Gazeta de Sud, ianuarie 1999 (Anul 5, nr. 1162-1185)

1999-01-04 / nr. 1162

Director Eugen ARNAUTU Redactor-șef Adrian VOINEA LUNI, 4 IANUARIE 1999 ■ ANUL V, NUMĂRUL 1162 ■ 12 PAGINI, 1.500 LEI .................... ... ................................................................................ . ........... S-A DECLANȘAT GREVA GENERALA Turist în Valea Plîngerii Minerii îi vor pe Berceanu în mijlocul lor Consiliul de Coordonare al Ligii Sindica­telor Miniere Valea Jiului întrunit ieri într-o ședință de urgență a hotărît declanșarea grevei generale în mineritul din Valea Jiului, începînd­­ de astăzi, de la ora 6.00. Liderii sindicali au re-­­ analizat conflictul colectiv de muncă deschis­­ în 27 august 1998 și au luat în unanimitate de­­­­cizia respectării hotărîrii anterioare a Consi­­­­liului de Coordonare, aceea de declanșare a­­ grevei. Ezitările liderilor în susținerea acestei­­ greve, din 22 decembrie 1998 (data luării ho­tărîrii de începere a grevei) și pînă acum se datorează pe de o parte interdicției de orga­nizare a unui marș și a unui miting al mine­rilor din Valea Jiului în București, iar pe de altă parte speranțelor pe care și le-au pus în în­­­­tîlnirea consiliului național de grevă din in­­­­dustria minieră, constituit la Săcelu - Gorj, cu­­ primul ministru Radu Vasile, întîlnire progra­mată pentru 2 ianuarie, dar care nu a mai avut­­ loc­ Pentru soluționarea platformei de reven­dicări (30, între ele aflîndu-se probleme de or­ganizare, sociale, sindicale, dar și cererea de demitere a ministrului Radu Berceanu și a conducerii Companiei Naționale a Huilei) lide­rii sindicali au solicitat prezența la Petroșani a primului ministru și a... ministrului indus­triilor. Aceștia sînt așteptați pînă marți, 5 ia­nuarie, la ora 15.00, iar în caz contrar sindi­caliștii adunați în curtea CNH vor decide ce este de făcut, posibil chiar și o deplasare a mi­nerilor la București, după cum susține preșe­dintele SSMVJ, Miron Cozma. Organizatoric, problema protestului din stradă al ortacilor a fost rezolvată prin comasarea schimburilor. Dacă astăzi schimburile I și II de la toate mi­nele din Valea Jiului sînt așteptate pe rînd în curtea CNH, iar schimburile III și IV vor pleca acasă după pontaj, de mîine primele două schimburi vor picheta împreună sediul CNH între orele 7.00-13.00, iar schimburile III și IV vor continua protestul după-amiază. • Dan H. POPA l ÎNCEPUT de an printre incendii si omoruri 9 2 Fostul sediu al PHI-CD Dolj a fost distrus de flăcări . Crimă si sinucidere in centrul Craiovei __________ÎNCEPÎND DE ASTĂZI Unitățile de jandarmi din Dolj vor arbora zilnic drapelul național în toate unitățile subordona­te Comandamentului de Jan­darmi Craiova se va arbora înce­pînd de astăzi drapelul național, în conformitate cu prevederile Legii 75/1994 și cu Ordinul mi­nistrului de interne, în fiecare zi, la începerea programului, drape­lul va fi ridicat pe catarg, iar co­­borîrea acestuia se va face seara, după terminarea programului.în momentul arborării steagului se va intona imnul național al Ro­mâniei și va fi folosit sigiliul cu stema țării. Astfel, întregul per­sonal al Jandarmeriei va respecta cu sfințenie simbolurile națio­nale. • Andreea BĂLASA y EUROPA EINCA DEPARTE, INSA IADUL ESTE APROAPE ! V\Drogul ■ moartea lentă, dar sigură ) Mottos „Drogurile sunt ca termitele intr-un copac, ele macină organismul viu, din interior, pină si distrug" CTF ÎN ATENȚIA AGENȚILOR EINNOMia^­­­r Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar - Dolj face precizări cu privire­­ la regimul accizelor și al altor impozite indirecte . Se deschide joi, str- Unirii 184 ianuarie, ora 12.30 fel. 051-42.69.42 „De prea multe ori preferăm siguranța nefericirii decît riscul fericirii și uităm prea adesea că secretul fericirii nu este să faci ce îți place, ci să înveți să-ți placă tot ceea ce trebuie să faci“ Președintele Emil Constan- această tranziție“, tinescu a apreciat în mesajul de în plan extern, Emil Con­ Anul Nou adresat națiunii că­stantinescu a apreciat că demer­„există șanse ca românii să în cea­ șurile diplomatice ale ultimilor pă să simtă și roadele sacrificiilor doi ani au făcut din România „un pe care le-au făcut după 1989“, pilon de stabilitate“ regională și dacă procesul de restructurare un punct de tranzit al „marilor demarat la sfîrșitul lui 1998 de trasee transcontinentale care vor guvern va continua și în 1999, domina societatea globală a mile-Emil Constantinescu a afir­­m­ului III“. Iat că actuala putere este decisă Președintele Constantinescu să reformeze sistemul economic s-a angajat ca în 1999 să se im­­românesc pentru a trece în rîndul plice mai mult în sprijinirea cote­­țărilor care „au parte acum de­goriilor defavorizate, să sprijine mai multă securitate și bunăsta­ întreprinzătorii onești, să cont­­­re“. Pentru a trece această „punte“, nie să încurajeze lupta împotriva șeful statului român a arătat că corupției și să apere „cu toate nu­­trebuie îndeplinite trei condiții: terile autoritatea instituțiilor sta­­„Să fim convinși că pe malul ce­­rului“.­ălalt e mai bine. Să nu ne fie fri. Referindu-se la mentalitatea :ă. Să ne ajutăm unii pe alții pent­ru care românii abordează aceas­­tra că trebuie s-o trecem toți.“­tă perioadă, președintele Con- Emil Constantinescu a admis că­stantinescu a spus că „de prea „țara este traversată de un acut multe ori preferăm siguranța ne­­sentiment de nemulțumire“, ma­ fericirii decît riscul fericirii și mi­­nifestat atît de cei îndreptățiți, tăm prea adesea că secretul feri­­respectiv marea masă a celor ce • cirii nu este să faci ce îți place, ci suportă prețul reformei, cît și de să înveți să-ți placă tot ceea ce tre­,ei care „au profitat din plin de­buie să faci“. MEDIAFAX EMIL CONSTANTINESCU: CU BASCA PE OCHI­I Posedații de vocația ca­tastrofei spun că 1999 pre­­merge Sfîrșitului Lumii. Alții, din contră, zic că noul mi­leniu, de care puțin ne mai desparte, va aduce lumii pa­ce și belșug. De secole, umanitatea și-a imaginat în fel și chip trecerea peste marele hotar al timpurilor și fiecare dintre noi am căzut măcar o dată pe gînduri, în­­trebîndu-ne cum va fi și ce va urma. Totuși, românii au întîm­­pinat noul an cu veselie. Preocupați să petreacă pe cinste și prea puțin interesați de poveștile macabre des­pre anul 2000, românii au dat-o ca de obicei pe chiote și voie bună. Cei mai mulți au servit aperitivele după ce au vizionat ultimul discurs al lui Emil Constantinescu pe 1998. Chipul președintelui ne-a fost așadar călăuză spre noul an. Iar dacă ne oprim asupra prezenței domniei sale pe micul ecran, n-o facem pentru că discur­sul său a ascuns cine știe ce prețiozități sau lucruri ca­re nu s-au mai spus. Altceva ne-a impresio­nat la președinte, în nici un caz vreun subiect sau vreo idee mai deosebite. Ne-a frapat, deci, dincolo de orice fragment al mesajului, o tea­­tralitate agasantă, împere­cheate fără naturalețe într-o regie slabă, mimica și ges­tica președintelui n-au reușit să ne convingă. Veridicita­tea a fost sufocată de impre­sia falsului. Abuzul retoricii împăna­te de oftaturi repetate, pe fundalul unor gesturi contro­late stîngaci, au dovedit încă o dată că specialiștii în ima­gine din spatele președin­telui nu excelează la capi­tolul inspirație, în loc de sin­ceritate am deslușit mai de­grabă prefăcătorie, fiindcă Emil Constantinescu poate fi un bun mineralog, dar nu și un bun actor; în consecin­ță, fluxul verbal al mesajului a trecut în plan secund. Poate tocmai spre norocul său, întrucît astfel abunden­ța acceselor de tragism fals a scăpat multor ochi și urechi, între sentimentele pe care președintele a vrut să le inoculeze telespectatorilor și rezultatul caznei din fața camerei tv a fost o distanță ca­de la cer la pămînt. Lucru tot mai vizibil și mai enervant pe măsură ce Emil Constan­tinescu înainta în discurs, zi­­cîndu-și parcă în barbă, cu și mai multă încredere, că totul e sub control. O minte „inspirată“ ar fi putut regiza o întrerupere de semnal, dar calendarul arăta 31 decem­brie și nu 13 iunie. Prin ur­mare, proba actoricească a președintelui s-a derulat pî­nă la capăt. Verdictul unei posibile comisii de exami­nare ar putea suna cam așa: dramă ieftină. Intenția lui Emil Con­stantinescu de a sugera so­lidaritate cu tragedia gene­rală produsă de criza eco­­nomico-socială a țării n-a fost realizată. îmbibat de un optimism cosmetizat, discur­sul s-a sfîrșit în hilar. Pre­ședintele a vrut să se des­copere ca un om obișnuit, dintre cei cu care oricînd te poți ciocni pe stradă și să-l întrebi pe fugă cum a petre­cut sărbătorile. Dar poporul vrea la Co­­troceni nu un om de rînd, ci un președinte, un conducă­tor. Astfel, la alegerile din 2000, țara s-ar putea să-i zi­că la urne, precum mama lui Ștefan văzîndu-și fiul rănit, cu coada între picioare: „Ce ești tu acela/Nu-ți sînt ma­mă eu!“ • Gazeta de Sud

Next