Gazeta de Sud, august 1997 (Anul 3, nr. 729-754)

1997-08-01 / nr. 729

GAZETA de SUD Hl' Cursurile de viri „Constantin Brancuși“ Cea de-a doua ediție a cursu­rilor de vară „Constantin Brân­­cuși“ organizate de Universitatea din Craiova, va fi deschisă oficial astăzi, 1 august, la ora 10,00, în Sa­la Albastră a Universității. Aceste cursuri se adresează străinilor pre­ocupați de perfecționarea cunoș­tințelor de limba română sau de cultura și civilizația românească. Mihaela Albu, directoarea cursurilor „Constantin Brâncuși“, spune că astfel cei 30 de cursanți vor avea posibilitatea să-i cunoas­că pe români la ei acasă“. „Toate marile centre universitare din Ro­mânia organizează acest fel de cursuri care reprezintă o deschi­dere spre lume. Programul preze­ntei ediții, care se va încheia în ziua de 24 august, este alcătuit din cursuri de pregătire și excursii în regiunea Oltenia“. La festivitatea de deschidere vor participa, alături de conduce­rea universității, viceprimarul Oc­­tavian Podeanu și cîteva persona­lități ale vieții culturale din Cra­iova. — • Marina BĂRBULESCU Consiliile locale din județul Olt vor angaja specialiști în agricultură în baza unei adrese venite de la secretariatul general al guvernului și de la Ministerul Agriculturii, Prefectura Olt a cerut consiliilor locale din județe să angajeze cîte un specialist care să se ocupe de problemele din agricultură. Printre alte sarcini, specialiștii le au și pe cele de a urmări corectitudinea eliberării adeverințelor de proprietate și de a grăbi în­­mînarea titlurilor de proprietate. Prefectul Florea Morlova a declarat că în județul Olt s-au eliberat multe adeverințe false. Consiliile locale vor primi prin transfer specialiști care provin din centrele agricole sau din alte unități de profil ale Direcției Agricole. Vor fi primiți și ingineri de specialitate care nu au lucrat în aceste sectoare, dar numai pe bază de concurs. Directorul Direcției Agricole Olt, Călin Jipa, consideră că astfel se va rezolva și problema zecilor de specialiști ale căror posturi din cadrul direcției urmează să fie restructurate. • Adrian CIJEVSCHI Tarilit Tir TlE-cliHlil Tl Til Tiliiluliilili Tril O expoziție de pictură-grafică aparținînd tînărului pictor Aurel Gheorghiu-Cogealac este deschisă zilele acestea la Galeria Fondului Plastic Tîrgu Jiu. La vernisajul celor 30 de lu­crări expuse de pictorul constăn­­țean, criticul de artă Vasile Floare l-a prezentat pe autor drept un cre­ator care vrea să salveze lumea prin artă: „E un vrăjitor care exor­cizează răul și îl scoate din oameni. Creează jocuri pentru cei mari. Au­rel Gheorghiu-Cogealac nu consi­deră arta o întîmplare“. Cunoscutul pictor Marcel Chir­­noagă definește lucrările lui Aurel Gheorghiu-Cogealac drept un feno­men de creație cu totul excepțional: „Întîlnim o candoare și o libertate de expresie care se înrudește cu Hyeronimus Bosch, cu Marc Chagall și cu alți mari artiști narativi. Ne arată basme și scene rupte din viață. Autorul are o lume a lui pe care o pictează și o desenează cu o filozofie (dacă se poate folosi acest termen), cu o înțelepciune țărănească, pre­cum și cu o bucurie care se trans­mite privitorului, îl cred o minune“. Următoarea expoziție a pictorului Aurel Gheorghiu-Cogealac va fi la Rîmnicu Vilcea. • Alexandra COCHINA-IONESCU O echipă de excepție prinde contur la Inspectoratul Beeler Județean Dolj în urma concursului organizat la Inspectoratul Școlar Județean Dolj, Olivier Pop a ocupat postul de șef al compartimentului tehnic investiții. Comisia de examinare a avut următoarea componență: președinte - inspector general, prof. Dorin Popovici, ec. Sofia Teodorescu - șef serviciu buget-finanțe la Primăria Craiova și juristul Florea Velea - membri. Olivier Pop este de profesie economist și a funcționat ca profesor de științe economice la Grupul Școlar „Matei Basarab“ din Craiova. Timp de doi ani (1994-1995), ec. Olivier Pop a fost expert al Ministerului învă­­țămîntului în cadrul proiectului de reformă a învățămîntului preuni­­versitar finanțat de Banca Mondială. • Constantin ILIE 129/vineri, 1 august 1997 ACTUALITATE Dwă tani si b nvii milkr h Vata și Marea Adunare Națională a Republicii Socialiste România a­­dopta la 30 iunie 1977 Legea pri­vind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială (nr. 3/ 1977), care intra în vigoare chiar în ziua următoare, înainte de a fi pu­blicată. Această grabă, rar întîlnită în practica legislativă, avea scopul să evite discuțiile și nemulțumirile populației, căci noua lege dezavan­taja viitorii pensionari, înnăsprind criteriile de vechime în muncă și de vîrstă necesare pensionării. Ast­fel vechimea minimă în muncă pentru o pensie integrală a fost mărită cu cinci ani, respectiv la 30 de ani pentru bărbați și 25 de ani pentru femei. De asemenea, tot cu cinci ani se mărea și durata minimă a acti­vității în locuri de muncă ce se în­recentul decret de grațiere a­u deschis porțile penitenciarelor pen­tru deținuții cu pedepse mai mici de 15 ani. In județul Dolj, numărul lor este de aproximativ 60. Pentru că aceștia sunt priviți cu suspiciune cînd încearcă să se angajeze și în ge­neral sînt respinși, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a trans­cadrează în grupa I și a II-a de muncă, respectiv la 20 și 25 de ani. în plus, vîrsta minimă de pensio­nare a bărbaților cu activitate pro­ductivă în aceste locuri de muncă avînd condiții deosebite creștea la 55 de ani pentru grupa I și la 57 de ani pentru grupa a II-a, mărin­­du-se cu cinci și respectiv doi ani. Mărirea atît a vîrstei minime, cît și a vechimii în muncă necesare pensionării au defavorizat toți sa­lariații, dar în primul rînd minerii, care erau nevoiți să muncească în subteran, în condiții foarte grele, încă cinci ani. Această nouă lege a pensiilor, elaborată și adoptată la indicația lui Nicolae Ceaușescu (care abroga Legea nr. 27/1966 și HCM nr. 252/ 1967 pentru aplicare, mult mai a­­vantajoasă pentru muncitorii în­mii Direcției Generale de Muncă și Protecție Socială a județului Dolj să întreprindă demersuri pe­­ngă di­verse societăți comerciale pentru încadrarea în muncă a celor grațiați de curînd. Demersurile Mi­nisterului Muncii urmăresc atenu­area eventualelor efecte sociale ne­gative pe care le-ar avea recentul de­cadrați la grupa I și a II-a de mun­că) a determinat mari nemulțu­miri și suspiciuni (legea nefiind publicată sau comentată in mass­­media) în rîndul minerilor din Va­lea Jiului. Deși agitația în rîndul aces­tora crescuse la cote alarmante, timp de o lună nimeni nu i-a băgat în seamă, în afara organelor de se­curitate, care-și intensificaseră măsurile de supraveghere și infor­mare. La 1 august 1977, nemulțu­miți de programul și condițiile de muncă din subteran, la care s-au adăugat cele impuse de noua lege a pensiilor, minerii de la mina Lu­­peni au trecut la acțiune, declarînd grevă generală și ocupînd piața centrală a orașului. Exemplul lor curajos a fost urmat în aceeași zi de toți minerii din Va­lea Jiului. Sosit la fața locu­lui pe 3 august 1977, direct din stațiunea Neptun, Nicolae Ceau­șescu a fost huiduit (pentru prima dată!) de mulțimea revoltată, iar în elicopterul cu ca­re sosise s-a aruncat cu pietre. în cele din urmă, după lungi discuții și promisiuni că legea va fi schimbată în favoa­rea minerilor, conflic­tul de muncă a fost stins. Ajuns la Bucu­rești, Nicolae Ceaușes­cueț de grațiere, dar și reintegrarea în societate a celor eliberați. Suc­cesul operațiunii inițiate de Minis­terul Muncii și Protecției Sociale depinde atît de bunăvoința celor so­licitați să îi angajeze pe proaspeții grațiați, cît și de dorința acestora de a-și relua locul în societate. • Cristian APOSTOLESCU nu a modificat imediat Legea pen­siilor recent „votată“ de MAN, care a și fost publicată în Buletinul Ofi­cial din 6 august 1977. Noile modificări, dictate prin telefon ministrului muncii, redu­ceau vîrsta de pensionare pentru mineri de la 55 la 52 de ani pentru o vechime în muncă în subteran de minim 20 de ani (pentru grupu­l de muncă). De asemenea, s-a re­dus cu o oră programul zilnic de muncă, iar la intrarea in mină se acorda o masă caldă. Mulțumiți de ceea ce obținu­seră, minerii și-au reluat lucrul, fi­ind organizați în echipe de cîte trei, pentru a fi mai bine „observați“, iar organizatorii revoltei, mutați pe la alte locuri de muncă, la suprafață. Obișnuiți cu „circulația“ din sub­teran, doi dintre aceștia au decedat în accidente rutiere, după cum spunea la vremea respectivă postul de radio Europa liberă. Unul dintre principalii orga­nizatori și conducători ai mineri­lor, cel care i-a liniștit pe aceștia pentru a-i asculta de la microfon pe Nicolae Ceaușescu, originar fi­ind din Calicea Mare, a ajuns, în „interesul serviciului“, la întreprin­derea de Reparații Auto Craiova, la secția mecano-energetică. După ce s-a remarcat din nou prin idei și acțiuni revoluționare, schimbînd pe loc scenariul unei adunări ge­nerale de partid - pentru dare de seamă și alegeri­­ la care a propus și s-a ales un alt prezidiu și un alt secretar de partid, în locul celui di­nainte desemnat, a fost trimis să-și perfecționeze pregătirea politico­ideologică la USML (Universitatea Serală de Marxism-Leninism). în acea perioadă, după o scur­tă discuție cu „tovarășul Dobre“ la locul său de muncă de la IRA Cra­iova, îți dădeai seama că era unul dintre cei convinși că marxismul poate fi și altfel decît utopic. Dile­ma era dacă omul care a stăpînit masa înfierbîntată de mineri, in­­terpunîndu-se între aceștia și Ni­colae Ceaușescu, era sincer în dis­cuție sau juca teatru. în seara de 22 decembrie 1989, „tovarășul Dobre“ a încercat din nou să catalizeze acțiunile mi­nerilor din Valea Jiului, dar a fost izgonit. Nici la TVR, la emisiunea „Revoluția în direct“ (!), nu a avut mare succes cînd a încercat să-și relateze isprăvile din august 1977. Fiindu-i răsplătite meritele sale de disident politic, a fost pro­movat (din muncitor calificat) funcționar la ambasada din Marea Britanie. După puțin timp, s-a să­turat de „diplomație“ și a dispărut cu documentele oficiale și cîteva mii de lire sterline. • Viorel NITIPIR mmmmm mmgmmmmmmmi&mmx Proaspeții grațiați vor fi ajutați să iși găsească un loc de muncă Toate­ biletele pentru Festivalul MARIA TANASE au fost vînduta Cel mai mare eveniment cul­tural din luna care închae sezonul estival al anul fost instituie Fes­­tivalul-concurs național al inter­­preților cîntecului popular româ­nesc,JJ Maria Tanase“, ediția I a, XEpt, care va avea loc la Teatrul Nigjionțfi din Craiova în perioad­a­­ 4-8 august. Organizatorii­ com­pe­­­­tiției folclorice care poartă numele uneia dintre cele mai îndrăgite so­fiste­­le m­­azicii populare româ­nești se străduiesc sâ asigure con­diții propice desfășurării irepro­șabile a festivalului. Duminică, 100 de candidați își vor disputa­tatea de a fi prezenți pe scena Tea­­­trului Național din Bănie. Recita­­­lurile pe care le vor­ susține, printre alții, Maria Ciobanu, Sofia Vico­­veanca, Maria Dragomiroiu, Ad­i­s Stoican, Vasilica Dinu, Gheorghe Roșoga, Liviu Vasilică au suscitat încă de pe acum un interes deosebit din partea spectatorilor itenici de a le amulta glasurile acelora care nu de puține ori le-au alinat necazurile și le-au mîngâiat sufletele. în cadrul festivalului pro­­priu-zis, in ziua de 7 august, ora 10.00, pe platoul Teatrului Național va fi organizat Tirgul meșterilor populari din Oltenia, la care și-au anunțat prezența peste 20 de plas­­muitori ai ceramicii din județele Olt, Vîlcea și Dolj. Ca invitați, băi­­mărenii Cornel și Ioviu Sitar vor expune în fața vizitatorilor diferite obiecte din ceramică, iar Clubul copiilor din Balș - clasa Ștefan Trușcă - va face demonstrații prac­tice: • George MITRICOF Agenția pentru Protecția Mediului Gorj atenționează asupra degradării ecosistemului urban din Tîrgu Jiu Agenția pentru Protecția Mediului Gorj s-a confruntat în ultimul timp cu tot mai multe abateri ale persoanelor fizice și juridice de la legislație. Dotarea precară și obstrucționarea activității in­stituției respective de către aceste persoane fac uneori aproape imposibilă desfășurarea în condiții normale a intervențiilor și luarea măsurilor ce se impun. Gheorghe Lazăr, directorul APM Gorj, a ex­pus consilierilor la ultima ședință acțiunile recent întreprinse și a răspuns numeroaselor interpelări referitoare la aspectele negative, de afectare a mediului în municipiu. S-au pus în discuție topi­toriile de metale din străzile Meteor și Calea Bu­curești, transbordarea deschisă a deșeurilor me­najere, poluarea fonică produsă de unele societăți comerciale și poluarea cu substanțe nocive pro­venite de la giganții industriali. Directorul APM Gorj trebuie să prezinte consiliului local un raport lunar în legătură cu măsurile întreprinse împotriva celor care încalcă legea. S-au aplicat amenzi și chiar s-a suspendat autorizația de funcționare pentru societățile co­merciale din zonele de locuințe care poluează fonic atmosfera. Astfel de măsuri s-au întreprins la DIS­CO OK, BINGO, SC NIC SUM SRL, SC MIRET SRL, SC BANATIM SRL, SC COMZOR SRL, SC DOM­A SRL, ș.a. Apele din fîntînile situate în localitatea Drăgoieni prezintă depășiri ale concentrației ad­misibile de substanțe organice, datorate poluării anterioare produse de ferma Preajba a societății comerciale AVICOLA Tîrgu Jiu. S-au făcut analize în cinci puncte de prelevare la Bîrsești și în trei dintre ele s-au înregistrat frec­vente depășiri ale concentrației admisibile. în municipiul Tîrgu Jiu, în primele șase luni ale anului s-au efectuat 117 analize sonometrice în zonele afectate de zgomotul provenit din traficul rutier și în piețe. S-au realizat, de asemenea, 33 de analize sonometrice în zone afectate fonic de către activități desfășurate de societăți comerciale, în majoritatea cazurilor s-au înregistrat depășiri ale nivelului de zgomot admis. Rezultatele expertizelor asupra calității solului și vegetației întreprinse în Tîrgu Jiu și Bîrsești au relevat o depășire a valorii indicatorului pH în localitatea Bîrsești de 7,5-8 față de 6,5 - valoare normală. Probe de sol și vegetație s-au luat și în zona Drăgoieni din Tîrgu Jiu, unde o societate comer­cială își desfășoară activitatea de colectare și va­lorificare a deșeurilor din metale neferoase. S-au înregistrat depășiri de 2­200 de ori pentru cupru și de două ori la plumb. • Alexandra COCHINĂ-IONESCU zile trecute: 207 zile rămase: 158 în Zodia LEU Vremea va fi caldă și ușor instabilă. Cerul va fi variabil cu unele înnorări accentuate în a doua parte a intervalului, cînd vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări elec­trice. Vîntul va sufla slab pînă la moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 26 și 31 ° C, izolat mai ridicate, iar cele minime între 12 și 18 ° C. STOHTEREA SFINTEI CRUCI „Doamne, armă asupra diavolului Crucea Ta ai dat-o nouă, căci se scutură și se cutremură, nesuferind a căuta către puterea ei, căci morții i-ai sculat și moartea ai surpat-o, pentru aceasta fie închinăm îngropării și învierii Tale!“ Sfînta Biserică Ortodoxă a rînduit pentru cinstirea Sfintei Cruci trei zile în fiecare an. La 14 septembrie - înălțarea Sfintei Cruci, în Duminica Crucii - a lll-a din Postul Mare și, astăzi, 1 august, cînd, încă din vremea Sfintului împărat Constantin cel Mare (306-337 d.Hr. ),­după data del1 mai anul 330 d.Hr. (anul inaugurării noii capitale a Imperiului Roman), la Constantinopol. Sfînta Cruce era scoasă în procesiune din Paraclisul palatului,împărătesc și purtată, cu sobor și alai d­e sărbătoare, la Biserica Sfinta Sofia. Aceasta se făcea în amintirea Sfintei Cruci văzută de Sfintul împărat Constantin cel Mare pe cerul dinaintea bătăliei de la podul Milvius de pe Tibru, din anul 312 î.Hr. Peste ani la aceasta s-a adăugat și motivația victoriei din anul 1160 d.Hr. împotriva turcilor a împăratului Manuel I Comnenul (1143-1180 d.Hr.), urmată de pacea anului 1161 d.Hr., încheiată cu sultanul selgiucid de Konya, Kilidj (Kalâc) Arșalan II (1156-1192 d.Hr.). Dar să ne întoarcem în timp la Patimile Mîntuitorului în Ierusalim la ziua de vineri a anului 30 d.Hr. la ora 9.00, cînd Iisus Hristos Dumnezeu a pornit cu Sfînta Cruce în spate, pe cel mai greu drum al Său și al orcui pe acest pămînt - Via Dolorosa. Condamnat la moarte de către evrei și etichetat „dușman al poporului“, Iisus Hristos Dumnezeu este predat ocupantului roman. După încercările nereușite ale lui Pilat de a-L scăpa de moartea hotărîtă de evrei, începe Calvarul Lîngă Tribunalul Roman și Ungă Templu erau niște grinzi din Munții Libanului, lemne groase de cedru pentru repararea Templului. Din acestea s-au făcut Sfinta Cruce. O grindă avea 4,5 m, iar cealaltă 2,16 m, lățimea fiind de 30 cm și greutatea totală 98 kg. Cu această Sfîntă Cruce în spate, Iisus Hristos Dumnezeu a străbătut cei 600 de metri - Drumul Crucii - pînă la locul Răstignirii de pe vîrful Golgotei (Calvarului). Vreme de trei ore a așezat sub povara greutății 3,500 de păși,pe un drum (Via Dolorosa) ce merge în zig-zag și care, după primii 200 de metri, urcă și coboară cu pante abrupte. In spate cu Sfînta Cruce, înaltă de 4,5 metri și grea de 98 kg, Iisus Hristos Dumnezeu a căzut de două ori sub povara apăsării, în rîsul și batjocura mulțimii. Ultimii 60 de metri Sfînta Cruce a fost purtată de Simion din Cyrene, ce venea de pe drumul Damascului, fiind obligat întru aceasta de soldații romani, căci Mîntuitorul era sleit de puteri și abia se mai putea ține pe picioare. In aceiași zi nu mult după moartea Mîntuitorului survenită la 15.00, Sfînta Cruce a fost coborîtă pentru a se lua trupul lui Hristos. Coborite la pămînt și celelalte două cruci ale celor doi tilhari, peste toate s-a așternut profanarea și colbul vremii, împăratul Tiberiu (14-37 d.Hr.), influențat de cererile celor disperați de numărul mare de creștini ce veneau în pelerinaj pe Golgota, cît de rapiditatea răspîndirii creștinismului, a aprobat acoperirea cu gunoaie și pietre a Sfintei Cruci cît și a Sfîntului Mormînt. Peste ani, Sfîntul împărat Constantin cel Mare, pe atunci cezar al Occidentului înaintea bătăliei cu uzurpatorul Maxentius, din anul 312 d.Hr. de la podul Milvius de pe Tibru, vede pe cer Sfînta Cruce iar sub ea scris:„In hoc signo vinces“ (sub acest semn vei învinge). A doua zi toate steagurile sale și scuturile soldaților aveau pictată Sfînta Cruce. Ințelegînd că biruința vine de la Hristos Dumnezeu și Sfînta Cruce, după ce oprește prigoana împotriva creștinilor (Edictul de la Mediolanum­­ Milano - din anul 313 d.Hr.), trimite pe mama sa, Sfînta împărăteasă Elena, să caute Sfînta Cruce la Ierusalim. După multe căutări, dînsa găsește cele trei cruci, iar pentru a afla care este a Mîntuitorului, pe cînd trecea cortegiul funerar al unei tinere, fiecare din cele trei cruci a fost atinsă de sicriu. Iar la cea de a treia, tînăra înviind, a fost aflată Sfînta Cruce pe care a fost răstignit Hristos. „Mintuiește Dumnezeule poporul Tău și binecuvintează moștenirea Ta. Biruință binecredincioșîlor creștini asupra celui potrivnic dăruiește și cu Crucea Ta păzește fie poporul Tău!“. „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfîntă învierea Ta o lăudăm și o mărimi Dumnezeului nostru slavă! • Dr.IORDACHE Mihai-Dorin

Next