte mai bune suvenire persoanelor ce se aflară de fat braves guerriers em recevant sette marque de la bienveillance Impériale. Après la léeture: du Firman, l'armée. Assistants. qui y ont assisté. S, Ehs. Soleïma n- Pacha a fait les honneurs de cette fête militaire avec une courtoisie et une politesse exquises qui n’ont pu manquer de laisser les meilleurs souvenirs aux - aleasă 5. cu plăcere cu oca- | pensait avec plaisir leurs services à l’occasion la guerre actuelle. Ca Soleiman-Pașa care aë lăsat cele | Il est difficile d'exmrimer de la fin qui vient d’être la lrie et la reconnaissance. trois acclamations leur Auguste Des rafraichissements furent servis ensuite, que. manifestaient avec lous ses officiers salșegent P adichah et défilèrent devant. mise à ses par les illustres - REVISTĂ POLITICĂ. Asupra delimitației -Gazeta LE PAYS, auriomr spre a apăra fiintele cmpoporărilor Ogghiego Italiano compusă într'un mod l S arsăvioarele. După ce Bolgrad au petrecut 9 zile la Comisarii au purces în 7 (19) spre a începe rude acolo Petrecerea la Bolgrad era neapărat spre a lămuri la fața locului neatrage o linie, despre amează-zi de Bolgrad. Prin a lor localnică cercetar, Comisarii s'au încredințat că între Bolgrad și între Iolpuc, nu numai că nu este un loc trebuitor pentru facerea de încă, Kb NX se află nici comunicație uscat, fiindcă mai multe Căci agjung chiar pănă în malul lacului. ‘nevoește a trece de aite îndatorit a trece totdeauna chiar prin b Bolgrad, ear ni spre a meadrăzi politii. a Dintre aceste să lămurește grad se va încorpora Moldovei, și că acestei că Bollimea remarcații se va trage între Bolgrad și în A :pe Tabac ce nu este de acolo depărtat. lovărat este că după Tratatul de pnade Parie, liniea ar fi trebuit Desarabiea Moldovei n'ara Be între Apus liu dintre Răsărit de căt un lac di m laține, după toată aloii Moldo- pombne, spre a cunoaște tutor claselor societăței. Întru așteptarea planului de organizarea cea nouă, care ar răsări din aceste adunări și din lucrarea comisiei chemate de a adeveri și de a controla rezultatele, congresul definitiv au adouvat și au făcut să între în dreptul European căteva principii de căpitenie: 1) Principatele vor urma a să bucura sub suzereputerilor, cetate mai cu amănuntul arată că aceste doă loguri, sănt cu totul deosebite unul de publică ear un lung Unirea Principatelor Asămene mșește căteva dispoziții pentru orgațeri sub un vrem. Prințul avea o Cameră ce ar căpăta aceste ar intereselor generale, LEE HOG vrărea apotele, vor păstra o administrație neatărpată și națională, precum și deplina libertate a cultului, a legislației, a comerțului navigației 41 În Pipintin are apelă națională înarmată, spre mănținea siguranției din fie o putere a năuntru și a asi 9) În caz de tubo rănduea la natura acea a marginilor burare din năuntru, săpa sau restatornici, de căt prin măsuri învoite între Î. Poartă și cele alte puteri - O intervenție pute face, înarmată nu se va fără de mai înainte înțălegedocumentul final a păcei la deslegarea unei cvestii speciale, s'au fost hotărăt în seanța din 12 Martie (protocol No. VIII.) că FT 5 putea. Presa Parizieană scrie de la Constantinopoli din 4 (16) Iunie, că generalul Sol, comandantul de la Camies, au fnmtingat pe corpul neguțitorilor că, avănd pănă la 5 iulie (23 iunie) a să încheia deșartarea poliției, dregătoriile Franțeze nu vor mai proteja locuitorii carii pănă atunce nu vor fi părăsit Crimeea și că de atunce, orice mapor ce ar ave să se întroducă înnăuntru, să va confisca de cătră Rosieni ca contrabandă. Teatrul Franței s'au ambarcat la Odesa, unde să va întruni cu trupa de la București acolo aflătoare. Vite-Regele de Egipet, pregătește mari aniversare la festinuri spre serbarea zilei înscăunărei sale, pentru care au poftit nu numai notabilități Turcești, ce și pe alte porsoane din deosebite țeri. Între alții pe D. S. Meternich și pe D. Tiers. CONSTITUȚIONELUL de la Constantinopoli că, cabinetul Turcesc se luptă necontenit de a înlătura observațiile ce să fac de la cățiva gubernatori în contra provințiali, legutirilor hathumaiamului. Ce căt mai mult plecarea ceară să opune reformelor, cu atăta mai mare zelu arată miniștrii spre a agjunge la scop. Raporturile cele mai proaspete din năuntru sănt Mai mulțămitoare. Cu toate aceste, să trimăteze de grupe regulate și pretutindene unde ce arată neorăndițele ce înfrănează chiar la imensi. Ambasadorul Rosiean ce așteaptă pe la încheierea lunei iulie, fiind că Rosiea au declarat, că nu poate înoi relații diplomatice cu Poarta mai înainte de a să deșarși publică următoare înpărtășire oficială: pie la Cotu-Mori, tragerea liniei, Ja ot penrunție a congresului, putința impărtației lui, vie de liniei din Beserabiea impărtășește unitatea Porței, și sub garanție a unei șosele, pe casă de Bolgrad de să se tragă din la Izmail, mipene cu un Prinț strein, ori este de Bolgrad, partea de ameadză-zi laclarează tot odată, KB ape să înceapă da alpuc; așadar, de ce Ba trage la dispoziție, apoi BA fi comunicație peste după nevoe apă, fiindcă în alt fel daue o rea între aceste puteri. Aceste cinci puncte, constituată de la 30 Meirtie 1856 dreptul Principatelor în a lor legături cu Europa și cu Poarta Otomană. Alor drept din năuntru și a lor opranizapel politică au a să determina. Aceste vor fi obiectele declarației divanurilor ad-hoc ș a care înțălepciunea, nu să poate a lucrărilor comisiei micste. Așadar, ceea pretinde. Unui voescu a crede că Tabac, ap | ce rămănea să face, nu este mai puțin în fi potiul Bolgrad, că limea ar avea a să el à seau pentru Domenii, întru înplinirea mandatu rămănea să rosti fiu, chear despre esistența sfaturilor Dunărene, deacă Moldova și Valahiea au să rămăs dispărțte, sau să fie reunite în un singur Principat guvernat de un singur șef. 2-le Prințul suveran a Romăniei, în caz de reunire, seau Domnitorii Valahiei și a Moldovei, în caz cănd s'ar mănținea dispărțirea, fivor pe vieață au moște 3-le, nntori? care sănt instituțiile politice cele mai conforme pentru un singur Prințului lor. ocupa cuvinementale Care sănt modificațiile ne face regimului Provințiilor codul organic? . . . sămnător de căt aceea ce s'au făcut, căci înțelege în această direcție, însă o ceradministrativ și cunoscut sub nume Acel întăi și al doile se ia de tot Crimea. Partida cea veche Tur- Crestien Principatelor urmează civil cească, care cearcă vota vudgetul diplomatica țput se porpriă aațiea și posisiei revedui in estraca tratatului cu divanul Baromrema în fiecare devin imes A Porți, mea malia aceste dar el socotelile, și foile periodice, Raru, a căriea am ad-hoc, privitoarre de Principatelor, Divanuri a înfățoșa deplină . Ipu Gazeta opinii ecspus, care dogipute mănținea de a priimi a în tează din ap regulara în Conferențiile din 8 organi bilor care le posedează să fie de privilegii și de imunități 2) în viitor p are protecție ecscluzivă, nici de amestec în interesele favorul a oricăriea și a aa Viene. Martie 1856 protocolul Principate. Propunerea din dove Conte Vale vechi, au fost repre- cngresului; înse, după ce Daupă trebue de să stei cătră plenipotenții și a propus și de a proclama Sardiștiei, nici o drept particular Principatelor din puteri. 3) Principarei Britaniei adecă de No. Vitriei și a Turciei, autorizația urmări fiind de instrucție, reunirea cvestiile de reglelablică următoarele: aceste patru puncturi, s'au tratat foarte că Jurnalul de Paris au hotărăt murit în congresul de Paris, așa precum seama Congresului casere D, urmează Po qern și reunirea om- încă le au declarat că astă desbatere, și spre a nu subordina a să opune reformelor, în popor, și rescoa- au ordonat Poliției a cerPrincipatelor, de toate audzirile să va cuprinde nu numai crede false, care să răs de princip asupra cărora țările vor avea să rpezi.Încheierea Dunărene, așa precum rezul- au perdut a ei rădăcină de În în Arabica nu are din scutura gugul Sultanului, publicul din nenorocire, de nu erau lipsiți în popor a urma), scop de Constantipnopoli nici din 19 în cum Isnie a mai neadevărate wi încarcate vorbe alla nevrdzitorii unor asămine a să răspăndi prin capitalie și sporește, sprijinii Guvernul Imperial a à majoritatea vorbe și ai au combătut religii. a intereselor , cu oarecare vioșie, plenipotenții Ales. public pedepsi Datoriea În urmarea cu toate dregătoriei asprimea este a care ce aucoropa, feri lene