Gazeta de Sud, martie 1999 (Anul 5, nr. 1210-1236)

1999-03-01 / nr. 1210

GAZETA de SUD POLITICA PNȚCD a votat sîmbă­­tă rezoluția de încheiere a lucrărilor Comitetului de conducere, prin care se acordă în continuare spri­jin politic premierului Ra­du Vasile, miniștrilor țără­niști și conducerii parti­dului, pentru continuarea reformei și aplicarea pro­gramelor de protecție so­cială. Rezoluția a fost adop­tată cu 43 de voturi „pen­tru", patru voturi „împotri­vă“- Victor Ciorbea, Matei Boilă, Ioan Boilă și Liviu Petrino - și două abțineri - Ion Rațiu și Vasile Vetișa­­nu. Comitetul de condu­cere numără 77 de mem­­bri cu drept de vot.______ Gruparea fraților Boilă a propus un alt text de rezoluție, în patru puncte, care a fost susținut, inițial de o treime din numărul membrilor Comitetului de condu­cere, provenind din toate grupările țărăniste. Acest text propunea­ în­cetarea oricăror ingerințe politice în rezolvarea cazurilor de corupție și a dosarelor privind evenimen­tele din 1989, toate mineriadele, vînzarea flotei comerciale, cumpă­rarea de avioane, Țigareta 1 și 2; asumarea răspunderii guvernului în următoarele două luni pe legile proprietăți privind terenurile agri­cole, pădurile și imobilele și pe Legea accesului la dosarele Secu­rității; numirea în structurile sta­tului a unor persoane tinere, cin­stite și competente și înlocuirea elementelor corupte; convocarea delegației permanente pentru eva­luarea modului de realizare a a­­cestor măsuri. Aceste puncte au fost cuprinse în documentul final, sub o altă redactare, textul rezo­luției fiind alcătuit din propune­rile avansate de țărăniști în cadrul dezbaterilor. Activitate corespunzătoare interesului național Prezentăm integral textul re­zoluției: „Reunit în zilele de 26-27 fe­bruarie 1999, Comitetul de condu­cere al PNȚCD, în urma prezentării raportului președintelui Ion Dia­­conescu, a informării premierului Radu Vasile, prim-ministru al Gu­vernului României, și a dezbaterilor care au avut loc, aprobă activitatea conducerii partidului și a repre­zentanților săi în guvern, pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare interesului național și principiilor PNȚCD și le acordă în continuare întregul său sprijin politic. Comitetul de conducere con­sideră continuarea reformei și aplicarea programelor de protec­ție socială ca unica soluție posibilă și necesară. în acest spirit, el adre­sează conducerii partidului și gu­vernului următoarele cereri și re­comandări: - prezentarea în fața parla­mentului, conform angajamente­lor asumate, a unui program eco­nomic pe termen scurt, în vederea stopării declinului socio-econo­mic și a degradării calității vieții;­­ continuarea eforturilor pen­tru realizarea obiectivelor strate­gice fundamentale ale României, intrarea în NATO și integrarea Ro­mâniei în Uniunea Europeană. PNȚCD speră că la summit-ul de la Washington, din aprilie 1999, se va realiza un pas important în procesul acceptării României în NATO:­­ mobilizarea surselor de ve­nituri suplimentare, prin întărirea disciplinei financiare, combaterea evaziunii fiscale și vamale, priva­tizare, restructurare, diminuarea cheltuielilor pentru dobînzi pre­văzute în buget etc.; - reintroducerea, o dată cu rectificarea bugetului, a facilită­ților fiscale oferite investitorilor și exportatorilor și completarea alo­cațiilor bugetare pentru învăță­­mînt, sănătate, cultură, apărare și ordine publică; - susținerea în continuare a politicii pentru consolidarea gos­podăriilor țărănești inițiată prin sistemul de cupoane, precum și prin alte măsuri; - dirijarea cu prioritate a lini­ilor de credit externe pentru spri­jinirea IMM și pentru investiții, avînd ca finalitate crearea de noi locuri de muncă; - realizarea programelor so­ciale privind construcția de locu­ințe la oraș și modernizarea in­frastructurii la sate (alimentarea cu apă și drumuri comunale); - concretizarea unui plan de protecție socială a categoriilor aflate în dificultate, ca urmare a aplicării unor măsuri de reformă;­­ adoptarea după caz de către parlament sau prin asumarea răs­punderii guvernului, în cursul acestei sesiuni, a legilor privind: sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii; retrocedarea terenurilor agricole și a pădurilor; retroceda­rea imobilelor preluate abuziv de către stat; protecția chiriașilor; tehnologia informației și dezvol­tarea informaticii; accesul la dosa­rele securității și deconspirarea ei ca poliție politică;­­ susținerea poziției delega­ților PNȚCD la negocierile din ca­drul coaliției privind legile de re­trocedare a bunurilor preluate de stat în timpul regimului comunist; - promovarea cu prioritate a Legii lustrației și a Legii privind controlul averilor demnitarilor și funcționarilor publici; - numirea pe criterii de com­petență profesională și probitate morală a unor persoane cu pre­ponderență tinere în structurile administrației și eliminarea din aceste structuri a celor corupți; - menținerea­­ ca o necesitate de stabilitate politică în situația în care se află țara - a actualei coaliții de guvernare, în spirit de loialitate și echitate între parteneri, con­form înțelegerilor inițiale; - reactivarea colaborării cu toate formațiunile din cadrul Con­venției Democrate Române, pe ba­za regulilor și principiilor prac­ticate încă din momentul consti­tuirii alianței, aceasta fiind con­siderată o necesitate politică. Ți­­nînd seama de criza economică și socială, comitetul de conducere face apel către reprezentanții Ali­anței Civice să revină asupra de­ciziei de autosuspendare din Con­venția Democrată Română. Țărăniștii au votat rezoluția de încheiere a lucrărilor Comitetului de conducere PNȚCD acordă în continuare sprijin politic premierului Radu Vasile Se dorește promovarea cu prioritate a Legii privind controlul averilor demnitarilor și funcționarilor publici . Se vor elimina cei corupți din structurile administrației și vor fi înlocuiți cu tineri Cataramă fuzionează cu profesorul Măgureanu. Se pregătește profesorul Voiculescu Senatorul Viorel Cataramă, care a demisionat recent din PNL, acuzînd partidul că nu duce o po­litică suficient de liberală, a deve­nit ieri liderul unei formațiuni neparlamentare, Partidul Național Român (PNR), a cărui doctrină afirmată este cea neoliberală și care vrea să realizeze o coaliție de centru. Viorel Cataramă s-a înscris în PNR după ce, timp de aproape un deceniu, el a activat în numeroase dintre formațiunile liberale, rezul­tate din șirul de sciziuni început în iulie 1990, o dată cu desprinderea „aripii tinere“ din PNL. Atunci, la două luni după primele alegeri li­bere postbelice, Viorel Cataramă se regăsea în grupul condus de Di­nu Patriciu, care părăsea Partidul Național Liberal, acuzînd „geron­­tocrația“ de la vîrful partidului is­toric, în acel moment, PNL era principala forță de opoziție, ob­­ținînd 7% din voturi, la alegerile din mai 1990, față de numai 2,7%, cît obținuse PNȚCD. în 1991, partidul lui Catara­mă, PNL- AT, a semnat alături de FSN Carta pentru Reformă și De­mocrație, intrînd într-un guvern Roman remaniat. Pentru scurt timp, în guvernul Roman au putut fi întîlniți Dinu Patriciu, ca mi­nistru al lucrărilor publice și amenajării teritoriului, ca și Viorel Cataramă, în postul de secretar de stat la Ministerul Turismului. Unificarea tarifelor hoteliere pentru români și străini se leagă de mandatul lui Cataramă la Mi­nisterul Turismului. Viorel Cata­ramă ar fi intenționat și privati­zarea rapidă a hotelurilor, prin vînzarea acestora la prețuri mici, însă în baza unor planuri de afa­ceri și a unor angajamente ferme ale cumpărătorului privind adu­cerea hotelurilor la standarde internaționale recunoscute. Această intenție nu a mai pu­tut fi realizată: în septembrie 1991, guvernul Roman a fost răsturnat de minerii lui Miron Cozma. A fost rîndul celuilalt partid liberal, PNL, să intre în noul guvern, condus de Teodor Stolojan, în vara anului 1992, cu puțin timp înainte de alegerile generale, în PNL-AT se produce o nouă sci­ziune. Viorel Cataramă, Călin Po­­pescu Tariceanu, Radu Boroianu, Andrei Chiliman și Radu Cojocaru formează­ Noul Partid Liberal (NPL), care ratează intrarea în parlament, ca și Partidul Național Liberal, ce părăsise Convenția De­mocrată. Viorel Cataramă avea să re­vină însă în PNL, în februarie 1993, cînd Congresul de la Brașov decide fuziunea cu NPL și debar­carea președintelui Radu Cîm­­peanu, socotit „artizanul“ eșecului electoral din 1992. La Congresul de la Brașov, Viorel Cataramă de­vine vicepreședinte al PNL, în funcția de președinte este ales Mircea Ionescu-Quintus. Începînd cu 1995, la un an de ÎNCEPE festivalul stelelor la revenirea în Convenție, PNL în­cepe să înregistreze un reviriment, devenind partid parlamentar, prin aderarea unor membri PAC și PL'93. în octombrie 1995, izbuc­nește însă scandalul SAFI - scă­derea vertiginoasă a valorii cer­tificatelor de depunător la fondul mutual administrat de unul dintre fruntașii PNL, George Danielescu. Asupra lui Viorel Cataramă sunt lansate acuzații potrivit că­rora firma sa ar fi beneficiat de împrumuturi substanțiale din partea fondului mutual. în această situație, CDR cere PNL să se dis­tanțeze de scandalul SAFI. Viorel Cataramă își anunță retragerea din toate funcțiile deținute în par­tid - decizie asupra căreia va re­veni ulterior. în pofida scandalului SAFI, CDR cîștigă alegerile din 1996, iar Viorel Cataramă este ales senator. Dar, după accederea la pu­tere a CDR, poziția lui Viorel Cata­ramă în PNL începe să se clatine. Cu puțin timp înainte de Congre­sul PNL din mai 1997, un grup de 15 fruntași liberali lansează un document în care cer ca partidul să nu se mai afle „la remorca unei anumite firme“ - aluzie la firma lui Viorel Cataramă, în mesajul transmis Congresului, președin­tele Emil Constantinescu vorbește de „eradicarea confuziilor care de­formează adevăratul liberalism“, mesaj considerat de comentatorii politici drept un sprijin discret pentru adversarii lui Cataramă. Acesta renunță să mai candi­deze la postul de prim-vicepre­­ședinte (în care este ales Valeriu Stoica), reușind totuși să obțină un post de vicepreședinte. Dar, pe cele 15 locuri din biroul perma­nent sunt desemnați 11 dintre semnatarii scrisorii anti-Cata­­ramă. Practic, senatorul Viorel Cataramă își pierde influența în forul conducător al partidului. Lipsa susținerii politice la nivel de partid s-a făcut simțită și în activitatea parlamentară a lui Viorel Cataramă. Deși a fost de­semnat președinte al Comisiei Economice din Senat, el nu a reu­șit să promoveze o serie de pro­iecte de legi pe care le-a inițiat. Proiectele se refereau îndeosebi la reduceri de taxe și impozite, mă­suri de sprijinire a investitorilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, precu­m și sprijinirea de către stat a exportatorilor. De asemenea, po­liticile lui Cataramă privind spri­jinirea de către stat a unor sectoa­re din marea industrie ( de exem­plu metalurgie) sau anularea da­toriilor unor societăți de stat și re­gii n-au beneficiat de sprijinul partidului. De altfel, biroul permanent al PNL l-a suspendat la începutul anului, pe Viorel Cataramă, din funcțiile de conducere, pedepsin­­du-l astfel pentru vizita sa în Valea Jiului, făcută în încercarea de a pu­ne capăt grevei generale. Liberalii i-au reproșat atunci lui Cataramă că s-a deplasat în Vale și a negociat cu Miron Cozma fără vreun mandat din partea partidului, a Senatului sau a guvernului. Ultima înfrîngere politică a lui Cataramă a fost suspendarea facilităților pentru investitori - de­cizie guvernamentală cuprisă în legea bugetului. Viorel Cataramă s-a opus tot timpul acestei decizii, chiar și după ce biroul permanent al PNL a acceptat-o, la cererea mi­nistrului liberal al finanțelor, De­­cebal Traian Remeș. După plecarea din PNL, Vio­rel Cataramă a ales Partidul Națio­nal Român, o formațiune nepar­lamentară, cunoscută prin faptul că din rîndurile ei face parte Virgil Măgureanu, fostul director al Ser­viciului Român de Informații, în timpul mandatului prezidențial al lui Ion Iliescu. Partidul Național Român a apărut în 1998 din fuziunea dintre Partidul Democrat Agrar, Partidul Noua Românie (inițial „partidul lui Măgureanu“) și Partidul Liberal Creștin. Denumirea partidului a fost contestată de PNȚCD, în­deosebi de Ion Rațiu. Țărăniștii au contestat în justiție denumirea partidului, considerînd că acesta nu are dreptul să preia numele fos­tului partid al românilor transil­văneni condus de Iuliu Maniu, de­venit fondator al Partidului Națio­nal Țărănesc, alături de partidul lui Ion Mihalache. Țărăniștii au pier­dut însă procesul și numele noii formațiuni a rămas Partidul Națio­nal Român. Intrarea lui Viorel Ca­taramă în PNR ar putea fi unul din­tre pașii importanți în constituirea unei alianțe politice de centru - ambiție formulată de Virgil Măgu­reanu în octombrie 1997, atunci cînd a intrat în politică, înscriindu­­se în Partidul Noua Românie. Fostul șef al SRI vorbea atunci de posibile fuziuni cu ApR, PUR și PAC, acesta din urmă absorbit între timp de PNL. „Dacă nu realizez această fuziune, înseamnă că eu nu fac politică“, spunea atunci Virgil Măgureanu. Deocamdată, lui Vir­gil Măgureanu i-au reușit fuziu­nile cu PDAR și Partidul Liberal Creștin, ca și atragerea primului senator, Viorel Cataramă. • Ovidiu NAHOI Prezent la Slatina, Corneliu Vadim Tudor face afirmații incendiare: „Dacă o democrație nu dă pline, înseamnă că nu e bună“ Corneliu Vadim Tudor, preșe­dintele PRM, a fost prezent sîmbătă, 27 februarie, în municipiul Slatina, însoțit fiind de deputata PRM de Olt, Mitzura Ar­­ghezi, și alți parlamentari PRM din șase județe din sudul țării. După ce a de­pus o coroană de flori la statuia lui Alexandru Ioan Cuza din centrul orașului, C.V. Tudor a susținut o conferință de presă cu pu­blic în sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindi­catelor. Răspunzînd la cele cîteva întrebări puse de ziariștii din presa locală, C.V. Tudor și-a început de fapt discursul menit mai mult să stîrnească aplauzele și uralele celor peste 900 de simpatizanți prezenți în sală, cu afirmații „vulcanice“ spe­cifice: „Am venit să vă eliberez de jugul mafiei. Din această clipă, pu­terea trădătoare își face bagajele. Am așteptat să treacă iarna, să se eli­bereze drumurile, iar de azi, din această sîmbătă, am declanșat o luptă ne­cruțătoare împotriva bal­aurilor care ne înghit de vii“. C.V. Tudor nu a scăpat ocazia de a critica încă o dată atît actuala putere, cît și presa centrală, pe care a numit-o „presa vîndută din capitala fanariotă, în comparație cu presa județeană care este infinit mai cinstită“. Referitor la mineriade și la con­damnarea lui Miron Cozma, C.V. Tu­dor a declarat: „Eu în locul lui Cozma mă predam și mă duceam în închi­soare. Pentru ce a făcut în 1991, Mi­ron Cozma trebuie decorat, nu condamnat, pentru că guvernul Ro­man era un guvern de bandiți. Pro­cesul lui Cozma este unul politic și nu unul democratic, dar chiar dacă justiția e strîmbă, ideea de justiție trebuie respectată. Despre mineria­dele de acum pot spune că în ianua­rie am dat ordin filialelor PRM să dea mîncare minerilor. Am fost informat de curînd că la măcelul de la Stoe­­nești au fost omorîți 30 de mineri, iar 140 sunt dați dispăruți. Mi s-a spus, de asemenea, că foarte mulți mineri au fost aruncați în Olt. A doua zi după ce vom veni la putere, îl vom elibera pe Cozma, iar Emil Constantinescu și echipa lui vor fi cercetați și conda­mnați pentru genocid“. • Ana-Maria ANGELESCU, Carmen RĂDULESCU 1210/ luni, 1 martie 1999 - întărirea unității partidului prin respectarea strictă a literei și spiritului statutului și adoptarea de măsuri imediate împotriva celor care încalcă disciplina de partid sau care nu se integrează în viața politică democratică; - revigorarea activității parti­dului la nivelul tuturor filialelor, prin organizarea de reuniuni pe­riodice în toate județele și locali­tățile importante, precum și prin adoptarea unor programe de ac­tivitate interesînd partidul în an­samblul lui,­­ finalizarea cît mai urgentă a noului statut al partidului și apro­barea lui de către Delegația Perma­nentă, în cursul trimestrului III, ast­fel încît următorul congres al par­tidului să se desfășoare la termen. Secretariatul general al parti­dului va realiza reglementările or­ganizatorice în vederea desfășu­rării unitare a alegerilor interne din partid în acest an, în confor­mitate cu prevederile statutare. Totodată, prin hotărîrea BCCC se vor înființa noi departamente funcționale necesare: Departa­mentul pentru relații cu românii de pretutindeni și Departamentul pentru resurse umane. PNȚCD se pronunță ferm pentru apărarea principiilor și instituțiilor statului de drept și a democrației, pentru triumful va­lorilor morale, condamnînd orice manifestare de extremism și șo­vinism sau orice manifestări care ar periclita suveranitatea și inte­gritatea statului unitar român. PNȚCD respinge recenta de­clarare a Transnistriei, de către Duma de Stat, ca zonă de interes strategic pentru Rusia și își ex­primă solidaritatea cu poziția Re­publicii Moldova în această pro­blemă. PNȚCD își propune să acorde o importanță crescîndă relațiilor internaționale ale partidului, în special în rîndul familiei creștin - democrate, și să contribuie mai efi­cient la definirea politicii externe a României. Comitetul de conducere solicită cercetarea și judecarea de urgență a dosarelor blocate privind mineriadele și infracțiunile econo­­mico-financiare și cere îndeplinirea imediată de către autoritățile abi­litate ale statului a obligațiilor ce le revin în acest sens. Comitetul de conducere își exprimă și cu această ocazie con­vingerea că PNȚCD, format într-o îndelungată luptă pentru liberta­tea și unitatea neamului româ­nesc, va rămîne și în viitor un re­per sigur pentru realizarea aspi­rațiilor sale. Vasile Mircea Cazacu, un liberal proaspăt demisionat în PNL Dolj proliferează imoralitatea" Deputatul Vasile Mircea Ca­zacu, proaspăt demisionat din Partidul Național Liberal, cons­ideră că actuala doctrină a par­tidului se abate de la liberalismul autentic. El susține că gestul său nu este singular, ci se înscrie intr­­un adevărat „fenomen demisio­­nar“, care se manifestă atît la nivelul filialei Dolj, cît și la nivel național: „Nu vreau să se creadă că motivele demisiei mele sînt legate de neînțelegerile de la Dolj cu­m­ nu știu ce măscărici politic sau de demisia lui Viorel Cataramă. Gestul meu nu a fost unul de abandonare a doctrinei liberale, ci s-a impus ca o necesitate politică din punct de vedere moral. în prezent, în PNL se merge pe acoli­­tism, veleitarism și oportunism politic, ceea ce contravine prin­cipiilor mele“. în ultimul timp, numai din PNL - organizația municipiului Craiova și-au prezentat demisia peste 60 de membri și urmează în cîteva zile sa-și prezinte demisiile organizații întregi din județ. Majoritatea acestora acuză actuala conducere a PNL - filiala Dolj de iresponsabilitate politică și de promovare pe scară ierarhică a imoralității și interesului personal. Vasile Mircea Cazacu prevede­a viitor sumbru PNL în ceea ce privește revenirea la doctrina liberală și la prestigiul de care se bucura cîndva. Pentru a rămîne fidel principiilor liberale, el a aderat la Partidul Alternativa Ro­mâniei. • Nicoleta ENE SC TRANSVAM 96 SA BUCUREȘTI «IN­SSISs * mmm asigură prin punctele de lucru din: - B­UCUREȘTI - Bd. Bucureștii Noi, nr. 40, tel/fax01/6687412 - CRAIOVA - Str. Simion nutiu nr. 36, tel. 051/124534 - SLATINA - Bd. A.I. Cuza, bl. V4 parter, tel. 049/413761 Servicii de comisionar în vamă (declarații vamale, depozitare, antrepozitare, garantare taxe vamale) Dacă așa vrea partidul Pedeseriștii vîlceni se vor retrage din parlament La București se va hotărî vi­neri, 5 martie, în cadrul Conferin­ței Naționale a PDSR, dacă această formațiune se va retrage de la lu­crările parlamentului. La Organi­zația Județeană Vîlcea a PDSR s-a discutat dacă parlamentarii vîl­ceni ai acestui partid vor urma dispozițiile partidului și vor părăsi parlamentul sau dacă vor repre­zenta în continuare interesele celor care le-au acordat voturile în 1996. Rezultatul a fost într-o oare­care măsură cel așteptat, cunoscut fiind faptul că pedestriștii vîlceni au fost întotdeauna disciplinați, urmînd indicațiile venite „de sus“, cei patru parlamentari vîlceni ai PDSR, senatorul Stelian Marin și deputații Acsinte Gaspar, Traian Sabău și Gheorghe Vîlceanu nu vor mai participa la lucrările Par­lamentului României. Pînă la această decizie, care urmează să fie luată la 5 martie, pedeseriștii vîlceni își continuă în fiecare week-end vizitele electo­rale în localitățile rurale ale jude­țului, dorind să „ia pulsul“ elec­toratului tot mai nemulțumit de felul în care decurge reforma. • Florin CRIȘAN Deputatul vilcean Jean Decuseară crede că România poate dispărea de pe hartă Președintele liberalilor vîlceni, deputatul Jean Decuseară, a fost încă din momentul în care a văzut proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1999, un adept convins al acestuia, considerînd că adoptarea Legii buge­tului de către Parlamentul României este singura soluție în vederea sto­pării declinului economic. Așa cum a declarat, el a votat acest buget plin de convingere - nu de entuziasm - dar conștient o dată în plus că acesta este o altă „grea și tragică moștenire“. Toate sacrificiile pe care le presu­pune acest buget, toate restricțiile au un scop bine definit în opinia depu­tatului vîlcean: acordul stand-by cu FMI, acord fără de care, în viziunea apocaliptică pe care o are președintele liberalilor vîlceni, există șanse ca România să își înceteze existența ca stat: „Sunt destui «amatori» care doresc să ia felii din țară sub pretextul că în acest fel se pot asigura condiții decente de trai pentru locuitorii respectivelor zone“. • Florin CRIȘAN

Next