Gazeta de Sud, iunie 1998 (Anul 4, nr. 981-1006)

1998-06-01 / nr. 981

% 981 / luni, 1 iunie 1998 .GAZETA de SUD POLITICA Emil Constantinescu condamnă acțiunile Indiei și Pakistanului Președintele Emil Constantinescu aflat în vizită de stat în Canada a dat publicității joi o declarație în care con­damnă acțiunile primejdioase între­prinse în ultima vreme de India și Paki­stan în direcția unor potențiale conflicte nucleare. Ziarele canadiene The Globe and Mail și The Ottawa Citizen au publicat miercuri o declarație a președintelui Constantinescu, potrivit căreia șeful sta­tului român înțelege gestul Indiei, una dintre țările sărace ale lumii, de a testa armamentul nuclear în scopul de a atra­ge atenția. Prezentăm integral declarația pre­ședintelui Constantinescu: „Alături de întreaga comunitate in­ternațională, România condamnă acți­unile primejdioase pentru pacea mon­dială pe care guvernele Indiei și Pakis­tanului le-au angajat recent în direcția unor potențiale conflicte nucleare. Ro­mânia a suferit mult prea mult de pe ur­ma escaladării nucleare din perioada războiului rece pentru a privi cu indi­ferență gravele pericole la care se expun, și expun întreaga lume, acele state care tind printr-o politică agresivă să redes­chidă era tragică a amenințărilor nucle­are reciproce, a suspiciunii și fricii. După 1989, omenirea are în fine șansa unei dezvoltări pacifice generale. Solicităm tuturor factorilor politici din toate statele lumii să coopereze sincer pentru ca această șansă să nu se piardă. Accesul la energia atomică implică un înalt grad de responsabilitate față de cetățenii propriei țări și față de întreaga planetă. Orice stat care deține și utili­zează reactoare nucleare trebuie să-și asume deplin responsabilitatea de a nu perverti utilizarea lor într-o­ armă des­­tructivă. România, care este co-semna­­tară a tuturor accordurilor internațio­nale în materie, a dezvoltat cu deplină responsabilitate și transparență unități de producție utilizînd exclusiv pașnic energia atomică, pe care le-a supus și le supune permanent și fară nici o rezervă controlului internațional. Tocmai de ace­ea avem autoritatea morală de a solicita Indiei și Pakistanului să se abțină de la orice act susceptibil să readucă în ori­zontul raporturilor internaționale ame­nințarea războiului nuclear. România va respecta ca de fiecare dată toate deciziile pe care organismele internaționale le vor lua în această chestiune. Ne alăturăm tuturor statelor și guvernelor membre ale Consiliului de Securitate și Alianței Nord-Atlantice ca­re solicită imperativ Indiei și Pakista­nului să pună capăt imediat și definitiv testelor nucleare și amenințărilor reci­proce. Ambele țări trebuie să recunoască fără echivoc dreptul comunității inter­naționale de a cere tuturor membrilor ei să pună capăt pentru totdeauna proli­ferării armelor atomice, chimice, bio­logice, sau oricăror altor mijloace de dis­trugere în masă, care pun în pericol în­treaga umanitate. Zoe Petre consideră ur o suprainterpretare" declarația potrivit căreia Emil Constantinescu înțelege gestul Indiei de a testa armamentul nuclear pentru a atrage atenția Consilierul prezidențial Zoe Petre consideră „o suprainterpretare“ decla­rația publicată miercuri de cotidianul canadian The Globe and Mail, potrivit căreia șeful statului român înțelege ges­tul Indiei, una dintre țările sărace ale lumii, de a testa armamentul nuclear în scopul de a atrage atenția. Președintele Emil Constantinescu nu a spus că înțelege gestul Indiei de a pro­ceda la efectuarea de teste nucleare, ci că are o anume percepție a acestor frustrări indiene și că a înțeles cum se pune pro­blema în India încă din timpul vizitei efectuate în aceasta țară, în cursul dis­cuțiile cu oficialitățile de la New Delhi, a declarat pentru BBC consilierul prezi­dențial Zoe Petre. Ea a adăugat că nu se pune problema„de a înțelege sau nu, ci de a aproba sau dezaproba“ gestul Indiei. Zoe Petre a amintit în acest sens decla­rația președintelui Constantinescu dată, publicității joi la Edmonton, în Canada, în care șeful statului român condamnă acțiunile primejdioase întreprinse în ul­tima vreme de India și Pakistan în di­recția unor potențiale conflicte­ nucleare: „Impresia generală a ziaristului de la cotidianul The Globe and Mail a fost grefată pe probleme interne, care pre­ocupă opinia publică din Canada. Fără să fie vorba de o relatare complet în afa­ra realității, este un montaj în care pro­pria lui impresie artistică contează prea mult“, a opinat Zoe Petre. Consilierul prezidențial a precizat că șeful statului român a mai exprimat punctul de vedere al oficialităților de la București în legătură cu decizia de scă­dere a rating-ului României, decizie care a fost motivată exclusiv politic. Preșe­dintele Constantinescu a spus că nu este corect ca o asemenea decizie de natură financiară să fie luată pe considerente extra-economice și pe o analiză destul de puțin întemeiată în legătură cu in­stabilitatea politică din România, a afir­mat Zoe Petre. MEDIAFAX UDMR va depune până la 15 iunie un proiect de lege pentru înființarea unei universități de stat cu predare în limba maghiară UDMR va depune la parla­ment pînă la 15 iunie un proiect de lege pentru înființarea la Cluj a unei universități de stat cu preda­re în limba maghiară, a anunțat sîmbătă la Cluj, într-o conferință de presă, președintele Uniunii, Marko Bela. El afirmă că minoritatea ma­ghiară a acordat actualei coaliții timpul necesar luării unei decizii privind învățămîntul universitar în limba maghiară, însă „timpul a trecut și în acest sens nu s-a re­zolvat nimic, chiar dacă acestă problemă a fost clar stipulată în programul de guvernare“. Preșe­dintele Uniunii declară că proiec­tul de lege elaborat de specialiștii UDMR prevede ca sediul univer­sității de stat în limba maghiară să fie la Cluj. El spune că UDMR nu dorește înființarea acestei instituții prin di­vizarea Universității Ba­­beș Bolyai. „Nu ne vom atinge de Universitatea Babeș Bolyai, este vorba de înființarea unei insti­tuții de învățămînt supe­rior în limba maghiară, de stat, iar la Cluj există toate condițiile materiale și intelectuale necesare funcționării acesteia“, apreciază liderul UDMR. Președintele UDMR a mai declarat că mem­­brii Uniunii solicită adoptarea în parlament a prevederilor Ordonanței de urgență 22 privind Le­gea administrației publice și lo­cale și a Ordonanței de urgență 36, referitoare la Legea învățămîntu­­lui. Marko Bela afirmă că UDMR va refuza colaborarea cu partidele din coaliția majoritară, în cazul în care prevederile celor două ordo­nanțe nu vor fi adoptate cu arti­colele care acordă anumite drep­turi minorităților din România. Președintele UDMR a parti­cipat sîmbătă la ședința extraordi­nară a Consiliului Reprezentanți­lor Județeni ai UDMR Cluj, care a avut ca punct unic pe ordinea de zi problema universității în limba maghiară. Membrii CRJ ai UDMR Cluj și ai Uniunii Studenților Ma­ghiari din Cluj au solicitat condu­cerii Uniunii urgentarea demer­surilor pentru înființarea acestei instituții. La ședință a participat și președintele de onoare al UDMR, László Tőkes, secretarul de stat în Ministerul Educației Naționale, Kata József și parlamentari UDMR.­­ La Cluj a existat pînă în 1959 o universitate maghiară de stat care a fost desființată de regimul comunist. Cît privește cele două ordo­nanțe, cea vizînd admi­nistrația publică locală a fost respinsă de Senat și urmează a fi retrasă, conform declarației pre­ședintelui PNȚCD, iar Ordonanța 36 a fost vo­tată în Senat într-o for­mă contrară revendică­rilor UDMR. Ion Diaconescu este surprins de declarațiile lui Marko Bela Ion Diaconescu, s-a declarat surprins de in­tențiile UDMR de a pro­mova un proiect de lege privind înființarea unei universități maghiare de stat la Cluj. „Discuțiile avute anterior cu președintele Marko Bela nu acre­ditau această idee“, a declarat sîm­bătă liderul țărănist. El a precizat că în principiu se convenise înfi­ințarea unei universități maghiare în alt oraș, nu la Cluj. Diaconescu a s­pus că va pur­ta discuții cu liderul UDMR și cu ministrul educației naționale, An­drei Marga, pentru a găsi o soluție. Președintele PNȚCD a evitat să se pronunțe asupra ideii lansate sîmbătă de Marko Bela, conform căreia UDMR va refuza să colabo­reze cu partidele din coaliția majo­ritară în cazul în care nu vor fi a­­doptate Ordonanțele 22 și 36 în for­ma dorită de minoritatea ma­ghiară. MEDIAFAX Alegerile la PNȚCD Craiova s-au aminat Ceea ce s-a petrecut la 30 mai 1998 arată că lupta pentru șefia filialei locale va fi crincenă Țărăniștii craioveni mai au de așteptat încă o săptămînă pînă cînd vor afla cine va conduce organizația din care fac parte. Adunarea gene­rală de alegeri, programată pentru data de 30 mai, a fost amînată pentru data de 6 iunie. Din cei peste 1.500 de membri ai PNȚCD Craiova n-au fost prezenți la primul apel decît vreo cîte­­va sute. Totuși, în dimineața zilei de 30 mai, la sediul din strada Alexandru Macedonski puteau fi găsiți toți cei care au un cuvînt greu de spus în legătură cu prezentul și viitorul PNȚCD în Dolj: parlamentari, șefi ai unor servicii publice des­centralizate, consilieri locali și județeni. Prezența acestor VIP-uri țărăniste a fost pe deplin jus­tificată dacă ținem cont că, potrivit statutului PNȚCD, care are în mînă municipiul își impune punctul de vedere și la... județ. Prin diverse căi și mijloace, fiecare dintre ele insistă să intre în po­sesia a cît mai multor amănunte despre confi­gurația terenului, unde aspiranții la șefia celei mai importante filiale locale PNȚCD își vor în­crucișa săbiile. GOANA DUPĂ VOTURI Pronosticurile în ceea ce privește șansele unuia sau altuia dintre candidații la președinția PNȚCD Craiova circulau cu o viteză amețitoare printre participanții la reuniunea din 30 mai. Ele erau ascultate, consemnate și analizate cu mare atenție. în biroul său, loan Stănescu, (încă) pre­ședintele PNȚCD Craiova, era chemat să decidă dacă e oportun să aprobe transferul lui Ștefan Ceapraz de la o organizație țărănistă a unui sector bucureștean la organizația craioveană a parti­dului. Grea dilemă pentru loan Stănescu, în con­dițiile în care toată lumea e la curent cu aventurile lui Ștefan Ceapraz prin diferite partide și organi­zații (LADO, AC, ANICADO). însă, la un moment dat, un vot poate decide soarta încrîncenatei lupte. tinerii țărăniști nu sunt mulțumiți DE ACTIVITATEA CELOR CARE îl REPREZINTĂ „Au trecut aproape doi ani de la alegerile lo­cale și parlamentare din 1996.O perioadă la ca­pătul căreia nu s-ar putea spune că sîntem mul­țumiți de activitatea tuturor celor care ne repre­zintă“. Este opinia exprimată de membrii orga­nizației de tineret a PNȚCD Dolj. Ei au considerat necesar ca în cazul în care nu se țin alegerile să invite colegii de partid mai vîrstnici la o dezbatere în privința aspiranților la un loc în comitetul mu­nicipal. Au răspuns invitației tinerilor țărăniști doljeni mulți dintre candidați. La discuțiile pur­tate în aceeași zi în sala Casei Studenților din Cra­iova s-au evidențiat unele aspecte, deloc onorante pentru un partid de guvernămint: „Imaginea par­tidului se degradează din ce în ce“ (Florian Io­­nescu); „în interior există găști mînate de interese divergente“ (Ion Jianu); „Se manifestă o ruptură între organizația municipală și cea județeană“ (Irinel Frățilă). PE PERON Unul dintre cele două roluri de „moderator“ al dezbaterii de la Casa Studenților a revenit ingi­nerului Ion Mănucu. La apariția acestuia în ograda țărăniștilor în prag de alegeri se așteptau destui. Pe diverse canale, la urechile liderilor dol­jeni ai PNȚCD a ajuns știrea că Ion Mănucu pre­sează ca să-și stabilească o vechime cît mai mare în partidul condus de Ion Diaconescu. Insistența sa are la bază dorința pe jumătate mărturisită de a face carieră politică. Dacă aruncăm o privire către trecut vom vedea că aptitudinile nu-i lipsesc. El este cel care, la ordin, a oprit trenurile cu mi­neri în 1990. Era necesar ca întîrzierea să se pro­ducă deoarece se convenise ca toate garniturile să ajungă în București la aceeași oră. „Isprava“ sa, dictată de anumite cercuri, l-a ajutat să se afle în fruntea Alianței Civice. Cînd a văzut că nu mai e fost de nici un avantaj, a părăsit-o, retrăgîndu-se în Băilești la munca pămîntului. Dosarul întocmit după oprirea trenurilor conține probe concluden­te despre vinovăția sa, dar încă mai este închis pe masa lui Traian Băsescu. Despre el s-a amintit în momentul cînd s-a negociat funcția de prefect al Doljului. Atunci Ion Mănucu a făcut pe placul lui Petre Roman și a renunțat să mai candideze din partea CDR la acest post în schimbul promisiunii că va deveni președinte al SNCFR. Tot el, prin dis­cursul de la ultima întîlnire a Asociației Foștilor Deținuți Politici Dolj a pecetluit scindarea aces­teia. • Diana NEAMȚU Comentariul zilei Pline cu miros de mitite. Numele lui adevărat nu-1 mai știe nimeni. Pînă și el l-a lă­sat într-un colț al memoriei. Are opt ani și toți îi zic „Praștie“. Așa l-a botezat un boschetar. A fugit de acasă și trăiește din ce apucă. Doarme într-un subsol părăsit, pe niște haine vechi. Fură și „trage“ dintr-o pungă cu aracet. Visează să ajungă spărgător de bănci pentru că acolo sunt banii cei mulți. Se antrenează deschi­­zînd lacăte și uși de la mașini străine. Simte că de la o zi la al­ta e tot mai „ciumeg“. Este sigur că va ajunge bogat, ca un grec cu vapoare. Școală nu-i trebuie. Pentru el important e să prindă „spilul“. Are talent pentru asta și va ajunge departe în meserie. Prin părculețul Mihai Bra­­vu trece o femeie tînără ducînd de mînă un copil de cîțiva ani. Copilul mușcă înfometat dintr-o bucată de pîine. Cei doi traver­sează strada pe la WC-uri și merg pe trotuar pe lîngă o te­rasă de unde vine un puternic miros de mititei. Copilul simte mirosul și o trage de mînă pe maică-sa. Femeia îl tîrăște după ea, strigîndu-i: „Hai, dracului, de aici, din duhoarea asta“. Copilul nu zice nimic. Trage cu putere în piept aerul îmbîcsit de mirosul ademenitor și mușcă din nou din colțul de pîine. în drum spre casă, un țigă­nuș îmbrăcat „la patru ace“ de la Mollashop mă oprește politi­cos: „Sărut mîna, domnu'!“, apoi zice: „Dă-mi și mie o sută de lei“. „N-am mărunt“­­ îi spun. Răspunsul nu-1 dezamă­gește. Are replica pregătită: „Te las pînă mîine, dar trebuie să-mi dai două sute“. Rămîn nedumerit. „Păi, mîine e unu iunie“. îl întreb de unde știe: „Știu, că sunt imecher“. Și ca să fie sigur că afacerea este înche­iată batem palma. Undeva, în afara orașului, la intrarea unei baze sportive se oprește un jeep. Din el coboară o fată și un băiat îmbrăcați­­ la Adidas. Poartă în mîini rachete de tenis de milioane. Sînt fru­moși și exuberanți și „le cade bi­ne“ siguranța afișată în mișcări și mimică. • Emil CALOTĂ

Next