Gazeta de Sud, iulie 1997 (Anul 3, nr. 702-728)

1997-07-01 / nr. 702

GAZETA De SUD Crimă la Fades - Gorj Gavriil Grad, de 36 de ani, dfin Vișeul de Sus, județul Maramureș, mecanic la SC MONSTAR SA Pa­­deș,s-a limvit­a o sticlă în cap sîm­­bătă noaptea, la ora SUC,pe Gheor­­ghe Grad, de 34 de ani, din Săscd, județul Maramureș. Gheorghe Grad era muncitor la aceeași uni­tate, în cătunul Cerna­sat, comuna Padeș, județul Gorj. In urma lovi­ turilor primite, Gheorghe Grad a decedat pe loc. Conflictul a izbucnit pe fon­dul consumului de alcool, iar au­torul este cercetat în stare de arest. • CGRIGORE Si­lardienii trebuie să acorde prioritate Gardianul public Eugen Trancă, de 24 de ani, din Capreni, județul Gorj, conducted autoturismul cu numărul de înmatriculare I-GJ-6055 pe DN 67 nu a acordat prioritate autocamionului 21-GJ-1956, aparț­inînd ITUC Rovinari și a intrat în coliziune cu acesta. Accidentul s-a produs duminică, la ora 21.30, pe raza comunei Bengești (Gorj). în urma coliziunii, Eugen Trancă și Cristian Balea, pasager în auto­turism, au fost grav răniți. Ei se află internări la Spitalul Județean din Tîrgu Jiu. •CGRIGORE in cadrul Direcției Muncii și Protecției Sociale Olt vor fi restructurate 12 posturi Ministerul Finanțelor a trimis o adresă către Direcția Muncii și Protecției Sociale din județul Olt (DGCFS) prin care i se comunică restructurarea a 12 posturi. Aceas­tă restructurare nu va afecta per­sonalul angajat, deoarece vizează posturile vacante din cadrul Direc­ției Muncii și Protecției Sociale Olt. Victor Mitran, directorul ad­junct al DGCFS Olt, spune că prin restructurarea făcută „se urmărește să nu fie afectată structura unită­ților fiscale locale și nici activitatea aparatului fiscal din județul Olt“. Personalul existent în cadrul unității nu va suporta nici o dis­ponibilizare, aceasta fiind localiza­tă la nivelul serviciilor locale, la cir­cumscripțiile fiscale, la adminis­trațiile și percepțiile rurale. • Dana CONSTANTINESCU Lista locurilor de muncă vacante în Dolj, in perioada 30.06.-04.07.1997 Inginer construcții - 3; inginer mecanic - 7; inginer metalurg -1; inginer chimist -1; secretară -1; zidar - 30; fierar betonist - 5; dulgher - 13; izolator - 3; instalator apă - 4; vopsitor auto - 2; sudor autogen - 8; sudor electric -16; tinichigiu auto - 5; lăcătuș mecanic - 28; frigotehnist - 3; electrician - 6; măcelar - 2; tîmplar -13; confecționer îmbrăcăminte - 113; preparator conserve - 4; tractorist -1; paznic - 3; îngrijitor animale - 2; necalificat - 34; manipulate - 4. Tabără națională de ecologie Orașul Balș găzduiește în pe­rioada 26 iunie-6 iulie tabăra na­țională de ecologie, organizată cu sprijinul primăriei locale, Prefec­turii și Inspectoratului Școlar Ju­dețean Olt. Participă 70 de elevi din județele situate pe sudul țării și din municipiul București. Progra­mul cuprinde cursuri de ecologie pe diverse teme: vizite la unități economice din Balș, Slatina, Rîm­­nicu Vîlcea, vizitarea Muzeului de Științele Naturii din Craiova, a Gră­dinii Botanice și Parcului Roma­­nescu din Bănie, deplasări pe mij­locul naturii, pentru cunoașterea viețuitoarelor pe mediul lor de via­ță. La realizarea activităților cu­prinse pe program sunt prezente ca­dre didactice din orașul Balș, prin­tre are Mariana Văduva - preșe­dinta F.E.R., Mariana Dumitrescu, Ioana Gheorghe, Violeta Rotea, La­­ vinia Pîrîianu, Marcel Băloiu și al­ții, cărora li s-au alăturat biologul Cornelia Chimișliu, șefa secției de științele naturii a Muzeului Olte­niei din Craiova. Cu acest prilej vor fi prezentate unele modalități de educație ecologică a elevilor. Vor fi expuse diapozitive cu viețuitoare din ecosistemele naturale și antro­pice, lefunde, curiozități din flora și fauna României, modalități de colectare, preparare și conservare a materialului biologic necesar labo­ratoarelor de profil și muzeelor școlare și va fi inaugurată expoziția A.B.C.-ul ecologiei. în ultima zi a taberei va ava loc microsimpozio­­nul „MEDIU - PROTECȚIE - VIAȚA“. • George MITRICOF Limba română. Grile. Teste. Rezolvări Editura SARMIS din Craiova (consilier editorial prof. Aurelia Ior­­ dache), cunoscută pentru sintezele de limbă și literatură română puse la în­­demîna elevilor și a publicului larg, anunță o nouă publicație. Limba română. Grile. Teste. Rezol­vări­­ elaborată de conf. univ. dr. Eli­­sabeta Șoșa, lector univ. Ileana Mari­­nescu și lector univ. Elena Petre, de la Facultatata de Litere și Istorie din Cra­iova, cuprinde 1.200 de exerciții rezol­vate din toate apitolele programei șco­lare: fonetică, vocabular, gramatică, or­­gaSHHI tografie, ortoepie și punctuație. Se adresează tuturor celor aflați în fața unui examen de limba ro­mână, precum și tuturor celor interesați de clarificarea și fixarea unor norme ale limbii române literare. MMMKi 702 / marți, 1 iulie 1997 ACTUALITATE De dughenizarea centrului Craiovei a început DE BATA ACEASTA ROMII S­AU TINUT DE CUVÎNT. EI SE VOR MUTA ÎN PIAȚA CUIRIAC * Promisa acțiune de evacuare a orașului de tablă de pe strada Ro­mânia Muncitoare a început. Cetă­țenii Craiovei au fost bucuroși să va­dă ieri mai multe coșmelii din tablă purtate prin aer de cite o macara, pentru a lua apoi drumul spre Piața Chiriac. Dumitru Tatian, liderul or­ganizației „Unirea Romilor“ - filiala Dolj - a coordonat lucrările de eva­cuare a tonetelor: „Acțiunea se înca­drează în termenul fixat de Primă­ria Craiova. Au fost evacuate 17 chioșcuri de pe strada România Muncitoare ai căror proprietari se vor muta în Piața Chiriac. Există în­să mai multe magazine de tablă în această zonă care sunt luate cu chirie de la cooperativele meșteșugărești. Acesta n-au putut fi demontate și așteptăm a reprezentanții primă­riei să da un termen limită direc­­ torilor respectivelor cooperative“. Reprezentantul organizației „Unirea Romilor“ a spus că în Piața Chiriac au fost repartizate 33 de lo­curi, urmind­a proprietarii lor să-și amplaseze chioșcurile­ standard în această zonă. Piața Chiriac va func­ționa și o piață agroalimentară, edilii orașului sperînd­­ prin ini­țiativa de reamenajare să atragă și alți investitori în zonă. • Florin RÎNDAȘU Locatarii unui cartier din Tîrgu Jiu sunt terorizați in propriile locuințe Locatarii blocurilor 29,30 și 31 din strada Victoria (zona Aba­tor) - Tirgu Jiu ne-au trimis o sesi­zare la care ni se semnalază polu­area fonică produsă de grădina de vară a SC ROVENȚA SRL. Cetățenii au reclamat situația respectivă la poliție și li s-a răs­puns că nu se poate interveni în­trucît localul are aprobare de la primărie. Petrică Națiu, primarul orașului Tîrgu Jiu, cunoaște pro­blema. Acesta a spus că i-a trimis pe cei de la protecția mediului să ia măsuri, dar nu s-a întreprins ni­mic. Oamenii sunt nemulțumiți: „Nu știm după ce reguli măsoară Agenția pentru protecția mediului decibelii asurzitori emiși de for­mația muzicală de la «ROVENȚA». întreaga zonă este afectată de su­nete insuportabile și zgomote. Cine le dă lor dreptul să nu putem ur­mări în casele noastre emisiunile TV? Nu ne putem odihni și suntem­ puși în imposibilitata de a face orice altceva, pentru că trebuie să ascultăm pînă la exasperare ace­leași melodii pseudofolclorice“. Locatarii au încercat la nenu­mărate rînduri să ia legătura cu patronul Constantin Rovetea, pen­tru a-i explica faptul că nu se pot odihni, iar majoritatea lor fac na­veta la Motru - Jilț. în această zonă sunt mulți copii mici sau școlari. După închiderea localului,­consu­matorii își fac necesitățile pe scările blocurilor. Patronul susține că asta ii este meseria și are aprobare pen­tru cea ce face. Deși se fac apeluri disperate, de cinci ani de zile ni­meni nu a făcut nimic și nu s-a luat nici o măsură.­ „Chiar trebuie să suportăm orice?“ - se întreabă b­­­atarii. Agenția pentru protecția mediului susține câ nu a primit nici o sesizare Contactat de reporterii GPS, Lazăr Popescu, directorul Agenției pentru protecția mediului Gorj, a precizat că nu s-a primit nici o se­sizare referitoare la poluară fonică produsă de localul ROVENȚA. El a promis că o echipă se va deplasa acolo și va efectua măsurătorile necesare. Dacă se vor constata ne­reguli, se va aplica o amendă cores­punzătoare. Suntem­ nedumeriți de afirma­țiile lui Lazăr Popescu, mai ales că am văzut și știm de reclamațiile lo­catarilor blocurilor din zona Aba­tor trimise organelor abilitate. Am fost de față cinci cu săptămîni în urmă primarului Petrică Nanu i-a fost adusă la cunoștiință situația respectivă. Și totuși, directorul APM susține că nu a primit de la primărie n­­ci o sesizare. • Alexandra COCHINA-IONESCU, Grigore CRAIOVEANU Deși are contract cu Primăria Craiova V»ae lac u piuit să disigna­re terciul pe care la închiriat Vasile Rac, din Craiova, a încheiat la data de 10 iunie 1997 un contract de închiriere cu Pri­măria Craiova pentru o suprafață de 100 mp situată pe strada Craiovița nr. 54. Contractul este valabil pînă la sfirșitul anului. El nu poate să dispună de întreaga supra­față, deoarece vecinul său, Ion Trușcă, a ocupat o parte din terenul ce-i revine prin închiriere. în urma numeroaselor sesizări ale lui Va­sile Rac la adresa Primăriei Craiova, primarul Vasile Bulucea, împreună cu Constantin Curta­­nu, din cadrul sectorului agricol, s-au deplasat la fața locului și au stabilit ca Vasile Rac să aș­tepte ca Ion Trușcă să strîngă recolta și apoi să se folosească de tot terenul. Vasile Buluca spu­ne că așa este omenește: „în urma numeroa­selor solicitări ale lui Vasile Rac, am fost de acord cu închirierea unei jumătăți din suprafața de teren din Craiovița, nr. 54. Eu aed însă că acesta urmărește să acapareze tot pămîntul“. „De vină este primăria pentru că a împărțit suprafața", spune Magdalena Relu Ion Trușcă muncește de 16 ani pămîntul din str. Craiovița nr. 54, împreună cu vara sa, Magdalena Belu. Aceasta spune că atunci efect primăria le-a dat terenul în folosință, pe locul acela se afla o grămadă de gunoi: „L-am curățat împreună cu vărul meu și îl cultivăm de atîția ani fără să se fi lsat probleme. Motivul pentru are am ocupat și din terenul lui Vasile Rac este că pînă anul acesta doar noi am beneficiat de pămîntul în discuție. Vasile Rac are contract din iunie, iar eu nu știam de acest contract“. Magdalena Belu susține că Vasile Rac este o persoană turbulentă, creînd neplăceri și altor vecini: „Acest om este în disensiuni cu toți ve­cinii, nu doar cu mine. El este foarte agresiv. Săptămîna trecută a sărit la soțul meu să-l lo­­vească în apă. Vasile Buluca spune că primăria se află în litigiu cu foștii proprietari ai terenului și... cînd doi se cartă, al treilea ciștigă. • Doina GUGA, Marina BARBULESCU ROMGAZ Tîrgu Jiu amenință cu sistarea furnizării gazelor naturale ROMGAZ, filiala Tîrgu Jiu, avertizează locuitorii prin afișe lipite la intrarea în blocuri că va sista alimentarea cu gaze de cazul la care asociațiile de locatari nu-și plătesc restanțele. în acest fel, ROMGAZ speră să determine asociațiile de locatari să-și plătească datoriile enorme pe care le au. Despre această problemă deosebit de gravă pentru locuitorii orașului Târgu Jiu nu ar­ putut obține rod multe detalii, deoarece directorul ROMGAZ, Grigore Bubatu, este un concediu, iar Vasile Popescu, șeful sectorului ROMGAZ Tirgu Jiu nu este de găsit. • Claudia MATEI Cotidianul 700 al ziarului dvs., din 28 iunie 1997, a publicat un articol pe prima pagină, semnat D.B. 8. L.B., intitulat „Se­natorul Triță Făniță propune înființarea unui institut de preziceri meteorologice“. Articolul conține o serie de inexactități și neadevăruri în legătură cu presupuse tran­zacții comerciale dintre SC AGROEXPORT București și SUM­PROD Caracal. Fondul articolului se bazează pe „recente declarații ale lui Nicolae Boldi“, fost director al su­cursalei Olt a SC AGROEXPORT SA. Urmare a respectivelor „informații“ aflate de flagrantă contradicție cu realita­ta, cele două societăți consideră necesară publicarea prezentului comunicat de pre­să, prin care să fie adusă cuvenita repa­rație adevărului referitor la relația dintre cele două firme. Vă informăm așadar că la cererea expresă a ex-directorului sucur­salei, Nicolae Bold, SUM­PROD a livrat la diferite firme din țară produse în valoare de peste două miliarde de lei, prin inter­medierea SC AGROEXPORT - sucursala Olt. Livrările s-au făcut însă fără avizul Centralei București. Operațiunile s-au efectuat fără încasarea banilor, sumele provenite din tranzacții fiind destinate acoperirii unor datorii mai vechi, despre care Centrala București nu avea cunoș­tință. Modul în care s-au desfășurat tran­zacțiile a încălat convenția existentă între SUM­PROD și AGROEXPORT București, afectînd grav diverse contracte de export aflate în derulare. Suma de peste două mi­liarde de lei neîncasată de sucursala Olt determină astfel transferul unei datorii artificiale a Centralei București către SU­M­PROD Caracal. . O dovadă în plus care vine să confir­me bunele relații dintre SC AGROEXPORT SA București și SC SUINPROD SA, o con­stituie implicară personală a domnului senator Triță Făniță în rezolvarea situației extrem de dificile c­ are se confruntă SUINPROD Caracal. Prin această implicare s-a reușit, într-un timp record, printr-un contract extern, livrată către SUINPROD a peste 3.000 de tone de porumb. Prin in­tervenția dlui senator au fost astfel salvați de la moarte prin înfometare peste 60.000 de porci. Suntem­ de aceea surprinși de conți­nutul articolului citat, a cărui sursă de do­cumentare nu poate fi decit, ori tenden­țioasă, ori neserioasă. Apreciem gestul prin care ați recunoscut eroarea săvîrșită, pu­­blicând in numărul de ieri, 30 iunie, arti­colul intitulat „SC SUI­PROD SA Caracal a revenit pe linia de plutire“, articol prin care se recunoaște meritul domnului senator Triță Făniță în reabilitare SC SUI­PROD. Ne exprimăm totodată speranța că veți evita pe viitor erori de asemena factură și că ne veți oferi motivele pentru care să ră­­mînem cititorii dumnavoastră fideli. SC AGROEXPORT SA București, sucursala Olt, director ec. Octavian POPESCU SC SUINPROD SA Caracal, director Cristian PÎRVULESCU Dispoziție nr. 142 Președintele Consiliului Județean Dolj, ales în conformitate cu Hotărira nr. 12 a Consiliului Județan Dolj, în conformitate cu prevederile art. 65 și art. 72 din Legea nr. 69/ 1991 - legea administrației publice reale. DISPUN: Art. 1. - Se convoacă in ședință extraordinară Consiliul Județean Dolj pe data de 3 iulie 1997, orele 14.00, la sediul Consiliului. Art. 2.­­ Ordinea de a a ședinței este următoarea: 1. Analizarea situației din județul Dolj în urma calamităților naturale, măsuri pentru înlăturarea efectelor. 2. Proiect de hotârire privind înființarea Direcției Județene pentru Protecția Drepturilor Copilului. 3. Proiect de hotărîre privind validarea directorilor unor instituții de cultură din subordonară Consiliului Județean Dolj. 5. Diverse. Art. 3.­­ Direcția Coordonare Administrație Locală va difuza prezenta dispoziție. Dată azi:30.06.1997 Președinte: Ing. Ion Voiculescu * Contrasemnează, secretar Jr. Gheorghe Barbărasă eja retragerea anul dascăl de școală craioveană După 44 de ani închinați altarului numit școală, o viață de om, vîrsta îl obligă pe inconfundabilul das­căl Adrian Butoi să pășească spre o pensie bine meri­tată, privind înapoi cu mîndrie, o activitate fabuloasă. A văzut lumina zilei într-un sat oltean - Morun­­glav - Olt și la încheierea cursurilor Școlii Normale de învățători „Ștefan Velovan“ din Craiova, în promoția 1952-1953, a fost numit ca învățător la școala „Traian“ din Craiova. Pînă în 1954, de cind a fost hărăzit să slujească, vreme de 43 de ani, la Liceul „Frații Bu­­zești“, ca învățător și comandant de pionieri, îm­potriva detractorilor de tot felul, a considerat „Pionieria“,ca și „Strejeria“ sau„Cercetășia“,o misiune și o instituție de formare a viitorului țării, de înnobilare a sufletului și cugetului copiilor. Dar dependentă de dascălul chemat să împlinească o atare misiune, pentru ca țelurile și împlinirile ei să fie curate și rodnice. Nu­mai astfel a putut urca alături de copii către încununări regionale, naționale și internaționale. A creat un cult al muncii și al dăruirii, al cu­noașterii și al adevărului. A pus preț întîi pe sporirea continuă a interesului copiilor pentru cunoașterea tradițiilor, a personalităților demne de luat ca modele de viață. în sufletele acestora au rămas întîmplările de neuitat cu scriitorii Cezar Petrescu, Constantin Chi­­riță, Alexandru Mitru, Virgil Carianopol, Mihnea Gheorghiu, Petre Ghelmez, Adrian Păunescu, Nicolae Manolescu, Radu Tudoran, Mircea Sîntimbreanu, Ma­rin Sorescu, Ilie Purcaru, Nicuță Tănase, Nicolae Tău­­tu, Tiberiu Utan, Haralamb Zincă, Eugen Simion, cu academicienii Ilie Murgulescu și Ștefan Berceanu, cu strălucitul om al școlii și al literelor Ion Zamfirescu, cu istoricul Hadrian Daicoviciu și cu diplomatul Ștefan Andrei, cu pictorul Sabin Bălașa și compozitorul Ale­xandru Mandy, cu navigatorul Liviu Neguț, oțelarul Ștefan Tripșa și cosmonautul Dumitru Prunaru, cu actorul Tudor Gheorghe..., cu oameni de har și destin românesc frumos împlinit. A mers cu copiii să se în­chine la icoanele sacre ale spiritului românesc: la Neamț și la Humulești, la Ipotești și la Mircești, la Suceava, la Sarmisegetuza, la Cluj-Napoca, la Hune­doara și la Drobeta Turnu Severin, în Retezat, Făgăraș și Paring, pretutindeni unde se păstrează urmele civi­lizației și culturii noastre. A condus tabere la Govora, Zăbala, Predeal, Bușteni, Năvodari, Brașov, Săvîrșin, Costinești, la Balaton în Ungaria, la Artele în Crimeea, la Terns în Italia și la Varna în Bulgaria. I-au fost publi­cate peste 160 de studii și articole. în ultimii ani, ajuns la o virstă în care bilanțurile sunt iminente, Adrian Butoi a semnat și patru titluri, într-unul din acestea, în postfață, unde am găsit ma­joritatea informațiilor de mai sus, autorul se întreabă: „e mult, e puțin?“. Nu e nici mult, nici puțin, este enorm, domnule învățător Adrian Butoi. Și mărturie în acest sens stă șirul generațiilor cărora primul în acestă lume le-ați pus în știință și conștiință scrisul și cititul, dar și dragostea pentru valorile acestui neam. Ați făcut oameni domnule învățător! 44 de ani! Acum, în primul rînd aceștia, apoi colegii din „Frații Buzești“, prietenii și cei dragi vă­urează pensie îndelungată, cu sănătate! Veți rămîne o referință a dascălilor și nu numai. La mulți ani! / • Viorel FORTAN O 21.04­0 pasul zile trecute: 180 zile râmase: 185 C Zodia RAC Alegeți afacerile imobiliare! Sănătatea este bună. Vremea va fi instabilă. Cerul va prezenta înnourări accentu­ate și se vor semnala averse de ploaie însoțite de descărcări elec­trice și de intensificări ale vîntului are pot lua aspect de vijelie. Pe alocuri cantitățile de apă pot atinge și depăși 30-351/mp. Izolat sunt condiții pentru căderi de grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 25 și 30 ° C, iar cele minime între 15 și 20 ° C. SFINTO LEONTIE BE­LII RMDMETI * Spațiul Sfint al Ortodoxiei Românești a fost din vechime presărat cu lumini ale lui Hristos - mănăstiri și biserici­i ridicate de domni iubitori de Dumnezeu, Neam și Țară, sau de români simpli îndumnezeiți Intru Iisus Hristos. In aceste adevărate izvoare ale credinței Neamului Românesc s-au sălășluit călugări, preoți și pustnici, care au luminat oamenii și s-au rugat, înaintea Bunului Dumnezeu, pentru neamul acesta al nostru, atit de oropsit, din totdeauna. O astfel de flacără vie a iubirii de Hristos Dumnezeu a fost și este cel prăznuit astăzi de Sfinta Biserică Ortodoxă Română, Sfîntul Leonie de la Rădăuți Intr-o lucrare publicată în 1878 intitulată Palm­odia, dar alcătuită între anii 1621-1622 de teologul ucrainean Maria Kopistenski, ieromonah din Kiev, sunt menționate moaștele Sfintului Leontie: „La Rădăuți, în episcopie, Sfintul Leontie, ficătorul de minuni zace cu trupul întreg. Născut, undeva pe la mijlocul veacului al XlV-lea, el a făcut parte din obștea călugărilor rădăuțeni, fiind iar starețul mănăstirii cu hramul Sfintul Nicolae din localitate, devenită apoi episcopie și loc de în­gropăciune primilor domni moldoveni. Pentru viața sa cu adevărat sfinți, trăită în post și rugăciune, smerenie și milostenie, Bunul Dumnezeu l-a înfrumusețat pe cuviosul Leontie și cu darul facerii de minuni, a vindecării tuturor bolilor și neputințelor, tinduială pentru care mulțime de popor lua calea Rădăuților, căutînd la Sfintul ieromonah tămăduire și cuvint de alinare. In vremea domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) el s-a retras din scaunul episcopal îmbrăcind marea schimă monahală și primind cel de-al doilea nume sub care ne este cunoscut (Leontie), primul fiind cel de Lavrentie. Sfintele sale moaște, aflate ctndva în biserica Sfîntul Nicolae din Rădăuți, ctitorită de Bogdan Vodă (1359-1365), au fost, in anul 1639, pingărite și risipite de o ceată de răufăcători, veniți din afara hotarelor. In nevoințe duhovnicești toată viața a petrecut-o și primind harul preoției, cu smerenie și cu frică de Dumnezeu, ai slujit Biserica lui Hristos. Pe Acesta roagă­ 1 Sfinte Leonte, să mîntuiască sufletele noastre". (Troparul Sfintului). Cu ale lui Sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu și Maică Preacurată milostivi fiți cu noi păcătoșii și miluiți-ne! Dumnezeului nostru Slavă! • Dr. IORDACHE Mihai-Dorin sfinții wsmil și mmm « • In sinaxarul Bisericii Ortodoxe Române, la unii din Sfinții așezați aici intru slăvită prăznimie, precum Sfinții Mucenia Damian si Cosma, Chir și loan, Pantelimon și Ermolae, Samson și Diomid, Teleleu și Trifon, este așezat ca semn întru sfințenie și cognomenul Jkiitori fără de arginți“. Aceasta, pentru că, toți au primit de la Dumnezeu, Sfintul dar de a tămădui boli sufletești și trupești toată durerea și suferința, neputința și neștiința, tulburarea și frica A nu au uitat cuvintele Mîntuitorulu „în dar ați luat, In dar veți da", A avind frică de Dumnezeu, A-au călăuzit întreaga viată A putere de tămăduire intocmi cu porunca evanghelică. Pentru aceasta­­ că nu au cerut A nu au primit nimic, niciodată, in schimbul vindecării care oricum vine de la Dumnezeu, doctorul fiind doar omul prin mâna căruia Dumnezeu lucrează), dând acesta nu s-a luat de la ei ci mai mult s-a întărit, pogorindu­­se peste dinți A darul facerii de minuni. Căci mare este milostivirea lui Dumnezeu! Sfinții Muceniu Cosma A Damian, Doctori fără de arginți s-au născut dincolo de jumătatea secolului III d.Hr. la Roma, în vremea împăraților Valerian (253-259 d.Hr.) , Galb­erius (253-268 d.Hr.), intr-o lume tulburată de anticreștiniism A cumplita vinătoare de oameni, afirmă acestuia După minunata propovăduire a învățăturii Domnului A Dumnezeului nostru Iisus Hrstos, făcută la Roma de către Sfinții Mari Apostoli Petru­­ Pavel creșinismul reu­șise­ să aducă din negura idolatria mult popor, iar la vremea la care se născuseră Sfinții Cosma A Damian, numeroase fu­miBi isi botezau copiii în numele Sfintei Trânti a Tatălui , a Fiului și a Sfintului Duh. Cei doi frați prăznuiți astăzi după o copilărie , o tinerețe petrecute sub lumina lui Iisus Hristos Dumnezeu, A-au făcut drum în viață, invățtnd meșteșugul tămăduirii oamenior. Doctori fiind ei după ce dădeau vindecare celor bolnavi nu luau plată pentru aceasta , învățau pe cei ce se tămădinau despre credința în Hristos Mărturisirea lui Hristos era de fapt singura plată pe care de cereau de la cei locuiți spunînd tuturor că vindecarea este de la Dumnezeu, ci fiind cei aleși de Dansul pentru a aduce aceasta oamenilor Și fiindcă numărul celor tămăduiți dar și adus la Hristos creștea pence trecea, la urechea împăratului Caras (282-283 d.Hr.) au sosit vești cum că Sfinții Mucenițci Cosma A Damian fac vindecări cu meșteșug vrăjitoresc, ostaș înarmați au fost trimis să-i prindă. La judecată deodată „capul împăratului s-a sucit cu fața la spate" Cu Sfinte rugăciuni către Iisus Hristos Dumnezeu, Sfinții Mucenici Damian A Cosma Lau tămăduit pe împărat, care a cerut apoi să primească Taina Sfintului Botez, slobozindu-i pe dinșii. Niște doctori pâglnii, nerăbdind slava pe care oamenii o dădeau celor doi Mucenici­ul lui Hristos. în ziua de Uubre a anuld 284 dHr„ chemindu-i cu gmdincimaciîege împriniă burnem de leac,HUpmoră cu[netre,prin Meiastrâc­m marma meiei Cu alelor Sfinterigădirii Doamneb suse Hristoase, Fiu iubit al dú Dumnezeu A Maică Preacurată milostiviriți ca am păcătoși A miluiti-ne! Dumnezeului nostru slavă! • Dr. IORDACHE Mihai-Dorin

Next