Gazeta de Sud, martie 1997 (Anul 3, nr. 600-625)

1997-03-01 / nr. 600

|2 GAZETA de SUS» De multă vreme, teatrele de revistă din țara noastră nu au mai avut printre artiști un cuplu talentat. Nae Lăzărescu și Vasile Murariu au fost, în ultimii ani, prota­goniști a nu mai puțin de șapte reviste de estradă. Cea mai recentă creație a regizorului Bițu Fălti­­cineanu o reprezintă spectacolul „Sălbatici și... sexy“, prezentată de curînd și pe scena Casei Studenților din Craiova, prilej cu care am reușit să „încropesc“ un dialog­blitz la care au participat cei doi „eroi“ principali ai revistei.­­ Se pare că v-ați îndrăgostit de olteni și nu ezitați să fiui adeseori în mijlocul spectatorilor craioveni. - Nae Lăzărescu: Asta cam așa e, dar de, ca fiecare, unde simți că ești dorit, nu bați în retragere. Dintotdeauna publicul oltean a știut să aprecieze talentul și să-l catalo­gheze la adevărata sa valoare. - De ce „sălbatici“? - Nae Lăzărescu: Păi nu e la modă linia fierbinte, definitorie într-o perioadă mai sălbatică în care oamenii rătăcesc prin tranziție? Peste tot întîlnești sexy, inclusiv în emisiunile de televiziune și chiar în cadrul unor spectacole considerate drept elită.­­ Vasile Murariu, în turneele întreprinse sub acest generic, am văzut că peste 80% dintre spectatori erau tineri. Afișul pe care noi l-am intitulat astfel nu este altceva decît un fel de capcană pentru șoareci. După cum ați văzut și dumneavoastră, nimeni nu apare dezbrăcat pe scenă, iar poantele noastre au mai mult tentă politică. Dacă ar fi după mine, pentru spectacolele porno aș intro­duce impozite dure. - Nae Lăzărescu: Iar pe cele agreate de spectatori le-aș scuti de impozite. Consider că parlamentarii noștri ar trebui să se gîndească în mod serios la votarea unei legi a sponsorizării, deoarece altfel va fi extrem de greu. Cu toate acestea, fiți convins că, indiferent de starea politică de fapt a unei țări, fotbalul și divertismentul nu vor dispărea niciodată. - Chiar nu puteți unul fără altul? - Nae Lăzărescu: Nici gînd. Jucăm împreună din ’87 încoace, și, după cum v-am mai spus, avem deja în palmares șapte spectacole, alergăm în doi non stop, iar acum pregătim premiera intitulată «Nae și Vasile, agenți secreți». Muzica îl are drept autor pe cunoscutul compo­zitor și dirijor ploieștean Viorel Gavrilă.­­ Vasile Murariu. Alături de noi revine pe scenă Oana Sîrbu, nu va lipsi apreciatul interpret de muzică ușoară Daniel Iordăchioaie, iar cele 14 momente vesele pe care le pregătim vor constitui surpriza spectacolului. Și, probabil, după premieră, care în mod sigur va avea loc în Capitală, va intra din nou pe recepție provincia. - Nae Lăzărescu: Evident, și, în primul rînd, Oltenia - eterna Terra Nova. • A consemnat George MITRICOF COTIDIAN P­entru nimic în lume nu mi-aș fi părăsit țara , afirmă artistul Nicu Constantin, de la Teatrul „Constantin Tănase" din București întors de curînd dintr-un lung turneu întreprins în SUA, care a durat aproape două luni. Nicu Constantin a fost „înregimentat“ imediat în spectacolul de revistă „Sălbatici și sexy“, datorită nu numai talentului irezistibil, ci și fizicului său impună­tor. Recent, scena Casei Studenților din Craiova a găzduit acest spectacol și, evident, n-am pierdut prilejul de a-l ademeni în mrejele nostalgicelor amintiri. De îndată, confesiunile actorului au început să-și urmeze cursul de la sine. „Nici n-am apucat bine să mă obișnuiesc cu fusul orar din țară - preciza printre altele artistul­­și nevastă-mea m-a anunțat că trebuie să mă prezint la conducerea Teatrului de Revistă «Constantin Tănase» pentru a reîncepe un alt turneu, bineînțeles de această dată în Ro­mânia. Deși sunt pensionar din 1992 și am numai 59 de ani mirajul scenei încă mă atrage, în cele două luni de zile pe care le-am petrecut în SUA, unde diaspora română m-a întîmpinat peste tot cu multă dragoste și afec­țiune, am interpretat o serie de roluri cu audiență la public. Dintotdeauna am fost și am rămas fidel poporului meu, pe care nu l-am mințit niciodată De fapt, educația primită de la părinții mei, unde am fost șapte copii, eu fiind al șaselea moștenitor, m-a obligat să rămîn același roman, cu respect față de tradiția și frumusețea artei și cul­turii românești. Deși familia mea dorea nespus de mult să ajung ofițer de marină, urmînd în acest scop, timp de trei ani, cursurile unei școli comerciale de profil, la vîrsta de 21 de ani am plecat din Eforie Sud, unde m-am născut și am «debarcat» la București, pe scena Teatrului «Constantin Tănase» pe care l-am slujit cu credință pînă la pensionare. Numai băiatul meu, Răzvan, s-a dăruit culturii, el fiind în prezent directorul artistic la teatrul unde, din cînd în cînd, mai joc și eu, în timp ce fiica mea, Raluca, este studentă la Facultatea de limbi străine. Cert este că regimul de vedetă te obligă, iar spectatorii singuri își aleg artiștii preferați. Necazul este că nu prea sunt bani suficienți pentru montări de piese, iar noi nu avem fonduri și nici sponsorii nu prea se înghesuie. Pentru a pune «pe pi­cioare» o revistă, e nevoie de circa 20 de miliarde de lei. Tinerii de azi, viitorii artiști, trebuie să știe să fure profesia. Ei au obligația de a-și însuși mișcarea scenică - plastica, și apoi intervine memoria, după care urmea­ză pregătirea literară. Dar nimic nu se face fără muncă și fără eforturi. Cît ai fi de talentat, dacă nu-ți valo­rifici acest element nativ pe care ți-l dăruiește viața, nu vei realiza nimic, oricît te-ai strădui“. • George MITRICOF eA SEMNAL ^ Zodia PEȘTI Acționați după propriile da. convingeri. Sănătatea este foarte bună în viața intimă, clipe fericite. Nu uitați tradiționalele flori, zile trecute: 60 zile rămase: 304 C06.53 răsăritul 3 Am văzut oameni de nimic din părinți nobili și copii buni din părinți răi Euripide 1 martie 1991.­ La 1 martie 1917, prin înaltul Decret nr. 245 al regelui Ferdinand I, s-a înființat Regimentul de Trac­țiune Automobilă, moment ce a mar­cat procesul de reorganizare a forma­țiunilor de automobile din armata ro­mână și de apariție a armei auto. Re­gimentul era organizat pe trei batali­oane auto, o companie de r­otoci­­cliști, o companie de automitraliere și tunuri autoblindate, un batalion depozit și o școală de șoferi și avea în dotare 1.735 de autovehicule di­verse. Deși sub aspect numeric dotarea cu tehnică și încadrarea cu personal erau cu mult sub necesar, chiar în timpul primului război mondial, for­mațiunile de automobile și-au do­vedit utilitatea, avînd un rol însemnat în obținerea succesului în luptă. Amintesc doar episodul petrecut în vara lui 1917, cînd 250 de autoca­mioane au transportat într-o singură noapte Brigada de grăniceri de la Huși la Tîrgu Ocna, acțiune citată prin Ordinul de Zi dat de generalul de divizie Eremia Grigorescu, co­mandantul Armatei I, pentru rolul hotărîtor pe care l-a avut în recuce­rirea acestui oraș. în timpul primei conflagrații mondiale, importanța folosirii automobilului în scopuri militare a crescut treptat, de la trans­portul munițiilor și materialelor, apoi a trupelor, la tracțiunea gătilor de foc ale artileriei, pentru a deveni în cele din urmă un important mijloc de luptă prin blindarea și dotarea lui cu mitraliere și cu tunuri. Automobiliștii militari s-au afir­mat în timpul celui de-al doilea răz­boi mondial prin dăruire exemplară și putere de sacrificiu pe timpul pre­gătirii și desfășurării acțiunilor de luptă duse de armata română pe am­bele fronturi. Se poate spune că auto­vehiculele de transport și de luptă au sporit considerabil posibilitățile de manevră ale unităților de toate armele și că au contribuit decisiv la creșterea puterii lor de foc și de izbire. în prezgilt, diilîi bitié« Știe, și armata română se derulează procesul de reformă, proces complex și parte integrantă a procesului de restruc­turare a societății românești. Pentru personalul tehnico-ingi­­neresc din domeniul asigurării teh­nice, acest proces de reformă presu­pune creșterea competenței profesio­nale pentru înrătățirea activități­lor de întrețin exploatare și repa­rare a tehnici blindate, automo­bile și tracto?* asimilarea în cel mai scurt tip a programelor de modernizare frater­acționîn­ perseverență și in­teligență și find cu chibzuință timpul, resuri umane și financiare puse la dispo­l Automobiliștii mi­litari își cotează cu demnitate ostășească prin moral și profesio­nal, care le dește locul în struc­tura armatei sice. I Locțiitorul tehnic al Comandametei Corpului 3 Armată, Lt coniac DRINCEANU a II-a ansutarsan a nai automobilistiloi unaii CUMPĂRĂM MIERE Prețuri avantajoase S C. ROMACA SRL 05141.6579 I HOP CRAIOVA, Calea București, Bloc 17D, Ap. 13 Orice naș își are nașul în data de 27.02.1997, trei tineri din comuna Urdari, județul Gorj, circulînd cu trenul Rapid 926 de la Deva, urmau să coboare în stația CF Tîrgu Jiu. Fiind obosiți, au adormit și s-au trezit in apropierea stației CF Craiova, timp în care de conductorul de bilete Sorin-Nicolae Romcea, 29 de ani, de la stația CF Simeria, a observat că ei nu au coborît la stația de destinație, respectiv Tîrgu Jiu. Cei trei au recunoscut că au adormit și astfel suportă consecințele. „Nașul“, văzînd cu cine are de-a face, le-a pretins celor trei suma de 50.000 de lei și doi litri de vin, pe care să-i aducă acestuia la ora 23.00, în stația CF Tîrgu Jiu, cînd se va întoarce cu trenul Rapid.Cinstiți, cei trei s-au adresat polițiștilor feroviari care în colaborare cu Parchetul de pe lingă Tribunalul județean Gorj, au pregătit flagrantul. La ora 23.00, în stația CF Tîrgu Jiu, cînd trenul Rapid 925, venit de la București, a oprit, conductorul de bilete s-a întîlnit cu cei trei tineri care, conform cerințelor și pretențiilor acestuia, i-au dat cei 50.000 de lei și patru litri de vin, dar în scurt timp polițiștii l-au reținut pe conductor pentru comiterea infracțiunii de luare de mită. Acum acesta are timp să mediteze la zicala: „Orice naș își are nașul“, fiind arestat preventiv pe 30 de zile. SC AGES INTERNATIONAL SA Craiova vinde zahăr jos în orice cantitate, din depozitul SC Zahărul SA Podari, la prețul de 2.960 lei/kg fără TVA. Tel. 051/26.43.20­ 3.42.03. pi Programul de întreruperi în furnizarea energiei electrice în săptămîna 3-7 martie • Luni, 3 martie: (PT-41), străzile: Iancu Jianu, Bagdazar. • Marți, 4 martie: (PT 42), strada (și aleea) Brestei, de la str. Craiovița la str. Rîului; (PT-215), blocurile: 41,42,47,48,44,45,46 din cart. Valea Roșie; (PT- 176), blocurile: C, e, R2, R3, R5, R6, F, G4, b, d, a din cart. Valea Roșie; (PT-367), blocurile: 149,183,169, 168,178,1114,1115,184,180,182,185,186,188,189 din cart. 1 Mai. (PT-368), blocurile: 158,199,163,157, 159, 160, 111, 117,112, 164, 198,198A, 179, 1101 A, 1100,165,151,150,149,148,171 din cart. 1 Mai. • Miercuri, 5 martie: (PT-43), cu străzile: Bucovăț și Nicolaescu (PT-319), SPIAC-CFR, (PT-218), cu blocurile: 29 A, B și C, 17,18,30,32,33,31,33A, 37, 38, 39, B14, inclusiv centralele termice de zonă din cart. Craiovița Nouă; (PT-219), cu blocurile: 5,6, 7, 8,9 și 13 din cart. Craiovița Nouă. • Joi, 6 martie: (PT43), străzile: Rîului și Morii; (PT- 204), blocurile: 4,14,15 și 16 din Valea Roșie; (PT-206), blocurile: K, L1 și L2 din Valea Roșie; (PT475), blocurile: 133, B4,135,136,140,141,139,147,126,136, Șc. generală nr. 36,42, 1103,1102,152,1101,153,154,155,156,157, 58,145,146,137,143,138,144,1104,132,170,169. • Vineri, 7 martie: (PT-369), cu blocurile­ 3,4,5 și 6 din Piața Gării; (PT-221), cu blocurile 14,15,16, 17,18 și 19 Craiovița Nouă; (PT-220), cu blocurile: 25, 22, 24, 20 și 21. Creșa și centralele termice din zonă, blocurile: 75,73,23. Durata întreruperii­­ între orele: 8.00-15.00. Relații la telefon: 929. Vremea va fi predominant frumoasă cu cer temporar noros și temperaturi cu­prinse ziua între 8 și 13 gra­de și noaptea între -1 și +4 grade. Vîntul va sufla slab pînă la moderat cu intensi­ficări locale din vest. Se scumpesc pașapoartele Administrația Patrimoniului Proto­colului de Stat (APPS) a hotărît ca, înce­­pînd cu 3 martie 1997, să se modifice taxa de eliberare a pașaportului. Astfel, costul pașaportului și tariful de emitere computerizată se modifică de la 25.400 de lei la 49.000 de lei. Această taxă se poate plăti la orice agenție CEC în contul 4511047500. Taxele consulare rămîn neschim­bate, adică 21.100 de lei și se plătesc în contul 20210104. Chitanțele pentru ta­xele plătite pînă la 28 februarie rămîn valabile și după 3 martie. • Mariana BUTNARIU 1 martie • 1788 • S-a născut Gheorghe Asachi, om de cultră cu prestigiu la epocă, poliglot, ctitor de școli (de la cele sătești la Academia Mihăileana), de publicații (prntre care, Albina românească, 1829). • 1815 - Napoleon Bonaparte debarcă în Golful Juan; este începutul celor „100 de ale“. • 1867 - Apare la Iași revista Convorbiri literare, a societății Junimea, redactor șef pînă in 1893, Jacob Negriza. • 1960 • A murit la Rio de Janeiro soprana româncă Florica Cristoforeanu. 2 martie • 1824 - S-a născut Bedrich Smetana, compozitor ceh, creatorul școlii muzicale naționale cehe. • 1845 - S-a născut savantul Wilhelm Conrad Röntgen, laureat al Premiului Nobel pentru fizică. • 1932 - S-a născut scriitorul român Petre Ghelmez. _________• Ileana STĂNCULEASA ä/W - 'H mrnámsmm 600 / simbol­ă-duminică, 1­ hârtie 1997 I­l m&fjtt­a A**#. *. * - - , D IMINISH ÎNFRICOȘATEI 3MECHTI în urcușul nostru duhovniceasc, Biserica a rînduit anumite perioade de timp în care să ne pregătim în mod deosebit prin spovedanie, pentru a ne putea împărtăși cu trupul și sîngele lui Hristos. Un astfel de timp pregătitor a început cu duminica Vameșului și Fariseului în vederea intrării în perioada Postului Sfintei învieri. în duminica Vameșului Fariseului am învățat despre smerenie prin atitudinea Vameșului în rugăciune, arătîndu-ne chipul cum primește Dumnezeu rugăciunea, făcută cu inima smerită și izvorîtă din conștiința păcătoșeniei, în duminica Fiului risipitor am luat aminte despre marea milostenie a lui Dumnezeu față de toți fiii săi, care se întorc la pocăință. O altă treaptă pregătitoar este duminica înfricoșatei judecăți, care reprezintă ultimul act al dreptății divine. în această duminică luăm aminte la faptele noastre - bune au­rele - căci ele vor vorbi pentru noi în ceasul dreptei judecăți. Sfînta Evanghelie din această duminică (Matei 25, 31- 46) ne mărturisește despre a doua venire a Domnului Iisus Hristos; dar nu așa cum a venit la plinirea vremii smerit și umil pentru mîntuirea lumii din robia păcatului; ci cu slavă și strălucire dumnezeiască; să judece pe toți oamenii, pe cei vii și pe cei morți, răsplătind pe cei ce au făcut bine cu viața veșnică, iar pe cei ce au făcut rău în viața aceasta pe pămînt cu osîndă veșnică. Și, după cuvîntul Mîntuitorului nimic nu este mai de preț pentru om decît mîntuirea sufletului (Marcu 8: 36-37). Această învățătură despre a doua venire a Fiului lui Dumnezeu o mărturisim clar și în simbolul de credință: „Și iarăși va veni cu slavă să judece viii și morții a cărui împărăție nu va avea sfîrșit“. Sfinta Scriptură, vorbind despre judecata din urmă arată că a fost prezisă de prooroci (Ioan 17, 31) este vestită de Hristos (Matei, 11,21-24) și de Sfinții Apostoli (Fapte 17, 31). Judecata din urmă este socotită ziua descoperirii dreptei judecăți (Romani 2,5); ziua miniei (Fapte 6,17); ziua mare și înfricoșătoare a Domnului (Ioil 2, 31); Ziua lui Hristos (Filipeni 1, 61); zi mare (Iuda 6). Judecata la sfîrșitul veacurilor va fi făcută de Hristos (Psalmul 109,1-6), iar cei drepți vor sta împreună cu Domnul (Matei 19, 28). Vor fi­­ judecate toate neamurile (Ioil 3, 12); toți oamenii (Evrei 9, 27) cei mari și cei mici (Fapte 6,15); drepții și păcătoșii (Petru 2,9); viii și morții (II Timotei 4, 1); toți ne vom prezenta în fața judecății lui Hristos (Romani 14, 10), iar judecata va fi făcută cu dreptate și după adevăr (Romani 2,2). Din aceste temeiuri scripturistice înțelegem clar tot ce este necesar pentru mîntuirea noastră, despre a doua venire și dreapta judecată pe care o va face Domnul Iisus la sfîrșitul veacurilor. Dar cînd va fi­ aceasta? Sfîntul Evanghelist Matei, redînd cuvintele Domnului, precizează că înaintea venirii Domnului Iisus Hristos a doua vart ieși mulți și vor zice: „Eu sunt Hristos­ și pe mulți îi vorogi“ (Matei 24, 5). Și veți auzi de războaie și de zvonuri duboaie... și mulți profeți mincinoși se vor scula... Evanghela fi propovăduită de toată lumea... și se vor scula Hristiincinoși... Soarele se va întuneca și luna nu-și va mai arlumina... Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului și plînge toate semințiile pămîntului (Matei 24,29-30). Toate aceste semne vor fi am­ergătoare venirii Domnului căci ziua și ceasul dreptudecăți nu-i știe nimeni în afară de Bunul Dumnezeu. Dieea Domnul Iisus ne îndeamnă să priveghem că nu știeasul sau ziua cînd va veni Domnul (Matei 24,42), pent răsplăti pe fiecare după faptele sale. La judecata de apoi se vor priv­i toate neamurile „și va despărți pe unii de alții, precum parte păstorul pe oi de capre și va pune oile de-a dreapta și caprele de-a stingă“. Prin această dreaptă judecată se va fiecăruia răsplata după faptele bune, fericirea veșnică sau părăția cerurilor, iar faptele reale sau lipsa faptelor bune înda veșnică a iadului. Celor de-a dreapta Dreptul judeii le va zice: „Veniți binecuvîntații Tatălui meu moșii împărăția pregătită vouă... căci flămînd am fost și Mi dat să mănînc; însetat am fost și Mi-ați dat să beau; străm fost și M-ați adus la voi; gol am fost și M-ați îmbrăcatinar am fost și M-ați cercetat; în temniță am fost și ați vela Mine“; iar celor de-a stingă le va zice: „Duceți-vă de la b blestemaților, în focul cel veșnic, care este gătit diavoluri îngerilor lui...“. Dumnezeu, creatorul universi, a pregătit oamenilor încă de la zidirea lumii împărăția cu suferință și chinuire. De aceea cei ce împlinesc poruncile m­ezeiești își agonisesc fericirea veșnică, iar cei care păcăsc vor primi pedeapsa veșnică. Știm cine ne va judeca, știe vom fi întrebați, știm care sunt faptele milei creștine, cinștem și ce va urma la dreapta judecată. Să ne pregătim această viață pentru răspunsul cel bun pe care trebuie suăm. Dar pentru aceasta mai întîi să împlinim poruncile­ngheliei, concretizate în faptele milei creștine. Să ne spover și să ne împărtășim cît mai des pentru ca judecata dumirească să fie pentru noi prilej de bucurie și de slavă și nu osîndă veșnică. Să-l rugăm pe Dumnezeu să mită în inimile noastre lumina pocăinței pentru a ne între­pe calea mîntuirii cu harul său, să ne întărească pen a păzi poruncile cele dumnezeiești și să umblăm în­te zilele vieții pe calea faptelor bune, pentru a auzi Iâ­rșitul veacurilor glasul dumnezeiescului Mintakor: „Venim necuvîntații Tatălui meu de moșteniți împărăția cea găti nouă de la întemeierea lumii“.­­ Pr. Ion RĂDUȚ calendar creștin - ortodox SHVIOHSH MHCENITH Pe la începutul celui de al III-lea secol creștin, viețuia în cetatea ILIOPOLIS, situată în Libanul de astăzi, o tînără păgînă, frumoasă peste măsură, care își petrecea viața în desfrînare. Din rînduială Dumne­zeiască, lîngă somptuoasa casă a bogatei desfrînate, care se numea Evdochia, și-a facut sălașul un pust­nic pe nume Ghermano. Și fiindcă acesta mai tot timpul se ruga Dom­nului Iisus Hristos, Dumnezeul nos­tru, Mîntuitorul lumii, iar rugăciu­nile lui răzbăteau pînă în casa Ev­­dochiei, ea neîncetat auzea citiri și cîntări de evlavie către Dumnezeu, „cuvinte cum nu mai auzise nici­odată “. La auzul tuturor acestor ru­găciuni, atît de tare s-a tulburat su­fletul acestei desfrînate, încît a mers la Sfintul Ghermano, să o învețe calea mîntuirii. După ce Evdochia a 1 martie EVJOSHI al primit taii Sfîntului Botez, de la Sfîntul Escop Teodor, ea și-a schimbat­­ ța și, după ce și-a îm­părțit avea săracilor, s-a călugărit, intrînd înt> mînăstire, unde a trăit în smerenii j­enință. Pentru faptul că a ales fii lui Hristos, a suferit mai multetel, chinuri și întemni­țări în vrea împăratului Aurelian (270-275 Hr) Și a dregătorului Diogen. l dregătorul Vicheție, Sfinta Minuță Evdochia a fost din nou supusa gwle chinuri și, pentru că nu a­vla se lepăda de credință în Hristos s'a taiat capul, dobîn­­dind astf­umna muceniciei. Dum­­­­nezeul nostru slavă! • DIORDACHE Mihai-Dorin, calendar creștin - ortodox S FÎNTOL MKCENIC TfOBOT Născut într-o familie de buni creștini, la mijlocul secolului al III-lea d.Hr, în provincia romană Galatia, situată în centrul Asiei Mici, Sfîntul Teodor a fost educat de mic în spiritul Ortodoxiei, citind Sfinta Evanghelie și viețuind cu post și rugăciune, în curățenie și smerenie. „Deprinzînd din tinerețe înțelepciunea și faptele bune creștinești, Sfîntul Teodor propovăduia cu multă însu­flețire cuvîntul Domnului și aducea pe mulți la credință “. Și călătorind el în Cipru, pentru viața lui curată și dăruită întru totul lui Dumnezeu, a fost ales episcop al cetății Cirena (Cyrenae); în această vreme, Imperiul Ro­man a fost tulburat de o nouă exacerbare a permanentei campanii anticreștine: împărat al provinciilor orientale (Pars orientalis) era Liciniu (308-324), cel care declan­șase una din cele mai furibunde vînători umane din anti­chitate. Cei dovediți creștini, enoriași sau ierarhi, erau supuși la diabolice torturi și chinuri, spre a renunța la creștinism, iar cei care stăruiau în iubirea de Iisus Hristos și treceau toate schingiuirile erau apoi omorîți. Și cum această prigoană împotriva creștinilor nu a ocolit insula Cipru, Sfîntul Teodor, din or‘ul dregătorului Savin, a­ fost arestat și supus la cumte cazne. „A fost bătut și­ întins pe lemn, iar trupul a fost strunjit cu ghiare de­ fier, de curgea sîngele șiroc - bar dregătorului, care îți cerea să renunțe la Iisus, e răspundea: „ De-ar fi să-mii zdrobești toate oasele nui înceta să mărturisesc căi numai credința în Hristos ce de oameni la mîntuire Campania anticreștină și Licinia adîncește disen­­­siunile cu împăratul Cot>ntin cel Mare și Sfînt (306- 337), cel care stăpînea tvinciile occidentale; înfrînt în două bătălii (Adrianis în iulie și Chrysopolis, în septembrie), Liciniu este st<*t în anul 324 și executat anul următor în Tesalo . Drept urmare, prngrea creștinilor încetează, Sfîn­­tul Teodor întorcîndu-si zfd la episcopia sa, „păstorina cu și mai multă grijă­­ odnicie credincioșii săi mai măcinat de bolile și crințele dobîndite în temnițăl Sfîntul Teodor a trecut 2 martie anul 326, către Doml­nul, spre slava Tatăfi a Fiului și a Sfîntului Duhi Amin. b Dr. IORDACHE Mihai-Dorin 2 martie

Next