Gazeta de Sud, iulie 1998 (Anul 4, nr. 1007-1033)

1998-07-01 / nr. 1007

GAZETA de HUD ACTUALITATE Ziua clientului BANC POST BANC POST împlinește astăzi șapte ani de la înființare. Cu acest prilej, domnul Constantin Chilom, directorul sucursalei Dolj a BANC POST SA, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu.­ ­ Domnule director, vă aflați în pra­gul unui eveniment important din exis­tența instituției bancare pe care o con­duceți. Vă rugăm să-l prezentați.­­ Este un moment aniversar întru­­cît astăzi BANC POST împlinește șapte ani de la înființare, prilej cu care am oficializat această zi drept „Ziua clien­tului BANC POST“. Explicația acestei dedicații are la bază cel puțin două motivații: BANC­POST își îndreaptă întreaga activitate către client, către dorințele și nevoile sale și în această activitate am statuat principiul potrivit căruia cli­entul nostru are toate facilitățile viabile legate de produsele și serviciile bancare pe care i le oferim.­­ BANC­POST este o bancă relativ nouă, astfel încît credem că este util pen­tru clienții noștri să cunoască și alte as­pecte care o caracterizează.­­ Desigur. Aș începe însă cu o pre­cizare: ca „vîrstă“ este într-adevăr o bancă „tînără“, dar dacă analizăm cî­­teva aspecte, cum ar fi dezvoltarea re­țelei proprii de unități,­ formarea unei baze stabile de clienți, oferirea de pro­duse și servicii bancare diversificate, crearea rețelei de automate bancare, de­rularea de relații bancare cu bănci din întreaga lume, rezultă clar evoluția de succes pe care a înregistrat-o banca. Sediul central al băncii se află în București. în țară, BANC­POST func­ționează cu 113 unități care deservesc peste 500.000 de clienți, care își des­fășoară activitatea prin peste un milion de conturi bancare. Volumul creditelor acordate a trecut pragul de 1.000 de mi­liarde de lei, iar profitul realizat la 31 mai 1998 a depășit cifra de 130 de mi­liarde de lei. în ceea ce privește Sucursala Dolj a BANC­POST, aceasta își are sediul în Craiova, strada M. Kogălniceanu nr. 22, iar în teritoriu funcționează cu trei agenții: în Craiova, pe strada Păltiniș nr. 59 c, precum și în orașele Segarcea și Filiași. La nivelul sucursalei am înregis­trat 22.000 de clienți, pentru care s-au deschis 35.000 de conturi bancare. Indicatorul de­ eficiență al activității noastre a crescut în anul 1997 de patru ori față de 1996 și de 12,5 ori fată de 1995." Ca un corolar al celor prezentate anterior, se poate sublinia faptul că nu întîmplător BANC­POST este prima bancă nominalizată a se privatiza, fina­lizarea acestui proces fiind preconizată pentru sfîrșitul acestui an.­­ Domnule director, vă rugăm să delimitați locul și rolul BANC POST în lumea bancară internațională.­­ BANC POST este membră a Insti­tutului Mondial al Băncilor de Eco­nomii, a Comisiei Serviciilor Financiare Poștale Europene, a Uniunii Poștale Universale, organism afiliat la ONU, precum și a Asociației Utilizatorilor UNISYS. Pentru a sprijini afacerile in­ternaționale pe care le desfășoară cli­enții săi, BANC­POST a stabilit relații de corespondență cu peste 75 de bănci din întreaga lume și s-a conectat la sistemul de plată SWIFT, asigurînd efectuarea rapidă și în deplină siguranță a înca­sărilor și plăților din și pentru străi­nătate. - Concret, domnule director, ce oferă banca dumneavoastră? - Oferta noastră cuprinde peste 30 de produse și servicii bancare, majo­ritatea fiind deja foarte cunoscute și a­­preciate. Spre exemplu: - creditarea în lei și în valută a ac­tivității agenților economici; - creditarea persoanelor fizice; - conturi curente personale în lei și în valută; - certificate de depozit în lei și în valută; - plata mandatelor poștale inter­naționale; - contul de economii și împrumu­turi pentru tineret; - cardurile BANC­POST (în lei, în valută și combinate) emise în sistem VISA INTERNATIONAL; în viitorul a­­propiat vor fi lansate alte produse și servicii, printre care aș aminti: - telefon banking; - cardul MILLENIUM emis în sis­tem EUROPAY; - credite în valută destinate per­soanelor fizice; - operațiuni de factoring în lei. Aproape toate produsele și servi­ciile se prezintă în mai multe variante pentru a putea răspunde dorințelor și posibilităților clienților și sunt oferite în condiții deosebit de atractive.­­ Care sunt principalii dumneavoas­tră clienți? Ne referim la agenții econo­mici.­­ Începînd cu luna octombrie 1995, SNCFR a devenit unul din marii clienți ai BANC POST, alături de RA POȘTA ROMÂNĂ, RA ROMTELECOM, RA RADIOCOMuNICAȚII, Inspectoratul General al Radiocomunicațiilor, SC TELECONSTRUCȚIA SA și SC RODI­­PET SA. Nu nesocotim, desigur, ceilalți agenți economici și nici persoanele fi­zice care, cu toții, sînt atrași de bancă atît pentru nevoi de creditare, cît și pentru protejarea economiilor în con­diții de siguranță și confidențialitate.­­ în centrul orașului se prefigurează imaginea unei clădiri impunătoare. Ce ne puteți spune despre aceasta? - Vă spuneam mai devreme despre ritmul rapid de dezvoltare a băncii. Un asemenea volum de activitate impune un sediu administrativ corespunzător. Le cerem scuze clienților noștri pentru faptul că nu le-am putut oferi condiții optime de primire și de lucru în actua­lul sediu al băncii și le mulțumim tot­odată pentru înțelegerea manifestată în acest sens. Sperăm însă ca pînă la sfîrșitul tri­mestrului întîi al anului viitor să fie da­tă în folosință clădirea noului sediu, o clădire care­­ prin soluțiile și elementele constructive de pionierat în țara noastră - va avea caracter de unicat în Craiova. - în încheierea acestui interviu, vă rugăm să ne permiteți, domnule director, să ne alăturăm celor care vă transmit felicitări cu ocazia aniversării băncii dumneavoastră și să transmiteți un me­saj clienților actuali și potențiali.­­ Vă mulțumesc și la rîndul meu doresc să adresez mulțumiri clienților noștri care au avut încă de la început încredere în BANC­POST, devenind în scurt timp clienți stabili ai băncii, asi­­gurîndu-i că și în viitor întreaga atenție ridicată la rangul de politică a băncii va fi îndreptată spre client, că produsele și serviciile băncii noastre vor fi puse la dispoziție prin lucrători bancari care, prin gradul de implicare, vor fi ade­vărați consilieri financiari ai clienților, astfel încît să onorăm deviza: „BANC POST - o bancă a tuturor“.­­J «Livia GEORGESCU Andrei Pleșu susține că România și Rusia vor negocia o formă de condamnare a pactului Ribbentrop-Molotov Ministrul român de externe, Andrei Pleșu, a declarat ieri că au­toritățile de la București vor ne­gocia cu Moscova o formă de con­damnare a pactului Ribbentrop- Molotov. Andrei Pleșu a arătat că de­nunțarea pactului se va face fie în textul Tratatului bilateral de bază româno-rus, fie printr-o declara­ție comună, fie printr-un schimb de scrisori. Șeful diplomației române a admis că negocierile pe marginea tratatului se află în prezentă în impas, cauzat în mare măsură de evoluțiile politice de la București și Moscova. „Mai gravă este problema te­zaurului“. „Avem de-a face cu dorința legitimă a unui stat de a­­și recupera bunurile înstrăinate temporar, dar prin contract“, a apreciat ministrul român de externe. Andrei Pleșu a precizat că România dorește, „în această fază“ formarea și menționarea în textul tratatului a unei comisii mixte de experți care să analizeze inventarul actual și traseul te­zaurului românesc depozitat în Rusia în timpul primului război mondial. Șeful diplomației române spune că relațiile economice din­tre România și Rusia nu trebuie condiționate de „semnarea rapi­dă“ a tratatului politic. Andrei Pleșu afirmă, de ase­menea, că opoziția Rusiei față de o nouă extindere a NATO nu tre­buie să sperie sau să blocheze e­­forturile de integrare a României în structurile alianței: „Sigur că rolul Federației Ruse în procesul de extindere a NATO nu este de neglijat, dar temerile noastre sunt altele“. (A.T.) Problema tezaurului României de la Moscova se poate discuta numai după ce istoricii se vor pronunța In această privință Problema restituirii tezaurului ro­mânesc aflat la Moscova se poate pune nu­mai după ce istoricii vor stabili obiectul negocierilor, a afirmat ieri ambasadorul Rusiei la București, Valeri Fiodorovici Ke­­neașkin, în cadrul unei dezbateri organi­zate de Asociația Manfred Wörner. El a precizat că problema restituirii datoriilor Rusiei către alte state este „deosebit de complexă“; în prezent, Mos­cova își plătește datoriile către Franța și Germania. „Problema restituirii tezaurului că­tre România este foarte complicată și există multe dificultăți legate de diferite interpretări despre ce reprezintă acest tezaur, documente de arhivă, obiecte de patrimoniu cultural sau valori materi­ale“, a menționat diplomatul rus. El a arătat că multe dintre acestea au fost deja returnate statului român. Există deci și varianta ca discuția să fi rămas fără obiect. „Istoricii trebuie să stabilească ce înseamnă tezaurul româ­nesc din Rusia și apoi vom vedea ce este de făcut“, a arătat ambasadorul rus la București. Valeri Keneașkin a refuzat să co­menteze dificultățile în care se află pro­cesul de negociere pentru încheierea Tratatului de bază, arătînd că nu are a­­cordul părții române pentru a face astfel de precizări. (A.T.) Ambasadorul Rusiei la București afirmă: 1007/miercuri, 1 iulie 1998 Gu­vernulraT adunatiiamproapei­­renliunii de la înveni SSN­^^g^B[ aplicarea măsurilor de roorma] Premierul Radu Vasile și miniștrii săi economici vor semna mîine o decla­rație prin care se angajează să accelereze reforma. Această inițiativă este explica­bilă, atîta timp cît o bună parte din ter­menele pe care guvernul și le-a fixat la învestire nu au fost respectate. Transformarea în societăți națio­nale a regiilor Poșta Română și Radio­­comunicații nu s-a finalizat pînă la 30 iunie așa cum figura în programul de guvernare. Subiectul s-a aflat de mai multe ori pe ordinea de zi a ședințelor de guvern, ultima oară săptămîna trecută, fără însă a se lua vreo decizie. în plus, procesul de privatizare al ROMTELE­COM este întîrziat ca urmare a prelun­girii termenului de depunere a ofertelor. Legea energiei, esențială pentru vi­itorul societăților care ar urma să se desprindă din RENEL și pentru crearea pieței autohtone a energiei, nu a fost pro­movată de către guvern în termenul sta­bilit (30 iunie). Tot pînă la 30 iunie guvernul trebuia să finalizeze Legea creditului ipotecar și să o înainteze parlamentului. Acest lucru nu s-a întîmplat. Prin această lege tre­buie să se asigure lansarea unui pro­gram național de construcție de locu­ințe, să se înființeze băncile de credit ipotecar și să se creeze premisele apa­riției pieței ipotecilor și obligațiunilor ipotecare. Guvernul se poate declara doar par­țial răspunzător pentru întîrzierile în aplicarea unor măsuri de reformă atîta timp cît o parte dintre actele normative importante se află neadoptate la par­lament. Astfel, din cele șapte proiecte de lege solicitate de guvern spre adoptare în actuala sesiune ordinară, doar unul a fost adoptat de ambele Camere. Este vor­ba despre Legea agenției naționale pen­tru formarea și ocuparea forței de muncă, Legile privind finanțele publice lo­cale, regimul proprietății publice, regi­mul concesiunilor, răspunderea minis­terială, cadastrul și organizarea terito­riului agricol se află în diferite stadii de dezbatere. Dată fiind perioada scurtă a sesiunii extraordinare (6-9 iulie) există puține șanse ca aceste legi să fie adop­tate în ambele Camere. Legea privind restructurarea RE­NEL nu a fost votată de parlament, deși guvernul o adoptase încă din 8 iunie. în aceste condiții, executivul a retras pro­iectul de la parlament, urmînd a-l pro­mova prin hotărîre guvernamentală. Radu Vasile are însă și alte motive pentru a le cere miniștrilor săi econo­mici o declarație prin care să-și asume accelerarea reformei. El dorește să se asigure și de faptul că miniștrii săi vor acționa unitar în perioada viitoare, cînd trebuie îndeplinite niște obiective ex­trem de importante și de dificile: res­tructurarea RENEL, ROMGAZ, SNCFR, precum și continuarea restructurării în sectorul minier. în acest context, disputa dintre mi­nistrul industriilor și comerțului, Radu Berceanu, și ministrul privatizării, Sorin Dimitriu, privind administrarea socie­tăților de stat, este de rău augur. O ase­menea dispută, dacă ar fi continuată, ar putea bloca deciziile menite să facă să funcționeze societățile desprinse din marile regii. Asumarea unei asemenea declarații ar mai putea să-i facă pe miniștri să în­țeleagă că șeful guvernului este gata­­ să ia măsuri extreme în cazul neîndepli­­nirii la termen a obiectivelor din pro­gram. Ultimele evoluții din PNȚCD au arătat clar că primul ministru nu este susținut decît de o parte din partidul său. Pe de altă parte, Radu Vasile nu a fost niciodată prea încîntat de a se afla într-un fel sau altul sub tutela liderilor partidelor din coaliție, așa cum s-a în­tîmplat cu predecesorul său. Lipsit de susținere fermă în propriul partid, Radu Vasile își poate impune autoritatea doar uzînd de dreptul cîștigat la învestire: a­­cela de a lua, pe propria răspundere, mă­suri împotriva miniștrilor care nu-și respectă angajamentele. • Indica CRASNEA Premierul este decis să ducă până la capăt programul de guvernare, indiferent de consecințele politice Premierul Radu Vasile este decis să nu cedeze în nici un fel intereselor speciale și grupurilor de presiune, indiferent de consecințele politice, să nu tolereze nici o clipă abateri de la linia reformei și să ducă pînă la capăt programul de guver­nare. Radu Vasile a participat ieri la cea de-a treia masă ro­tundă cu Guvernul României, organizată de The Economist Conferences. Premierul a declarat că pentru a elimina suspiciunile atît din exterior, cît și din interior, privind actualul executiv sin­gura soluție este de a dovedi că guvernul este decis ca pro­gramul să fie nu doar pus în aplicare, ci și accelerat. Radu Vasile și-a asigurat auditoriul, oameni de afaceri străini și români, că este hotărît să își îndeplinească mandatul, indi­ferent dacă va pierde capital politic. Șeful executivului consideră că în momentul de față, e­­xistă cîțiva indicatori încurajatori, cum ar fi rata inflației es­timată pentru 1998, respectiv 45%. „în schimb, politica mo­netară a ajuns la ultimele sale limite de manevră, iar rata inflației poate fi în pericol dacă se înregistrează o rată a de­ficitului bugetar peste cel prevăzut“, a spus Radu Vasile. El a afirmat că la rectificarea bugetului din august-septembrie se va menține deficitul în limitele prevăzute prin diminuarea cheltuielilor din sectorul public, iar pentru 1999 se dorește o rată a inflației de 20-22 %:„Vom urmări stabilizarea macro­economică prin politici fiscale și monetare, care să realizeze reducerea drastică și durabilă a ratei inflației prin restuc­­turarea dramatică a sectorului întreprinderilor de stat, prin reforma băncilor de stat și prin reforma serviciilor pu­­blice.Toate întreprinderile și băncile vor fi supuse unor con­­strîngeri bugetare dure“. Premierul nu a evitat, nici de data aceasta, să remarce faptul că lipsa de fermitate a guvernelor anterioare în apli­carea măsurilor de reformă face cu atît mai dificilă activitatea cabinetului pe care îl conduce. „Guvernul român a avut pro­bleme în ceea ce privește rezistența la presiunile unor lobby­­uri foarte agresive“. Radu Vasile a remarcat că există clișee de mentalitate și de gîndire, cum ar fi acela că băncile privatizabile au trebui să ajungă în mîna străinilor, s-au creat enclave speciale pentru un anume tip de investiții, determinînd apariția unui sistem economic suprareglementat și lipsit de transparență. Radu Vasile a continuat spunînd că nu există o strategie clară și cu atît mai mult cuantificabilă în privința întreprin­derilor cu probleme­:„însuși termenul lichidare pare să fie s­­udiat de actuala conducere a FPS, sperîndu-se că restruc­turarea și privatizarea vor rezolva toate probleme legate de ineficiență“. De altfel, premierul a mărturisit că ar dori să trăiască momentul cînd ministrul privatizării va da în judecată un subordonat, dacă nu pentru corupție cel puțin pentru incompetență. Radu Vasile a spus că guvernul intenționează să propună legea privind libertatea întreprinzătorilor prin care să fie simplificate procedurile de autorizare pentru inițiativa eco­nomică, precum și reducerea numărului de inspecții executate de poliția administrativă. „Sursa principală de corupție este birocația“, a apreciat Radu Vasile. Unul din participanți i-a sugerat premierului, pentru a simplifica cadrul legislativ, să creeze o lege internă, conform căreia fiecare ministru care propune o lege pentru promovare, să propună în paralel o lege la care să renunțe. Radu Vasile a fost foarte încîntat de idee, fiind de acord că legislația românească ar trebui reevaluată. El a punctat că în România un contabil bun este „în lege și pe lîngă lege în cadrul aceleiași legi“­ • Rázván MATEESCU Bugetele locale vor beneficia de o cotă de 35% din impozitele pe salarii Bugetele locale vor be­neficia de o cotă de 35% din impozitele pe salarii, se arată în proiectul de lege privind finanțele publice locale care a intrat ieri în dezbaterea Camerei Deputaților. Deputații au hotărît că, din impozitul pe salarii încasat la bugetul de stat, o cotă de 35% se varsă lunar la bugetul local al unității ad­­miniitrativ teritoriale unde își are sediul plătitorul impo­zitului pe salarii „în termen de cinci zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit“. Pentru muni­cipiul București, cota respec­tivă este de 50%. Periodic, aceste cote pot fi modificate prin lege. De asemenea, aceste cote pot fi modificate pentru anul ur­mător prin Legea bugetului de stat, în funcție de evoluția situației economice și sociale. La dezbaterile generale premergătoare dezbaterii le­gii, deputatul PNȚCD Mircea Munteanu a declarat că acest proiect de lege reprezintă unul dintre cele mai impor­tante acte normative din a­­ceastă legislatură. El a spus că proiectul de lege privind fi­nanțele publice locale „a fost solicitat cu insistență“ de că­tre autoritățile locale și a a­­preciat că „autonomia reală nu este posibilă fără o auto­nomie financiară“. Munteanu a precizat, în finalul discur­sului său că PNȚCD va vota acest proiect de lege. Deputatul PD Petre Partal a arătat la rîndul său că proiectul de lege reprezintă un pas important în descen­tralizarea autonomiei locale și a pledat pentru adoptarea lui. Potrivit articolului 1, a­doptat de deputați, proiectul de lege privind finanțele pu­blice locale stabilește norme­le privind formarea, adminis­trarea, întrebuințarea și con­trolul resurselor financiare ale unităților administrativ­­teritoriale și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local. Formarea și utilizarea resurselor financiare publice locale și contul de execuție a bugetelor locale sunt supuse controlului Curții de Conturi. Camera Deputaților a stabilit că trecerea de către guvern în administrarea și finanțarea autorităților admi­nistrației publice locale a unor cheltuieli publice, ca ur­mare a descentralizării aces­tora și a altor cheltuieli pu­blice noi se face prin lege. De­putații au mai stabilit com­petențele și răspunderile au­torităților administrației pu­blice locale în ceea ce priveș­te gestionarea finanțelor pu­blice locale. Aceste competen­țe se­­ referă la: elaborarea și aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite; stabilirea impozitelor și taxelor locale, în condițiile legii; urmărirea execuției bugetelor locale și rectificarea acestora pe par­cursul anului bugetar, în con­diții de echilibru bugetar; ad­ministrarea resurselor finan­ciare pe parcursul execuției bugetare „în condiții de efi­ciență“; stabilirea priorității în aprobarea și efectuarea cheltuielilor publice locale. Proiectul de lege prevede ca ordonatorii principali de credite să elaboreze și să pre­zinte, o dată cu proiectul a­­nual al bugetului local, „o prognoză“ a acestuia pe următorii trei ani. (I.V.)

Next