Gazeta de Sud, iulie 1998 (Anul 4, nr. 1007-1033)
1998-07-01 / nr. 1007
GAZETA de HUD ACTUALITATE Ziua clientului BANC POST BANC POST împlinește astăzi șapte ani de la înființare. Cu acest prilej, domnul Constantin Chilom, directorul sucursalei Dolj a BANC POST SA, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu. Domnule director, vă aflați în pragul unui eveniment important din existența instituției bancare pe care o conduceți. Vă rugăm să-l prezentați. Este un moment aniversar întrucît astăzi BANC POST împlinește șapte ani de la înființare, prilej cu care am oficializat această zi drept „Ziua clientului BANC POST“. Explicația acestei dedicații are la bază cel puțin două motivații: BANCPOST își îndreaptă întreaga activitate către client, către dorințele și nevoile sale și în această activitate am statuat principiul potrivit căruia clientul nostru are toate facilitățile viabile legate de produsele și serviciile bancare pe care i le oferim. BANCPOST este o bancă relativ nouă, astfel încît credem că este util pentru clienții noștri să cunoască și alte aspecte care o caracterizează. Desigur. Aș începe însă cu o precizare: ca „vîrstă“ este într-adevăr o bancă „tînără“, dar dacă analizăm cîteva aspecte, cum ar fi dezvoltarea rețelei proprii de unități, formarea unei baze stabile de clienți, oferirea de produse și servicii bancare diversificate, crearea rețelei de automate bancare, derularea de relații bancare cu bănci din întreaga lume, rezultă clar evoluția de succes pe care a înregistrat-o banca. Sediul central al băncii se află în București. în țară, BANCPOST funcționează cu 113 unități care deservesc peste 500.000 de clienți, care își desfășoară activitatea prin peste un milion de conturi bancare. Volumul creditelor acordate a trecut pragul de 1.000 de miliarde de lei, iar profitul realizat la 31 mai 1998 a depășit cifra de 130 de miliarde de lei. în ceea ce privește Sucursala Dolj a BANCPOST, aceasta își are sediul în Craiova, strada M. Kogălniceanu nr. 22, iar în teritoriu funcționează cu trei agenții: în Craiova, pe strada Păltiniș nr. 59 c, precum și în orașele Segarcea și Filiași. La nivelul sucursalei am înregistrat 22.000 de clienți, pentru care s-au deschis 35.000 de conturi bancare. Indicatorul de eficiență al activității noastre a crescut în anul 1997 de patru ori față de 1996 și de 12,5 ori fată de 1995." Ca un corolar al celor prezentate anterior, se poate sublinia faptul că nu întîmplător BANCPOST este prima bancă nominalizată a se privatiza, finalizarea acestui proces fiind preconizată pentru sfîrșitul acestui an. Domnule director, vă rugăm să delimitați locul și rolul BANC POST în lumea bancară internațională. BANC POST este membră a Institutului Mondial al Băncilor de Economii, a Comisiei Serviciilor Financiare Poștale Europene, a Uniunii Poștale Universale, organism afiliat la ONU, precum și a Asociației Utilizatorilor UNISYS. Pentru a sprijini afacerile internaționale pe care le desfășoară clienții săi, BANCPOST a stabilit relații de corespondență cu peste 75 de bănci din întreaga lume și s-a conectat la sistemul de plată SWIFT, asigurînd efectuarea rapidă și în deplină siguranță a încasărilor și plăților din și pentru străinătate. - Concret, domnule director, ce oferă banca dumneavoastră? - Oferta noastră cuprinde peste 30 de produse și servicii bancare, majoritatea fiind deja foarte cunoscute și apreciate. Spre exemplu: - creditarea în lei și în valută a activității agenților economici; - creditarea persoanelor fizice; - conturi curente personale în lei și în valută; - certificate de depozit în lei și în valută; - plata mandatelor poștale internaționale; - contul de economii și împrumuturi pentru tineret; - cardurile BANCPOST (în lei, în valută și combinate) emise în sistem VISA INTERNATIONAL; în viitorul apropiat vor fi lansate alte produse și servicii, printre care aș aminti: - telefon banking; - cardul MILLENIUM emis în sistem EUROPAY; - credite în valută destinate persoanelor fizice; - operațiuni de factoring în lei. Aproape toate produsele și serviciile se prezintă în mai multe variante pentru a putea răspunde dorințelor și posibilităților clienților și sunt oferite în condiții deosebit de atractive. Care sunt principalii dumneavoastră clienți? Ne referim la agenții economici. Începînd cu luna octombrie 1995, SNCFR a devenit unul din marii clienți ai BANC POST, alături de RA POȘTA ROMÂNĂ, RA ROMTELECOM, RA RADIOCOMuNICAȚII, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, SC TELECONSTRUCȚIA SA și SC RODIPET SA. Nu nesocotim, desigur, ceilalți agenți economici și nici persoanele fizice care, cu toții, sînt atrași de bancă atît pentru nevoi de creditare, cît și pentru protejarea economiilor în condiții de siguranță și confidențialitate. în centrul orașului se prefigurează imaginea unei clădiri impunătoare. Ce ne puteți spune despre aceasta? - Vă spuneam mai devreme despre ritmul rapid de dezvoltare a băncii. Un asemenea volum de activitate impune un sediu administrativ corespunzător. Le cerem scuze clienților noștri pentru faptul că nu le-am putut oferi condiții optime de primire și de lucru în actualul sediu al băncii și le mulțumim totodată pentru înțelegerea manifestată în acest sens. Sperăm însă ca pînă la sfîrșitul trimestrului întîi al anului viitor să fie dată în folosință clădirea noului sediu, o clădire care prin soluțiile și elementele constructive de pionierat în țara noastră - va avea caracter de unicat în Craiova. - în încheierea acestui interviu, vă rugăm să ne permiteți, domnule director, să ne alăturăm celor care vă transmit felicitări cu ocazia aniversării băncii dumneavoastră și să transmiteți un mesaj clienților actuali și potențiali. Vă mulțumesc și la rîndul meu doresc să adresez mulțumiri clienților noștri care au avut încă de la început încredere în BANCPOST, devenind în scurt timp clienți stabili ai băncii, asigurîndu-i că și în viitor întreaga atenție ridicată la rangul de politică a băncii va fi îndreptată spre client, că produsele și serviciile băncii noastre vor fi puse la dispoziție prin lucrători bancari care, prin gradul de implicare, vor fi adevărați consilieri financiari ai clienților, astfel încît să onorăm deviza: „BANC POST - o bancă a tuturor“.J «Livia GEORGESCU Andrei Pleșu susține că România și Rusia vor negocia o formă de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov Ministrul român de externe, Andrei Pleșu, a declarat ieri că autoritățile de la București vor negocia cu Moscova o formă de condamnare a pactului Ribbentrop- Molotov. Andrei Pleșu a arătat că denunțarea pactului se va face fie în textul Tratatului bilateral de bază româno-rus, fie printr-o declarație comună, fie printr-un schimb de scrisori. Șeful diplomației române a admis că negocierile pe marginea tratatului se află în prezentă în impas, cauzat în mare măsură de evoluțiile politice de la București și Moscova. „Mai gravă este problema tezaurului“. „Avem de-a face cu dorința legitimă a unui stat de ași recupera bunurile înstrăinate temporar, dar prin contract“, a apreciat ministrul român de externe. Andrei Pleșu a precizat că România dorește, „în această fază“ formarea și menționarea în textul tratatului a unei comisii mixte de experți care să analizeze inventarul actual și traseul tezaurului românesc depozitat în Rusia în timpul primului război mondial. Șeful diplomației române spune că relațiile economice dintre România și Rusia nu trebuie condiționate de „semnarea rapidă“ a tratatului politic. Andrei Pleșu afirmă, de asemenea, că opoziția Rusiei față de o nouă extindere a NATO nu trebuie să sperie sau să blocheze eforturile de integrare a României în structurile alianței: „Sigur că rolul Federației Ruse în procesul de extindere a NATO nu este de neglijat, dar temerile noastre sunt altele“. (A.T.) Problema tezaurului României de la Moscova se poate discuta numai după ce istoricii se vor pronunța In această privință Problema restituirii tezaurului românesc aflat la Moscova se poate pune numai după ce istoricii vor stabili obiectul negocierilor, a afirmat ieri ambasadorul Rusiei la București, Valeri Fiodorovici Keneașkin, în cadrul unei dezbateri organizate de Asociația Manfred Wörner. El a precizat că problema restituirii datoriilor Rusiei către alte state este „deosebit de complexă“; în prezent, Moscova își plătește datoriile către Franța și Germania. „Problema restituirii tezaurului către România este foarte complicată și există multe dificultăți legate de diferite interpretări despre ce reprezintă acest tezaur, documente de arhivă, obiecte de patrimoniu cultural sau valori materiale“, a menționat diplomatul rus. El a arătat că multe dintre acestea au fost deja returnate statului român. Există deci și varianta ca discuția să fi rămas fără obiect. „Istoricii trebuie să stabilească ce înseamnă tezaurul românesc din Rusia și apoi vom vedea ce este de făcut“, a arătat ambasadorul rus la București. Valeri Keneașkin a refuzat să comenteze dificultățile în care se află procesul de negociere pentru încheierea Tratatului de bază, arătînd că nu are acordul părții române pentru a face astfel de precizări. (A.T.) Ambasadorul Rusiei la București afirmă: 1007/miercuri, 1 iulie 1998 GuvernulraT adunatiiamproapeirenliunii de la înveni SSN^^g^B[ aplicarea măsurilor de roorma] Premierul Radu Vasile și miniștrii săi economici vor semna mîine o declarație prin care se angajează să accelereze reforma. Această inițiativă este explicabilă, atîta timp cît o bună parte din termenele pe care guvernul și le-a fixat la învestire nu au fost respectate. Transformarea în societăți naționale a regiilor Poșta Română și Radiocomunicații nu s-a finalizat pînă la 30 iunie așa cum figura în programul de guvernare. Subiectul s-a aflat de mai multe ori pe ordinea de zi a ședințelor de guvern, ultima oară săptămîna trecută, fără însă a se lua vreo decizie. în plus, procesul de privatizare al ROMTELECOM este întîrziat ca urmare a prelungirii termenului de depunere a ofertelor. Legea energiei, esențială pentru viitorul societăților care ar urma să se desprindă din RENEL și pentru crearea pieței autohtone a energiei, nu a fost promovată de către guvern în termenul stabilit (30 iunie). Tot pînă la 30 iunie guvernul trebuia să finalizeze Legea creditului ipotecar și să o înainteze parlamentului. Acest lucru nu s-a întîmplat. Prin această lege trebuie să se asigure lansarea unui program național de construcție de locuințe, să se înființeze băncile de credit ipotecar și să se creeze premisele apariției pieței ipotecilor și obligațiunilor ipotecare. Guvernul se poate declara doar parțial răspunzător pentru întîrzierile în aplicarea unor măsuri de reformă atîta timp cît o parte dintre actele normative importante se află neadoptate la parlament. Astfel, din cele șapte proiecte de lege solicitate de guvern spre adoptare în actuala sesiune ordinară, doar unul a fost adoptat de ambele Camere. Este vorba despre Legea agenției naționale pentru formarea și ocuparea forței de muncă, Legile privind finanțele publice locale, regimul proprietății publice, regimul concesiunilor, răspunderea ministerială, cadastrul și organizarea teritoriului agricol se află în diferite stadii de dezbatere. Dată fiind perioada scurtă a sesiunii extraordinare (6-9 iulie) există puține șanse ca aceste legi să fie adoptate în ambele Camere. Legea privind restructurarea RENEL nu a fost votată de parlament, deși guvernul o adoptase încă din 8 iunie. în aceste condiții, executivul a retras proiectul de la parlament, urmînd a-l promova prin hotărîre guvernamentală. Radu Vasile are însă și alte motive pentru a le cere miniștrilor săi economici o declarație prin care să-și asume accelerarea reformei. El dorește să se asigure și de faptul că miniștrii săi vor acționa unitar în perioada viitoare, cînd trebuie îndeplinite niște obiective extrem de importante și de dificile: restructurarea RENEL, ROMGAZ, SNCFR, precum și continuarea restructurării în sectorul minier. în acest context, disputa dintre ministrul industriilor și comerțului, Radu Berceanu, și ministrul privatizării, Sorin Dimitriu, privind administrarea societăților de stat, este de rău augur. O asemenea dispută, dacă ar fi continuată, ar putea bloca deciziile menite să facă să funcționeze societățile desprinse din marile regii. Asumarea unei asemenea declarații ar mai putea să-i facă pe miniștri să înțeleagă că șeful guvernului este gata să ia măsuri extreme în cazul neîndeplinirii la termen a obiectivelor din program. Ultimele evoluții din PNȚCD au arătat clar că primul ministru nu este susținut decît de o parte din partidul său. Pe de altă parte, Radu Vasile nu a fost niciodată prea încîntat de a se afla într-un fel sau altul sub tutela liderilor partidelor din coaliție, așa cum s-a întîmplat cu predecesorul său. Lipsit de susținere fermă în propriul partid, Radu Vasile își poate impune autoritatea doar uzînd de dreptul cîștigat la învestire: acela de a lua, pe propria răspundere, măsuri împotriva miniștrilor care nu-și respectă angajamentele. • Indica CRASNEA Premierul este decis să ducă până la capăt programul de guvernare, indiferent de consecințele politice Premierul Radu Vasile este decis să nu cedeze în nici un fel intereselor speciale și grupurilor de presiune, indiferent de consecințele politice, să nu tolereze nici o clipă abateri de la linia reformei și să ducă pînă la capăt programul de guvernare. Radu Vasile a participat ieri la cea de-a treia masă rotundă cu Guvernul României, organizată de The Economist Conferences. Premierul a declarat că pentru a elimina suspiciunile atît din exterior, cît și din interior, privind actualul executiv singura soluție este de a dovedi că guvernul este decis ca programul să fie nu doar pus în aplicare, ci și accelerat. Radu Vasile și-a asigurat auditoriul, oameni de afaceri străini și români, că este hotărît să își îndeplinească mandatul, indiferent dacă va pierde capital politic. Șeful executivului consideră că în momentul de față, există cîțiva indicatori încurajatori, cum ar fi rata inflației estimată pentru 1998, respectiv 45%. „în schimb, politica monetară a ajuns la ultimele sale limite de manevră, iar rata inflației poate fi în pericol dacă se înregistrează o rată a deficitului bugetar peste cel prevăzut“, a spus Radu Vasile. El a afirmat că la rectificarea bugetului din august-septembrie se va menține deficitul în limitele prevăzute prin diminuarea cheltuielilor din sectorul public, iar pentru 1999 se dorește o rată a inflației de 20-22 %:„Vom urmări stabilizarea macroeconomică prin politici fiscale și monetare, care să realizeze reducerea drastică și durabilă a ratei inflației prin restucturarea dramatică a sectorului întreprinderilor de stat, prin reforma băncilor de stat și prin reforma serviciilor publice.Toate întreprinderile și băncile vor fi supuse unor constrîngeri bugetare dure“. Premierul nu a evitat, nici de data aceasta, să remarce faptul că lipsa de fermitate a guvernelor anterioare în aplicarea măsurilor de reformă face cu atît mai dificilă activitatea cabinetului pe care îl conduce. „Guvernul român a avut probleme în ceea ce privește rezistența la presiunile unor lobbyuri foarte agresive“. Radu Vasile a remarcat că există clișee de mentalitate și de gîndire, cum ar fi acela că băncile privatizabile au trebui să ajungă în mîna străinilor, s-au creat enclave speciale pentru un anume tip de investiții, determinînd apariția unui sistem economic suprareglementat și lipsit de transparență. Radu Vasile a continuat spunînd că nu există o strategie clară și cu atît mai mult cuantificabilă în privința întreprinderilor cu probleme:„însuși termenul lichidare pare să fie sudiat de actuala conducere a FPS, sperîndu-se că restructurarea și privatizarea vor rezolva toate probleme legate de ineficiență“. De altfel, premierul a mărturisit că ar dori să trăiască momentul cînd ministrul privatizării va da în judecată un subordonat, dacă nu pentru corupție cel puțin pentru incompetență. Radu Vasile a spus că guvernul intenționează să propună legea privind libertatea întreprinzătorilor prin care să fie simplificate procedurile de autorizare pentru inițiativa economică, precum și reducerea numărului de inspecții executate de poliția administrativă. „Sursa principală de corupție este birocația“, a apreciat Radu Vasile. Unul din participanți i-a sugerat premierului, pentru a simplifica cadrul legislativ, să creeze o lege internă, conform căreia fiecare ministru care propune o lege pentru promovare, să propună în paralel o lege la care să renunțe. Radu Vasile a fost foarte încîntat de idee, fiind de acord că legislația românească ar trebui reevaluată. El a punctat că în România un contabil bun este „în lege și pe lîngă lege în cadrul aceleiași legi“ • Rázván MATEESCU Bugetele locale vor beneficia de o cotă de 35% din impozitele pe salarii Bugetele locale vor beneficia de o cotă de 35% din impozitele pe salarii, se arată în proiectul de lege privind finanțele publice locale care a intrat ieri în dezbaterea Camerei Deputaților. Deputații au hotărît că, din impozitul pe salarii încasat la bugetul de stat, o cotă de 35% se varsă lunar la bugetul local al unității adminiitrativ teritoriale unde își are sediul plătitorul impozitului pe salarii „în termen de cinci zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit“. Pentru municipiul București, cota respectivă este de 50%. Periodic, aceste cote pot fi modificate prin lege. De asemenea, aceste cote pot fi modificate pentru anul următor prin Legea bugetului de stat, în funcție de evoluția situației economice și sociale. La dezbaterile generale premergătoare dezbaterii legii, deputatul PNȚCD Mircea Munteanu a declarat că acest proiect de lege reprezintă unul dintre cele mai importante acte normative din această legislatură. El a spus că proiectul de lege privind finanțele publice locale „a fost solicitat cu insistență“ de către autoritățile locale și a apreciat că „autonomia reală nu este posibilă fără o autonomie financiară“. Munteanu a precizat, în finalul discursului său că PNȚCD va vota acest proiect de lege. Deputatul PD Petre Partal a arătat la rîndul său că proiectul de lege reprezintă un pas important în descentralizarea autonomiei locale și a pledat pentru adoptarea lui. Potrivit articolului 1, adoptat de deputați, proiectul de lege privind finanțele publice locale stabilește normele privind formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale unităților administrativteritoriale și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local. Formarea și utilizarea resurselor financiare publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi. Camera Deputaților a stabilit că trecerea de către guvern în administrarea și finanțarea autorităților administrației publice locale a unor cheltuieli publice, ca urmare a descentralizării acestora și a altor cheltuieli publice noi se face prin lege. Deputații au mai stabilit competențele și răspunderile autorităților administrației publice locale în ceea ce privește gestionarea finanțelor publice locale. Aceste competențe se referă la: elaborarea și aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite; stabilirea impozitelor și taxelor locale, în condițiile legii; urmărirea execuției bugetelor locale și rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, în condiții de echilibru bugetar; administrarea resurselor financiare pe parcursul execuției bugetare „în condiții de eficiență“; stabilirea priorității în aprobarea și efectuarea cheltuielilor publice locale. Proiectul de lege prevede ca ordonatorii principali de credite să elaboreze și să prezinte, o dată cu proiectul anual al bugetului local, „o prognoză“ a acestuia pe următorii trei ani. (I.V.)