Gazeta de Sud, aprilie 1995 (Anul 1, nr. 20-38)

1995-04-06 / nr. 20

SITUAȚIA CALITĂȚII APEI POTABILE ÎN CRAIOVA ÎN ZIUA DE 05.04.1995 Clor 0,18-0,27 mg/1 (mx. 0,50 mg/1) Amoniac absent Substanțe orgnice 3,70 - 4,10 mg/1 (max. 10 mg/1) PRIN HOTARIRE GUVERNAMENTALĂ BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI SA DE LA MINISTERUL FINANȚELOR 500 MILIOANE DOLARI S.U.A. în schimb M.F. va primi bani buni, românești Prin Hotărîrea Guvernului nr. 165, a­­ fost stabilită utilizarea unor sume de bani în valută, provenite din credite acordate de diferite bănci internaționale. Este vorba, în special, de creditele acordate Mini­sterului Finanțelor de către Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de Banca de Export-Import a Japoniei. Aceste împrumuturi au fost făcute anul trecut, în cîte două tranșe fiecare. Astfel, potrivit art.1 al H.G. nr.165/ 1995, sumele obținute de către Ministerul Finanțelor, în valoare totală de 400 milioane dolari S.U.A., din creditul acordat de Banca Internațională pentru Recon­strucție și Dezvoltare, ca și sumele obținute din tranșa a ll-a a creditului acordat de Banca de Export-Import a Japoniei, în valoare totală de 100 milioane lei, se cifrează la rezerva valutară a statului, administrată de Banca Națională a României, în conformitate cu regle­mentările legale în vigoare. De asemenea, au fost virate la rezerva valutară și sumele în valută rămase neutilizate din cadrul primei tranșe a creditului acordat de Banca de Export-Import a Japoniei, precum și sumele neutilizate din ajutorul nerambursabil olandez, în valoare de 15 milioane guldeni. Pentru sumele în valută, încasate în contul său, Banca Națională a României a virat în contul Ministerului Finanțelor, pînă pe data de 3 aprilie 1995, echivalentul acestor sume în lei, stabilit pe baza cursului oficial de schimb valutar în vigoare la data transferului. • Octavian MATEESCU Incredibil, dar adevărat PRIMARUL (ARHEOLOG!) ION RĂUȚ­­ ȘI POPĂ ȘI HOT )­­ 5 5 Primarul comunei Padeș-Gorj, Ion Răuț, este de meserie preot. Exer­­citîndu-și mandatul, a dovedit că nu este capabil să rezolve problemele vitale ale sătenilor și, mai mult, nu poate fi nici mesager al cuvîntului Domnului, cum i s-ar fi cuvenit „Sfinției Sale“. Faptele acestui „ales al poporului“ au împroșcat cu noroi cuvîntul lui Dumnezeu, alungind binele dintre oameni. Arogant și sfidător, primarul din Padeș a continuat să meargă din greșeală în greșeală, strîngîndu-și asupra capului mai multe păcate decît ar fi putut duce cel mai înrăit păcătos într-o „spovedanie“ la „sfinția sa“. Nesătul și înfierbîntat de goana spre parvenire, primarul-preot s-a dedat la tot felul de matrapazlîcuri pe pămîntul oamenilor, sfidînd și ignorînd regula bunului simț, într-o perioadă de harababură și desfrîu, prin acțiuni de tip mafiot, în care spiritul de cîrdășie și aventurism jecmănitor, satanic, au îngenunchiat normele unei vieți normale, sfinția sa și ciracii neprimiți încă în iad s-au năpustit cu josnicii de tot felul și nedreptăți dure și agresive împotriva oamenilor simpli din satele comunei, îndreptate îm­potriva firescului uman și integrității naturii, faptele acestuia contravin binelui universal, păcii lui Dumnezeu. PRIMARUL ȘI NATURA Prin gangsterismul hoțesc dovedit în solidaritate cu numiții Bumbăcel Sicor, enoriaș credincios (sic!), Gheorghiță Bălănescu, meseriaș pus pe căpătuială, Argintan Rică, profesor pensionar cu un trecut dubios la Cloșani, prof. C. Baloșin din Padeș, nepot de moșier, slugă ceaușistă, „păstor“ al școlii cincinale la rînd, coana Ana Păunei, visătoare la moșiile fabuloase ale magistratului H. Con­­stantinescu, Gh. Spineanu, un par­venit pretendent la tronul Padeșului în alegerile viitoare, a aplicat fraudulos Legea fondului funciar, a tolerat atacurile împotriva naturii din zonă, care au culminat cu un dezastru eco­logic al Complexului de lacuri de pe valea rîului Motru. în noaptea de 12/ 13 aprilie 1994, digurile acestuia au fost rupte de răufăcători spre a-și extinde proprietățile (indivizi care în noaptea de 25 martie a.c. au încercat să sece ce a mai rămas, poliția dejucîndu-le planul). PRIMARUL ȘI ARHEOLOGIA Anul trecut, primarul din Padeș nu a participat la ultimele săpături arheologice de la Monteoru (Buzău), organizate de Institutul Național de Arheologie (sici), ci a luat pe cont propriu, sprijinit de un sfetnic devotat, B.Romică, de 70 de ani, săpăturile la mormîntul unei călugărițe datînd din 1890, la cimitirul din Baia de Aramă - Mehedinți­­ (vecin cu Padeșul) despre care „citise“ și auzise de la bătrînii localnici că ar adăposti o comoară. Cu toate că săpăturile au avut loc (tot) noaptea, au fost surprinși de poliția orașului, popa dispărînd în întuneric, lăsînd pe bătrînul neputincios, dar slugarnic, să se descurce cum poate. Incredibil, la insistențele puterii, Poliția a denaturat adevărul. PRIMARUL ȘI JUSTIȚIA în septembrie 1994, primarul Ion Răuț a „înstrăinat“ din bunurile materiale ale comunei: 46 de coase tego și 8 panouri tego (un sfert de milion de lei), faptele căzînd sub incidența art.223 din Codul Penal. A fost trimis în judecată de către Parchetul de pe lîngă Tribunalul Gorj, cu toate că factori ai puterii au încercat să bareze calea spre adevăr și justiție. Totuși, justiția a demonstrat că, într-un stat de drept, este inde­pendentă și nimeni nu este mai presus de lege, condamnîndu-l, pe 6 martie a.c., pe numitul Răuț Ion la 2 ani de închisoare cu suspendare. Mulți se întreabă: „De ce cu suspendare? Nu-i nici surd, nici orb, nici ciung, nici șchiop, suferă de pricini care nu se vindecă nici cu medicamente, nici cu condamnări“. Leacul îl poate afla numai sfetnicul Rică Argintanu (un fel de Rică Venturiano), care a făcut din Ion Răuț o „victimă“. Și după pronunțarea hotărîrii judecătorești, comuna Padeș este condusă de un primar-infractor. Cine trebuia să-l suspende din funcția de primar, chiar de la declanșarea urmăririi penale, tace încă: La Prefec­tura Gorjului nu se vrea să se știe că și tăcerea poate culpabiliza. Iată de ce, în România, oamenii nu mai cred în nimic. Pentru că, mîine, vom avea surpriza să auzim de condamnarea unui prefect pe care Guvernul refuză să-l demită din funcție! • Ion TĂRBAC fit Penitenciarul Subofițerii locuiesc alături de deținuți Spre deosebire de gardieni, de Paști, pușcăriașii se pot întoarce acasă R­evenind la problemele existente în Penitenciarul din Craiova, am purtat o discuție cu lt-col. Lăzăroiu Gheorghe, comandantul acestei instituții. Așa cum precizasem și în articolul precedent, probleme există de ambele părți ale gratiilor. Atît „cei ce fac de bunăvoie ani de pușcărie mai mulți decît deținuții“, adică gardienii, cît și cei ce-și ispășesc pedepsele pentru faptul că nu s-au putut încadra în regulile scrise ale societății, se confruntă cu probleme legate de greutățile prin care trece țara. Cadrele Penitenciarului Craiova sunt subordonate Ministerului Justiției, dar „soarta“ lor este încă legată de cea a polițiștilor prin faptul că nici unii, nici ceilalți nu sunt încă protejați de o legislație corespunzătoare similară celei din țările dezvoltate. Pe plan legislativ, cei ce lucrează în Ad­ministrația Penitenciarelor sunt chiar dezavantajați, ei fiind lipsiți de drepturile constituționale ale celorlalți cetățeni (de pildă, dreptul de a se privatiza), în cadrul Penitenciarului Craiova, există subofițeri detașați în interes de serviciu, din alte localități și care nu beneficiază nici cel puțin de o „lo­cuință de serviciu“, nemaivorbind de o locuință proprie. Acești subofițeri sunt cazați chiar în dormitorul din incintă. Datorită lipsei de fonduri nu există o altă po­sibilitate. Salariile relativ mari comparativ cu alte categorii sociale (210 - 230 mii lei) sunt, totuși inferioare celor ce lu­crează la RENEL, CFR sau TERMO, unde o femeie de serviciu are 300 de mii de lei salariul­. Puțini știu care sunt condițiile în care lucrează gardienii (program de 12 ore), sress-ul ce-i afectează, faptul că, „pentru mulți dintre ei barurile și restaurantele sunt ultimul refugiu“. Acest mod de viață le afectează chiar familia, divorțurile fiind frecvente. Altă greutate cu care se confruntă lucră­torii penitenciarului este deprofe­­sionalizarea, ce intervine, datorită „ruperii“ contactului cu societatea și programului supraîncărcat ce-i lip­sește posibilitatea menținerii formației socio-profesionale prin lectură, film și alte genuri de documentare. Influența deținuților asupra celor ce-i supraveghează (mai ales subo­fițerii tineri) este adesea nefastă, vi­clenia caracteristică pușcăriașilor afectînd chiar și calificativele de serviciu ale cadrelor. Pentru a se alinia, oarecum, cerințelor occidentale în acest dome­niu, lucrătorii Direcției Penitenciarelor încearcă să creeze un cadru de normalitate atît în relația subofițer - deținut cît și în relația deținut - deținut. Astfel, deținuților li se acordă din ce în ce mai multe drepturi și facilități, culminînd chiar cu învoiri acordate cu ocazia sărbătorilor religioase (Cră­ciun, Paști). Bineînțeles, aceste învoiri sunt acordate pe baza unei selecții bazate pe mai multe criterii și doar celor cu perioade de detenție relativ reduse. O dilemă la modă în interiorul penitenciarului este cea legată de Legea 23/1969, ce stabilește regu­lamentul interior. Deținuții o consideră o lege comunistă, inumană, dar asta, doar privitor la pedepsele disciplinare prevăzute. „Sunt de acord cu deținutul în această privință, dar incluzând în „abrogarea locală“ a acestei legi și recompensele prevăzute de aceeași lege, situația se schimbă, conte­­statarul suferind o întoarcere la 180 ° de la poziția inițială“. Alte probleme ce-i afectează pe deținuți sunt situațiile cu care se confruntă mai ales cei ce au de ispășit pedepse mari și nu mai au familii, la liberare. „Pentru ei, închisoarea este un adevărat cămin. Au un acoperiș, mîncare la timp și chiar posibilități de distracție. în momentul în care se află în libertate și sunt lipsiți de po­sibilitățile necesare autoîntreținerii, e un lucru normal să comită alte infracțiuni și să se reîntoarcă la noi. Este necesară înființarea unei comisii care să-și propună reintegrarea socială a foștilor deținuți de drept comun și care să se ocupe de ei“. • MIHAI PÎRLOG • DAN MĂRIUȚĂ S­I|-------------------------------------1.... m­ap— I ■ DE LA POLIțiA RUTIERĂ în data de 3 aprilie 1995, între orele 17.00-19.00, efective ale Biroului Poliției Rutiere au organizat o acțiune pe raza municipiului Craiova în vederea depistării conducătorilor auto care opresc sau staționează neregulamentar. Rezultate. • autovehicule controlate - 135 • sancțiuni aplicate - 56 în valoare de 655.000 lei. • A.P. CONSTĂNȚENII VOR PUTEA VIZITA O NAVĂ MILITARĂ FRANCEZĂ în perioada 6-10 aprilie a.c. nava militară franceză CĂPITAN PIROT va efectua o escală în portul Constanța. Nava are o lungime de 80 de metri, o lățime de 11 metri, fiind dotată cu patru instalații de lansare a rachetelor Exocet. Echi­pajul este compus din șapte ofițeri și 83 de marinari. Pe 10 aprilie vasul francez va efectua un exercițiu comun cu o navă românească purtătoare de rachete. în zilele de 7,8 și 9 aprilie, între orele 14.00 și 18.00, nava va putea fi vizitată de populație. POSIBILĂ GREVĂ GENERALĂ LA UZINA MECANICĂ REȘIȚA Ca urmare a disponibilizării a 800 de salariați, Sindicatul Liber de la Uzinele Mecanice Reșița, unitate ce aparține de Regia Autonomă „Grupul industrial al Armatei“, a organizat un miting de protest. Sindicaliștii consideră că măsura de restructurare a personalului intervine ca urmare a reducerii considerabile a productivității la U.M.R., din cauza întîrzierii emiterii de comenzi și contracte pentru produsele speciale ce urmează a fi fabricate în acest an. Dacă reven­dicările nu vor fi satisfăcute, în unitate va fi declanșată greva generală. CINCI MILIOANE DE ROMĂNI TRĂIESC IN SĂRĂCIE Conform datelor oficiale, în pre­zent, în România circa 515.000 familii compuse din 2.215.000 persoane, se află sub pragul de subzistență și vor primi ajutor so­cial. Specialiștii consultați de A.M. PRESS au declarat că aceste cifre sunt deosebit de optimiste. Dacă se ia în calcul situația șomerilor și a majorității pensionarilor, cifra sare ușor la circa cinci milioane de persoane care trăiesc în sărăcie. • Preluate de la A.M. PRESS SI_______________________________ "I

Next