Gazeta de Sud, martie 1999 (Anul 5, nr. 1210-1236)
1999-03-01 / nr. 1210
GAZETA de SUD POLITICA PNȚCD a votat sîmbătă rezoluția de încheiere a lucrărilor Comitetului de conducere, prin care se acordă în continuare sprijin politic premierului Radu Vasile, miniștrilor țărăniști și conducerii partidului, pentru continuarea reformei și aplicarea programelor de protecție socială. Rezoluția a fost adoptată cu 43 de voturi „pentru", patru voturi „împotrivă“- Victor Ciorbea, Matei Boilă, Ioan Boilă și Liviu Petrino - și două abțineri - Ion Rațiu și Vasile Vetișanu. Comitetul de conducere numără 77 de membri cu drept de vot.______ Gruparea fraților Boilă a propus un alt text de rezoluție, în patru puncte, care a fost susținut, inițial de o treime din numărul membrilor Comitetului de conducere, provenind din toate grupările țărăniste. Acest text propunea încetarea oricăror ingerințe politice în rezolvarea cazurilor de corupție și a dosarelor privind evenimentele din 1989, toate mineriadele, vînzarea flotei comerciale, cumpărarea de avioane, Țigareta 1 și 2; asumarea răspunderii guvernului în următoarele două luni pe legile proprietăți privind terenurile agricole, pădurile și imobilele și pe Legea accesului la dosarele Securității; numirea în structurile statului a unor persoane tinere, cinstite și competente și înlocuirea elementelor corupte; convocarea delegației permanente pentru evaluarea modului de realizare a acestor măsuri. Aceste puncte au fost cuprinse în documentul final, sub o altă redactare, textul rezoluției fiind alcătuit din propunerile avansate de țărăniști în cadrul dezbaterilor. Activitate corespunzătoare interesului național Prezentăm integral textul rezoluției: „Reunit în zilele de 26-27 februarie 1999, Comitetul de conducere al PNȚCD, în urma prezentării raportului președintelui Ion Diaconescu, a informării premierului Radu Vasile, prim-ministru al Guvernului României, și a dezbaterilor care au avut loc, aprobă activitatea conducerii partidului și a reprezentanților săi în guvern, pe care o apreciază ca fiind corespunzătoare interesului național și principiilor PNȚCD și le acordă în continuare întregul său sprijin politic. Comitetul de conducere consideră continuarea reformei și aplicarea programelor de protecție socială ca unica soluție posibilă și necesară. în acest spirit, el adresează conducerii partidului și guvernului următoarele cereri și recomandări: - prezentarea în fața parlamentului, conform angajamentelor asumate, a unui program economic pe termen scurt, în vederea stopării declinului socio-economic și a degradării calității vieții; continuarea eforturilor pentru realizarea obiectivelor strategice fundamentale ale României, intrarea în NATO și integrarea României în Uniunea Europeană. PNȚCD speră că la summit-ul de la Washington, din aprilie 1999, se va realiza un pas important în procesul acceptării României în NATO: mobilizarea surselor de venituri suplimentare, prin întărirea disciplinei financiare, combaterea evaziunii fiscale și vamale, privatizare, restructurare, diminuarea cheltuielilor pentru dobînzi prevăzute în buget etc.; - reintroducerea, o dată cu rectificarea bugetului, a facilităților fiscale oferite investitorilor și exportatorilor și completarea alocațiilor bugetare pentru învățămînt, sănătate, cultură, apărare și ordine publică; - susținerea în continuare a politicii pentru consolidarea gospodăriilor țărănești inițiată prin sistemul de cupoane, precum și prin alte măsuri; - dirijarea cu prioritate a liniilor de credit externe pentru sprijinirea IMM și pentru investiții, avînd ca finalitate crearea de noi locuri de muncă; - realizarea programelor sociale privind construcția de locuințe la oraș și modernizarea infrastructurii la sate (alimentarea cu apă și drumuri comunale); - concretizarea unui plan de protecție socială a categoriilor aflate în dificultate, ca urmare a aplicării unor măsuri de reformă; adoptarea după caz de către parlament sau prin asumarea răspunderii guvernului, în cursul acestei sesiuni, a legilor privind: sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii; retrocedarea terenurilor agricole și a pădurilor; retrocedarea imobilelor preluate abuziv de către stat; protecția chiriașilor; tehnologia informației și dezvoltarea informaticii; accesul la dosarele securității și deconspirarea ei ca poliție politică; susținerea poziției delegaților PNȚCD la negocierile din cadrul coaliției privind legile de retrocedare a bunurilor preluate de stat în timpul regimului comunist; - promovarea cu prioritate a Legii lustrației și a Legii privind controlul averilor demnitarilor și funcționarilor publici; - numirea pe criterii de competență profesională și probitate morală a unor persoane cu preponderență tinere în structurile administrației și eliminarea din aceste structuri a celor corupți; - menținerea ca o necesitate de stabilitate politică în situația în care se află țara - a actualei coaliții de guvernare, în spirit de loialitate și echitate între parteneri, conform înțelegerilor inițiale; - reactivarea colaborării cu toate formațiunile din cadrul Convenției Democrate Române, pe baza regulilor și principiilor practicate încă din momentul constituirii alianței, aceasta fiind considerată o necesitate politică. Ținînd seama de criza economică și socială, comitetul de conducere face apel către reprezentanții Alianței Civice să revină asupra deciziei de autosuspendare din Convenția Democrată Română. Țărăniștii au votat rezoluția de încheiere a lucrărilor Comitetului de conducere PNȚCD acordă în continuare sprijin politic premierului Radu Vasile Se dorește promovarea cu prioritate a Legii privind controlul averilor demnitarilor și funcționarilor publici . Se vor elimina cei corupți din structurile administrației și vor fi înlocuiți cu tineri Cataramă fuzionează cu profesorul Măgureanu. Se pregătește profesorul Voiculescu Senatorul Viorel Cataramă, care a demisionat recent din PNL, acuzînd partidul că nu duce o politică suficient de liberală, a devenit ieri liderul unei formațiuni neparlamentare, Partidul Național Român (PNR), a cărui doctrină afirmată este cea neoliberală și care vrea să realizeze o coaliție de centru. Viorel Cataramă s-a înscris în PNR după ce, timp de aproape un deceniu, el a activat în numeroase dintre formațiunile liberale, rezultate din șirul de sciziuni început în iulie 1990, o dată cu desprinderea „aripii tinere“ din PNL. Atunci, la două luni după primele alegeri libere postbelice, Viorel Cataramă se regăsea în grupul condus de Dinu Patriciu, care părăsea Partidul Național Liberal, acuzînd „gerontocrația“ de la vîrful partidului istoric, în acel moment, PNL era principala forță de opoziție, obținînd 7% din voturi, la alegerile din mai 1990, față de numai 2,7%, cît obținuse PNȚCD. în 1991, partidul lui Cataramă, PNL- AT, a semnat alături de FSN Carta pentru Reformă și Democrație, intrînd într-un guvern Roman remaniat. Pentru scurt timp, în guvernul Roman au putut fi întîlniți Dinu Patriciu, ca ministru al lucrărilor publice și amenajării teritoriului, ca și Viorel Cataramă, în postul de secretar de stat la Ministerul Turismului. Unificarea tarifelor hoteliere pentru români și străini se leagă de mandatul lui Cataramă la Ministerul Turismului. Viorel Cataramă ar fi intenționat și privatizarea rapidă a hotelurilor, prin vînzarea acestora la prețuri mici, însă în baza unor planuri de afaceri și a unor angajamente ferme ale cumpărătorului privind aducerea hotelurilor la standarde internaționale recunoscute. Această intenție nu a mai putut fi realizată: în septembrie 1991, guvernul Roman a fost răsturnat de minerii lui Miron Cozma. A fost rîndul celuilalt partid liberal, PNL, să intre în noul guvern, condus de Teodor Stolojan, în vara anului 1992, cu puțin timp înainte de alegerile generale, în PNL-AT se produce o nouă sciziune. Viorel Cataramă, Călin Popescu Tariceanu, Radu Boroianu, Andrei Chiliman și Radu Cojocaru formează Noul Partid Liberal (NPL), care ratează intrarea în parlament, ca și Partidul Național Liberal, ce părăsise Convenția Democrată. Viorel Cataramă avea să revină însă în PNL, în februarie 1993, cînd Congresul de la Brașov decide fuziunea cu NPL și debarcarea președintelui Radu Cîmpeanu, socotit „artizanul“ eșecului electoral din 1992. La Congresul de la Brașov, Viorel Cataramă devine vicepreședinte al PNL, în funcția de președinte este ales Mircea Ionescu-Quintus. Începînd cu 1995, la un an de ÎNCEPE festivalul stelelor la revenirea în Convenție, PNL începe să înregistreze un reviriment, devenind partid parlamentar, prin aderarea unor membri PAC și PL'93. în octombrie 1995, izbucnește însă scandalul SAFI - scăderea vertiginoasă a valorii certificatelor de depunător la fondul mutual administrat de unul dintre fruntașii PNL, George Danielescu. Asupra lui Viorel Cataramă sunt lansate acuzații potrivit cărora firma sa ar fi beneficiat de împrumuturi substanțiale din partea fondului mutual. în această situație, CDR cere PNL să se distanțeze de scandalul SAFI. Viorel Cataramă își anunță retragerea din toate funcțiile deținute în partid - decizie asupra căreia va reveni ulterior. în pofida scandalului SAFI, CDR cîștigă alegerile din 1996, iar Viorel Cataramă este ales senator. Dar, după accederea la putere a CDR, poziția lui Viorel Cataramă în PNL începe să se clatine. Cu puțin timp înainte de Congresul PNL din mai 1997, un grup de 15 fruntași liberali lansează un document în care cer ca partidul să nu se mai afle „la remorca unei anumite firme“ - aluzie la firma lui Viorel Cataramă, în mesajul transmis Congresului, președintele Emil Constantinescu vorbește de „eradicarea confuziilor care deformează adevăratul liberalism“, mesaj considerat de comentatorii politici drept un sprijin discret pentru adversarii lui Cataramă. Acesta renunță să mai candideze la postul de prim-vicepreședinte (în care este ales Valeriu Stoica), reușind totuși să obțină un post de vicepreședinte. Dar, pe cele 15 locuri din biroul permanent sunt desemnați 11 dintre semnatarii scrisorii anti-Cataramă. Practic, senatorul Viorel Cataramă își pierde influența în forul conducător al partidului. Lipsa susținerii politice la nivel de partid s-a făcut simțită și în activitatea parlamentară a lui Viorel Cataramă. Deși a fost desemnat președinte al Comisiei Economice din Senat, el nu a reușit să promoveze o serie de proiecte de legi pe care le-a inițiat. Proiectele se refereau îndeosebi la reduceri de taxe și impozite, măsuri de sprijinire a investitorilor, a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și sprijinirea de către stat a exportatorilor. De asemenea, politicile lui Cataramă privind sprijinirea de către stat a unor sectoare din marea industrie ( de exemplu metalurgie) sau anularea datoriilor unor societăți de stat și regii n-au beneficiat de sprijinul partidului. De altfel, biroul permanent al PNL l-a suspendat la începutul anului, pe Viorel Cataramă, din funcțiile de conducere, pedepsindu-l astfel pentru vizita sa în Valea Jiului, făcută în încercarea de a pune capăt grevei generale. Liberalii i-au reproșat atunci lui Cataramă că s-a deplasat în Vale și a negociat cu Miron Cozma fără vreun mandat din partea partidului, a Senatului sau a guvernului. Ultima înfrîngere politică a lui Cataramă a fost suspendarea facilităților pentru investitori - decizie guvernamentală cuprisă în legea bugetului. Viorel Cataramă s-a opus tot timpul acestei decizii, chiar și după ce biroul permanent al PNL a acceptat-o, la cererea ministrului liberal al finanțelor, Decebal Traian Remeș. După plecarea din PNL, Viorel Cataramă a ales Partidul Național Român, o formațiune neparlamentară, cunoscută prin faptul că din rîndurile ei face parte Virgil Măgureanu, fostul director al Serviciului Român de Informații, în timpul mandatului prezidențial al lui Ion Iliescu. Partidul Național Român a apărut în 1998 din fuziunea dintre Partidul Democrat Agrar, Partidul Noua Românie (inițial „partidul lui Măgureanu“) și Partidul Liberal Creștin. Denumirea partidului a fost contestată de PNȚCD, îndeosebi de Ion Rațiu. Țărăniștii au contestat în justiție denumirea partidului, considerînd că acesta nu are dreptul să preia numele fostului partid al românilor transilvăneni condus de Iuliu Maniu, devenit fondator al Partidului Național Țărănesc, alături de partidul lui Ion Mihalache. Țărăniștii au pierdut însă procesul și numele noii formațiuni a rămas Partidul Național Român. Intrarea lui Viorel Cataramă în PNR ar putea fi unul dintre pașii importanți în constituirea unei alianțe politice de centru - ambiție formulată de Virgil Măgureanu în octombrie 1997, atunci cînd a intrat în politică, înscriinduse în Partidul Noua Românie. Fostul șef al SRI vorbea atunci de posibile fuziuni cu ApR, PUR și PAC, acesta din urmă absorbit între timp de PNL. „Dacă nu realizez această fuziune, înseamnă că eu nu fac politică“, spunea atunci Virgil Măgureanu. Deocamdată, lui Virgil Măgureanu i-au reușit fuziunile cu PDAR și Partidul Liberal Creștin, ca și atragerea primului senator, Viorel Cataramă. • Ovidiu NAHOI Prezent la Slatina, Corneliu Vadim Tudor face afirmații incendiare: „Dacă o democrație nu dă pline, înseamnă că nu e bună“ Corneliu Vadim Tudor, președintele PRM, a fost prezent sîmbătă, 27 februarie, în municipiul Slatina, însoțit fiind de deputata PRM de Olt, Mitzura Arghezi, și alți parlamentari PRM din șase județe din sudul țării. După ce a depus o coroană de flori la statuia lui Alexandru Ioan Cuza din centrul orașului, C.V. Tudor a susținut o conferință de presă cu public în sala de spectacole a Casei de Cultură a Sindicatelor. Răspunzînd la cele cîteva întrebări puse de ziariștii din presa locală, C.V. Tudor și-a început de fapt discursul menit mai mult să stîrnească aplauzele și uralele celor peste 900 de simpatizanți prezenți în sală, cu afirmații „vulcanice“ specifice: „Am venit să vă eliberez de jugul mafiei. Din această clipă, puterea trădătoare își face bagajele. Am așteptat să treacă iarna, să se elibereze drumurile, iar de azi, din această sîmbătă, am declanșat o luptă necruțătoare împotriva balaurilor care ne înghit de vii“. C.V. Tudor nu a scăpat ocazia de a critica încă o dată atît actuala putere, cît și presa centrală, pe care a numit-o „presa vîndută din capitala fanariotă, în comparație cu presa județeană care este infinit mai cinstită“. Referitor la mineriade și la condamnarea lui Miron Cozma, C.V. Tudor a declarat: „Eu în locul lui Cozma mă predam și mă duceam în închisoare. Pentru ce a făcut în 1991, Miron Cozma trebuie decorat, nu condamnat, pentru că guvernul Roman era un guvern de bandiți. Procesul lui Cozma este unul politic și nu unul democratic, dar chiar dacă justiția e strîmbă, ideea de justiție trebuie respectată. Despre mineriadele de acum pot spune că în ianuarie am dat ordin filialelor PRM să dea mîncare minerilor. Am fost informat de curînd că la măcelul de la Stoenești au fost omorîți 30 de mineri, iar 140 sunt dați dispăruți. Mi s-a spus, de asemenea, că foarte mulți mineri au fost aruncați în Olt. A doua zi după ce vom veni la putere, îl vom elibera pe Cozma, iar Emil Constantinescu și echipa lui vor fi cercetați și condamnați pentru genocid“. • Ana-Maria ANGELESCU, Carmen RĂDULESCU 1210/ luni, 1 martie 1999 - întărirea unității partidului prin respectarea strictă a literei și spiritului statutului și adoptarea de măsuri imediate împotriva celor care încalcă disciplina de partid sau care nu se integrează în viața politică democratică; - revigorarea activității partidului la nivelul tuturor filialelor, prin organizarea de reuniuni periodice în toate județele și localitățile importante, precum și prin adoptarea unor programe de activitate interesînd partidul în ansamblul lui, finalizarea cît mai urgentă a noului statut al partidului și aprobarea lui de către Delegația Permanentă, în cursul trimestrului III, astfel încît următorul congres al partidului să se desfășoare la termen. Secretariatul general al partidului va realiza reglementările organizatorice în vederea desfășurării unitare a alegerilor interne din partid în acest an, în conformitate cu prevederile statutare. Totodată, prin hotărîrea BCCC se vor înființa noi departamente funcționale necesare: Departamentul pentru relații cu românii de pretutindeni și Departamentul pentru resurse umane. PNȚCD se pronunță ferm pentru apărarea principiilor și instituțiilor statului de drept și a democrației, pentru triumful valorilor morale, condamnînd orice manifestare de extremism și șovinism sau orice manifestări care ar periclita suveranitatea și integritatea statului unitar român. PNȚCD respinge recenta declarare a Transnistriei, de către Duma de Stat, ca zonă de interes strategic pentru Rusia și își exprimă solidaritatea cu poziția Republicii Moldova în această problemă. PNȚCD își propune să acorde o importanță crescîndă relațiilor internaționale ale partidului, în special în rîndul familiei creștin - democrate, și să contribuie mai eficient la definirea politicii externe a României. Comitetul de conducere solicită cercetarea și judecarea de urgență a dosarelor blocate privind mineriadele și infracțiunile economico-financiare și cere îndeplinirea imediată de către autoritățile abilitate ale statului a obligațiilor ce le revin în acest sens. Comitetul de conducere își exprimă și cu această ocazie convingerea că PNȚCD, format într-o îndelungată luptă pentru libertatea și unitatea neamului românesc, va rămîne și în viitor un reper sigur pentru realizarea aspirațiilor sale. Vasile Mircea Cazacu, un liberal proaspăt demisionat în PNL Dolj proliferează imoralitatea" Deputatul Vasile Mircea Cazacu, proaspăt demisionat din Partidul Național Liberal, consideră că actuala doctrină a partidului se abate de la liberalismul autentic. El susține că gestul său nu este singular, ci se înscrie intrun adevărat „fenomen demisionar“, care se manifestă atît la nivelul filialei Dolj, cît și la nivel național: „Nu vreau să se creadă că motivele demisiei mele sînt legate de neînțelegerile de la Dolj cum nu știu ce măscărici politic sau de demisia lui Viorel Cataramă. Gestul meu nu a fost unul de abandonare a doctrinei liberale, ci s-a impus ca o necesitate politică din punct de vedere moral. în prezent, în PNL se merge pe acolitism, veleitarism și oportunism politic, ceea ce contravine principiilor mele“. în ultimul timp, numai din PNL - organizația municipiului Craiova și-au prezentat demisia peste 60 de membri și urmează în cîteva zile sa-și prezinte demisiile organizații întregi din județ. Majoritatea acestora acuză actuala conducere a PNL - filiala Dolj de iresponsabilitate politică și de promovare pe scară ierarhică a imoralității și interesului personal. Vasile Mircea Cazacu prevedea viitor sumbru PNL în ceea ce privește revenirea la doctrina liberală și la prestigiul de care se bucura cîndva. Pentru a rămîne fidel principiilor liberale, el a aderat la Partidul Alternativa României. • Nicoleta ENE SC TRANSVAM 96 SA BUCUREȘTI «INSSISs * mmm asigură prin punctele de lucru din: - BUCUREȘTI - Bd. Bucureștii Noi, nr. 40, tel/fax01/6687412 - CRAIOVA - Str. Simion nutiu nr. 36, tel. 051/124534 - SLATINA - Bd. A.I. Cuza, bl. V4 parter, tel. 049/413761 Servicii de comisionar în vamă (declarații vamale, depozitare, antrepozitare, garantare taxe vamale) Dacă așa vrea partidul Pedeseriștii vîlceni se vor retrage din parlament La București se va hotărî vineri, 5 martie, în cadrul Conferinței Naționale a PDSR, dacă această formațiune se va retrage de la lucrările parlamentului. La Organizația Județeană Vîlcea a PDSR s-a discutat dacă parlamentarii vîlceni ai acestui partid vor urma dispozițiile partidului și vor părăsi parlamentul sau dacă vor reprezenta în continuare interesele celor care le-au acordat voturile în 1996. Rezultatul a fost într-o oarecare măsură cel așteptat, cunoscut fiind faptul că pedestriștii vîlceni au fost întotdeauna disciplinați, urmînd indicațiile venite „de sus“, cei patru parlamentari vîlceni ai PDSR, senatorul Stelian Marin și deputații Acsinte Gaspar, Traian Sabău și Gheorghe Vîlceanu nu vor mai participa la lucrările Parlamentului României. Pînă la această decizie, care urmează să fie luată la 5 martie, pedeseriștii vîlceni își continuă în fiecare week-end vizitele electorale în localitățile rurale ale județului, dorind să „ia pulsul“ electoratului tot mai nemulțumit de felul în care decurge reforma. • Florin CRIȘAN Deputatul vilcean Jean Decuseară crede că România poate dispărea de pe hartă Președintele liberalilor vîlceni, deputatul Jean Decuseară, a fost încă din momentul în care a văzut proiectul Legii bugetului de stat pe anul 1999, un adept convins al acestuia, considerînd că adoptarea Legii bugetului de către Parlamentul României este singura soluție în vederea stopării declinului economic. Așa cum a declarat, el a votat acest buget plin de convingere - nu de entuziasm - dar conștient o dată în plus că acesta este o altă „grea și tragică moștenire“. Toate sacrificiile pe care le presupune acest buget, toate restricțiile au un scop bine definit în opinia deputatului vîlcean: acordul stand-by cu FMI, acord fără de care, în viziunea apocaliptică pe care o are președintele liberalilor vîlceni, există șanse ca România să își înceteze existența ca stat: „Sunt destui «amatori» care doresc să ia felii din țară sub pretextul că în acest fel se pot asigura condiții decente de trai pentru locuitorii respectivelor zone“. • Florin CRIȘAN