Gazeta de Moldavia, 1857 (Anul 29, nr. 1-101)
1857-11-25 / nr. 93
— 370 a turilor de toamnă. Încă la 17. Noemvrie mai văzurăm arători întorcănd ogorul pentru ca să arunce grău în trănsul, păngăntul încă pe atunce era prinsu pe deasupra de îngeri încăt ne miramu de bărbățica desperată Să o Cunoască stăngaciu, fale, precum e cunoscută țara unele date privitoare la numărul locuitorilor țerilor austriace după naționalitățiacelor iconomi; îndată în următoarele zile au fost preste putință de a mai înplănta ferul în poastră. Ca să nu mergem prea departe, chiar pășuni, jmur aceea din vitele de amesta avulie iloii veloti, co DA zice oile mi caprele tot mai pascu ici colea statistic din cei mai renumiți să publice ne cumpează vitele cornute și copitante au căzut ne grajduri. Nutrețul în raport către cei doi ani de curănd trecuți este încă eftim; seamănă însă că curănda începere a iernei ăl va mai scuti de timpuriu, afară numai deacă înfricoșata lipsă de bani care se simte peste tot în toate clasele și cum am zice naturile locuitorilor țerei nu va cumpăra și prețul acestui productu ca și al altora. Materialele de arsa încă nu sînt TOK ma scumpe, în locu de aceasta însă țăranii și alți speculanți de lemne de cățiva ani încoace învățară a tac sa pe publicu prin o altă apucătură păgubitoare, adecă, ne ans ue merge Taie lemnele de stinjen tot mai scurte, încăt APE cineva CE ce teamă, REVISTĂ POLITICĂ D. de TAIMSUL publică o corespondenție . la Paris npin carea ce zice, că D. Fuld va trebui să confereze cu Lord Palmerston o corespondenție de la Biena a Gazetei de Lipeca, respinge noutatea despre carea se zicea, că Austriea în decemun cu Frontul de vedere al patriei noastre Transilitea și Angliea ar fi protestat energic încă mai la urmă lungimea lemnului Ea agiunge numai la cumpărătorii puntul, după porului privită cu siliți păra joape, pe de o șchioapă, cănd apoi astă dată numai din punăl vor cere Cum mai mari, a merge pe Conscripție a să li este datina pe unde la precupeți aici se vănză la cepe și acumse lu catagrafiea vamei este încă și în altă privință nea contra măsurei guvernului Rosiean, părat trebuitoasă. C'am dzis de o sută ori, se mai poate încă observa foarte adesa, că aviea mai este vre o țară, pe careatățile cere mulțimea oamenilor lipsiți ne dănduie măna de a cumpăra lemne nici măcar cu căruceanul sănt a ysgrășinii și ciar acei mai învigați și MAL le genetice, precum le numimează jurnalul unguresc din Cluj, cărui i se părea că acel statistic ar fi făcut niște smintele mari de doamne apără mai vărtos în ceea ce se ține de romănul trimete cu toată curteziea în casa nebunilor. De aici urmează, căîncheinduse numărătura oficială și publicănduse după datină toate cifrele, după aceia nu va lipsi cauza de a se trimete unul ne altul în casa nebunilor, deacă afară cuiva nu'i lipsiea din capul locului căte o doagăseau două, fiecare de căteva groșițe. Conscripțiunea poporului începută de căla amăsură fără a cărei înființare chiar și ceva săptămăni decurge cu înlesnire mult mai mare decăt alte dăți în anii trecuți. Oamenii s'au mai dedat cu încetul ceastă ori ce guvernu, corpu legislativu, judecătoresc pipăe mai mult pe întunereu întru luparea măsurilor administrative finanțiale, militare, întru așezarea legilor și în aplicarea loru. Tocmai pentru aceasta noi avem și temeiu de a crede, cumcă astă dată numărătura rară, ear pentru stat sucresantă, va fi mai acuată, mai iute căci, cu această ocazie decurge tot odată și numerarea vitelor domestice folositoare la ținerea și nutrirea oamenilor, precum vite cornute, vite copitate, lănoase și rămă asupra crestiei Principatelor. Noutățile de la Constantinopoli cu data din 14 zi cu cum că jurnalul de Kencrantinopoli desmințește rumperea relațiilor între A. Poartă mir. Tuvenel; iar ministrul Franției ar arăta o mai mare înlesnire în ce se atinge de c veștrea Principatelor. Hotărărea dată de cătră tribunalul de întrea instanție de la Belgrad în contra în contra vieței prințului Alecsandru a Serbiei, persoanelor amestecate la atentatul au fost întărită de a doua și a treia instanție. Doi dintre acii închiși au fost eliberați. Prințul au schimbat osănda de moarte pronunțiată în contra celor mai de căpitenie vinovați în o vecinică închisoare, și prin urmare, ei au fost conduși încărcați de fieră la fortăreța Gurgusovaț. Imperatorul Napoleon, Împărăteasa și prințul Împărătesc au sosit la Paris în 22 Noemvrie, înturnăndusă de la petrecerea din Compiegni, atingătoare de porturile mărei Negre. Ea adaoge, că maniera s'au priimit în acest caz, er. Camera de Torino se sompune cuma din 55 marchizi, conți și baroni, din ur 33 din dreapta, 45 comandori și cavaleri, 20 advocați, 15 magistrați din carii trei în retragere, 12 doctori, 8 profesori, 8 generali, 9 preoți, 5 coloneli, 3 ingineri, 2 procuror', À capi tani, 2 bancheri, 1 maior și întregi se numără 3 advocați profesori. Lordul Palmereton, au adpecat următoarea circulară cătră deputații ministeriali din camera comunilor, cu data din 29 Noemvrie: D-seam opera vă informa, că Parlamentul fiind convocat spre a se întruni Joi la 3 Dechemvrie, atuncea se vor pune în desbatere niște interese de o mare însămnătate și sperez că veți găsi de cuviință de a vă afla în ciziua aceea pe bancul din Camera Comunilor. Am onor de a fi a Dv. Domnule, supus servitor. (subscrise) Palmerston. Turcica JURNALUL de CONSTANTINOPOLI, desmințește vietul unei rumperi a relațiilor dintre D. Tuvenescu Î. Poartă. Tot acest jurnal anunță curănda purcedere a lui Omer-Pașa pentru Bagdad. Se dzice, că Poarta au cerut suspendarea esecuției umblați po miște declarații asigurătoare de la S. Pecereburt, agăt de rău și Regina Angliei au decorat cu crucea Victoriei un mare număr de soldați, în prezentrea Ducăi de Camorige, a printului Je Frideric Wilhelm de Prusien, a Lordului Panmiure și a altor persoane de distincție. Toate trupele din garnizona de la Windzor erau sub arme. Nuoutățile de la Madrid sunt din 20 Noemvrie, acolo se așteptau pe fieștecare moment desărcinarea Reginei; se arată, că dacă ea va naște un enfant, el va purta numele de Francisco d'Asis, ear dacă va fi o enfantă, atuncea se va numi Parissina Sonsersion (precurată concepție). Se dzice, că guvernul au trimis generalului Concha, capitanul general de la Cuba, ordinul de a organiza un corpus de infanterie espediționar înpreună cu trebuincosul spre a fi la semnal de a începe dușmăniile în contra Mecsicului; în caz cănd negoțiațiile de față mapesbut material de artilerie, gata cel întăi calii 22 liberali pune atrei uși, Clopoțelul de noapte, Un Director de Teatru, Ucigașul Leilor, Omul carele și al lui femeesca de Talnae, surde Femeea, Odaea Crimelor, Căndie, Profesorul de Marnetizm și Capitanul Kari, ear în cea mai de ne urmă, Capela de falsă în 5 acte traduse de D. Lochian; vom încredința, că trupa Romănească în un spațiu de o lună de la 17 Octomvrie pănă la 17 Noemvrie au jucat 20 piese, din care numai 6 bucăți din cele mai frumoase a repertorului trecut, învățate că asta nefiind însă de o trupă mai nouă, și puțin numai în spunere trebue să 'i ce creadă anevoințile ce au trebuit să ai facă.. Vom vorbi necxipt de Domnul și nu Luchian, pentru că de apoi să arătăm toat mulțămirea ce au făcut'o publicului ori s'au arătat pe scenă, ori și de căte atuncea poate că n'am mai săvărși și n'am face asta de căt iam e spune a li se micșora meritul ce'l au; și cu toate aceste, cănd din Calăul ișilor, Pupinel, Cezar, Amilcar, Berlodhe mi Fadinar, nu găndim și acuma la Lonjumno bătăutrebue să așteptăm a ni slăbi răsul ce nu cuprinde și a mărturisi încă odată, că publicul s'au deprins a cunoaște artistul dar nu și cu surprinderea de a vede ne Luchian, întrecănd în mile oare de bun omor. pe însuș Luchian D, Agamemnon, Tata Nonantur ui favoritul său rol de David în Clopoțelul de se a îndeplini preczicerea unei vechi cronice teatrale Kasarepsx Teodorini, vedem că să fiienoapte, să'l îndemne mi de acum a ce sili priimească aplausele de cu mulțămire i ce dau D. dem a face onor adevărului; ear Cazlupezeni, Omul cu gutunaziul vor rămăne drept suvenire, a pretinde totdeauna publicul să nu'l lase din cauze diferite, mi tot odată ar îndemna să'și mărginească dorința în acela ce mulți, spre ași să peardă opiniea ce s'au dato, să facă, singur sau între trebue Fiul Brațului, atuncea n Doamși dorim ca rolurile lui Laverdiar, mi mai ales Valter, Ramașa, Bălănescu nu face să mulțămim emulației cele folosăște și să'i esprimăm mulțămirea din inimi, [ 1] pentru silința ne vedem că s'o dă din toate puterile de a fi comic pa trupă; și dans pom dzice cum apă Cavani din Vrăjitoarea, Gaspar, Cosinion, Cavalerul de Cavanl, și prostul Bobine, recitea în deplină încredere le-au dat asuprăi, creau fost roluri ce Dica să *