Gazeta de Sud, septembrie 2000 (Anul 6, nr. 1675-1700)
2000-09-01 / nr. 1675
Astăzi sună clopoțelul! Astăzi începe un nou an școlar. Mai mult sau mai puțin reparate și renovate sau doar văruite cu bani din bugetul autorităților locale, școlile își așteaptă elevii. Manuale sînt sau vor veni în maximum cîteva săptămîni, cert este că vacanța s-a sfîrșit. Edilii A. Craiovei vor inaugura noul an școlar, fiecare în altă unitate11 de învățămînt: primarul Vasile Bulucea la Colegiul „Frații Buzești", viceprimarul Ion Călin la Școala nr. 2 și la Colegiul „Elena Cuza", iar viceprimarul Mihai Dragu la Liceul „Henri Coandă". Și consilierii locali vor fi alături de elevi, fiecare dintre aceștia mergînd la cîte o școală din oraș. • Florentina ENACHE Azi, Doljul a dispărut de pe harta sistemului național de asigurări sociale de sănătate • Farmaciile nu vor distribui medicamente compensate sau gratuite, iar medicii de familie se pregătesc de tarifare • Incompetența managerială a conducerii CAS Dolj ne costă degeaba 7% din salariu pe noi și alți 7% pe angajatori în calitate de asigurați, cerem demisiile incompetenților de la vîrful CAS Dolj și tragerea la răspundere a vinovaților pentru situația creată Cu trei capre, întreținerea la bloc pe o lună de Răzvan BĂRBULESCU Aflăm dintr-un excelent reportaj că, în Tîrgul de săptămînă din Craiova, un purcel de lapte se vinde cu o sută de mii de lei. Cît să aibă un purcel de lapte? Două, trei, hai, patru kilograme. Pomană curată. La un restaurant curățel, ciorba de burtă te duce la 30-40 de mii de lei. O ciorbă cît jumătate dintr-un purcel de lapte. Țăranul îl vinde ieftin, fiindcă îl prinde disperarea dacă trebuie să-l crească pînâ spre Crăciun. O sută de mii de lei este și o pensie țărănească indexată. Asta ar veni cam patru dolari și ceva. Fac o paranteză. Am auzit că tot cam atît este pensia unui artist al poporului din Republica Moldova. Artiștii poporului din Moldova cumpără la un preț acceptabil cartofi prin uniunile de creație, cartofi primiți în dar de la Ministerul Culturii de la București. Ministerul Culturii a plătit și el din sărăcia lui cîteva tone de cartofi. Dacă avea bani, cumpăra din tîrgul craiovean purcel de lapte și-i dona artiștilor poporului de la Chișinău, care, la rîndul lor, îi j scoteau în tîrgurile moldovene, îți stă mintea în loc! Cîte punți pot găsi două ministere, cum pot colabora cultura mică și cultura mare spre beneficiul țăranilor și al artiștilor poporului. Revin la tîrgul oltean și citesc cum un cunoscut crescător de animale din Mofleni, om care se mîndrea cu vacile lui rasa Hollstein, pentru care a luat și un premiu, își vinde din „colecție" pentru că nu-i ajunge pensia. Vaca se numește Bujoara, are opt ani, a dat cinci viței și, dacă o hrănești, dă și 20 de litri de lapte pe zi. Dacă o hrănești. Crescătorul din Mofleni are 400 de mii de lei pensie, iar nevasta sa, 70 de mii de lei. Pe vacă cere șapteopt milioane. E mare și e de rasă. 20 de litri de lapte pe zi ori zece mii de lei litrul ar duce la vreo 200 de mii de lei pe zi. Or, zece zile ar face vreo două milioane. Cu banii ăștia ai cumpăra și furaje. Dar socoteala din tîrg nu seamănă cu cea de acasă. Cine-i ia laptele și cu cît? Iar pe seceta asta, de unde mîncare? Și cînd o găsești, cît dai pe ea? Credeți că omul din Mofleni nu și-a făcut și el calcule atît de simple? Prețul unui bănicior de porumb te duce pînă la 70 de mii de lei. Cît pensia nevestei crescătorului din Mofleni. Nici cu oile nu ieși mai bine. Pe o oaie mai pricopsită lei și 250 de mii de lei. Pe o capră vioaie scoți, dacă ai noroc, 350 de mii de lei. Dar Ionela din Predești n-are noroc. A dat o oaie și cu 200 de mii de lei. Stă acolo, în tîrg, pînă le-o vinde pe toate, 60 la număr. Dacă Ionela mai are copii sau nepoți la oraș, le mai trimite cîte ceva din ce vinde. Cu prețul pe o oaie, ar plăti întreținerea pe-o garsonieră. Cu banii de la trei capre, taman bine ar scoate-o la capăt cu întreținerea pe trei camere, cu noile prețuri la apa caldă. O capră pentru o cameră. Care n-are neamuri la bloc stânge pentru provizii. Cît să răzbați pînă în primăvară. Și tot așa, din vară în vară, de la o toamnă la alta. Prin '907, scrie Caragiale, „țăranii nevoiași, peste iarnă, cînd nu au de lucru și nu pot produce, în genere, nimica, avînd nevoie de bani, fac împrumuturi, cu camăta, mai mult sau mai puțin infamă, tot de la arendași, rămînînd a se răfui la socoteala din toamna viitoare. Adesea, țăranii, după o muncă de peste opt luni, se văd rămași datori pe anul următor. Și iar vine o iarnă aspră peste tristele și, umilele lor vetre, și iar rugăminți cu căciula-n mînă pentru un nou împrumut... Și așa mai departe..." Ei, da, dar asta era în '907. Cine mai îndrăznește să ia astăzi împrumuturi? Agenții serviciilor chineze au confiscat 16.000 de exemplare dintr-un album comemorativ cu fotografii din timpul celor opt ani de președinție ai lui Clinton. Motivul: una din fotografii îl reprezintă pe președintele american mînă în mînă cu Dalai Lama. Ceea ce, declară surse diplomatice din China, este inadmisibil pentru poporul chinez. Cartea, a cărui autor este fotograful oficial al Casei Albe, Robert McNeely, conține 200 de fotografii cu lideri politici, președinți, membri ai diverselor mișcări, activiști politici și religioși, care, în decursul celor opt ani, l-au vizitat pe Clinton la Casa Albă. Fotografia cu Dalai Lama a fost făcută într-un moment de meditație, cînd cei doi se plimbau prin grădina Casei Albe. Fapt care, în opinia liderilor de la Beijing, este impardonabil, chiar și pentru un președinte american. După cum se știe, Dalai Lama este considerat inamicul public numărul unu în China și autoritățile fac tot ce le stă în putință ca poporul chinez să creadă că preotul tibetan este considerat la fel și în America. Propaganda de partid i-a dresat bine, în acest sens, pe chinezi, care consideră că doar pentru faptul că există, Dalai Lama pune în pericol integritatea Chinei și că, de frica ruperii relațiilor bilaterale, nici un lider al Lumii Libere nu îndrăznește să-i strîngă mîna. Interesant este că, în afară de Dalai Lama, nimic nu le este interzis chinezilor. Cînd a izbucnit scandalul Lewinsky, aceștia au fost ținuți la curent, prin intermediul corespondenților de presă, cu toate detaliile picante și uneori chiar pornografice ale scandalului. Reviste occidentale porno sunt comercializate liber în China, la fel ca orice informații din orice domeniu, mai puțin despre Dalai Lama. S-a ajuns pînă acolo încît cei care călătoresc în China și sînt prinși cu poza lui pot fi condamnați la ani grei de pușcărie. Nimic, în acest sens, nu poate clinti autoritățile de la Beijing. Nici apelurile repetate ale organizațiilor care se ocupă cu drepturile omului, nici scrisorile de la marile vedete ale Hollywoodului, nici presiunile politice pe care liderii diverselor țări, în frunte cu președintele Clinton, le-au făcut în repetate rînduri. de Anca DEGAR - Washington Noi scumpiri Prețurile la energia termică și la gaze naturale se vor majora de la 1 septembrie, după ce tarifele de transport cu metroul și cu trenul s-au majorat la sfîrșitul săptămînii trecute. Guvernul a aprobat creșterea prețului național de referință pentru energia termică furnizată populației, la 350.000 de lei/gigacalorie, cu TVA, de la 280.000 de lei, inclusiv TVA. Aprobarea prețului național de referință duce la majorarea prețului unei gigacalorii produse de societatea TERMOELECTRICA. ANRE a acceptat, în luna mai, ca prețul mediu al unei gigacalorii produse de TERMOELECTRICA să fie majorat cu 43,9%, la 287.000 de lei, de la 199.441 de lei. Prețul mediu a fost stabilit la un curs de 20.500 de lei pentru un dolar și reprezintă 14 dolari/Gcal. Și prețul gazelor naturale va crește, de la 1 septembrie, cu 16%, la 1.272 de lei/metru cub, de la 1.100 de lei, potrivit unui ordin semnat de ministrul industriilor și comerțului, Radu Berceanu. Prețul este stabilit la un curs al dolarului de 20.500 de lei și nu include TVA. Prețul din contractele cu consumatorii direcți va fi negociabil. Ultima majorare a prețului la gaze naturale a avut loc la 1 iunie, de la 900 de lei la 1.100 de lei/metru cub, ca urmare a creșterii TVA la 19%. Călătoria cu trenul costă, începînd de sîmbătă, cu 7,2% mai mult, ca urmare a intrării în vigoare a deciziei CFR Călători de a majora tarifele. Măsura a avut în vedere acoperirea influențelor rezultate din creșterea inflației din ultima perioadă, a declarat Valentin Bota, directorul general al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători. Ultima majorare a tarifelor de călătorie pe calea ferată a avut loc la începutul lunii iulie, cu 8,6%. Tarifele practicate de societatea de transport feroviar de marfă se mențin la vechiul nivel. Tarifele pentru călătoria cu metroul au fost majorate, începînd de duminică, cu 9,11%. Cartela cu zece călătorii costă 34.000 de lei, față de 30.000 de lei înainte de majorare, în timp ce prețul abonamentului lunar a crescut de la 90.000 de lei la 105.000 lei. De asemenea, abonamentul pentru o zi costă 15.000 de lei, cu 5.000 de lei mai mult decît tariful valabil pînă duminică. Prețul cartelei cu două călătorii a fost menținut la 7.000 de lei. Ultima majorare a tarifelor la călătoria cu metroul a avut loc la 1 mai. TELEEUROBINGO 2 pagina S-a degradat și nivelul Ma de trai pe cale orală de Bogdan MITRICANA, Bogdan BERNEANU Pînă prin '94, prostituția a fost cu adevărat brățară de aur la mîna româncelor care au ales să-și ia soarta în propriile mîini. Cerere imensă, ofertă moderată, plată boierească. In ultimii ani însă, piața serviciilor sexuale, explodînd brusc, a coborît „oralul" din categoria serviciilor de lux în cea de larg consum. Astăzi, orice adolescent acneic își poate privi de sus părintele bugetar, pleznindu-l peste morală cu un hip-hopic: „Moșule, ia cotizează aci", ca deseară se duce băiatu' cu gașca la fertilizat dame". „Fetele" au fost deci ca și buticarii, deschizătoare de drumuri în renașterea eticii capitaliste în România. O dată ce „proba de microfon" și-a făcut din nou loc pe piața muncii, tot mai multe reprezentante ale sexului frumos s-au convertit la prostituție, plonjînd curajos din fabricile de confecții ori de la catedră în parcările de tiruri sau în recepțiile de hotel. Așa se întîmpla că anul 2000 marchează definitiv, am spune, consacrarea industriei sexuale pe tărîmul Mioriței. Prețurile nu mai sînt accesibile unei minorități, ci majorității populației, adică e loc de-un scurt dezmăț pentru tot acționarii'. Să ne ierte Dumnezeu, dar 60.000 de lei pentru o „clanță" nu periclitează nici bugetul unui pensionar descins din trofeu pe strada Constantin Furtună din București. Păi, dacă ăsta e preț de Capitală, atunci eroul reportajului publicat ieri în Gazeta de Sud, proxenetul Cenușe, cu cît să plaseze el peste Dunăre gospodinele racolate de prin cătunele Olteniei? Cu cît ați văzut, adică între 40 și 80 de mărci bucata vîndută, și nu închiriată cu minutul. O socoteală lejeră arată că exportatorul nostru cîștigă la o simplă basculare de 30-40 de gospodine vreo 30 de milioane de lei, adică un salariu bun de ziarist pe un an de zile. Iar dacă exportă cîte un lot de folcloriste pe săptămînă, cîștigul anual noti că Remeș n-are acces la bilanț este de peste un miliard de lei. Adaugă și profitul stors de pe urma transbordării cu oameni ai muncii lăsați baltă în drum spre Grecia și cu siguranță îți va veni să-l castrezi pe acest Cenușe, care ce soi de relație credeți că are cu autoritățile la cît bănet îi zornăie prin buzunare? Evident, de respect reciproc și neamestec în treburile interne. Dar ce-o fi fost în mintea colegului nostru Costin, care, avînd profunda ocazie de a lucra în ramură și de a-și croi, în consecință, un viitor prosper, a ales să se reîntoarcă printre noi, vai de buzunarele noastre? A crezut, probabil, că face și el o faptă jurnalistică de ecou, neglijînd amănuntul esențial că nici un polițist nu și-ar da week-end-ul pe o înhățare cu flagrant a unui proxenet doldora de lovele. Că doar așa ia spus ofițerul căruia Crețu i-a propus colaborarea: „Măi Costinele, azi e vineri, vine uidendu'... Fiai să amînam flagrantu' pentru morții" Pînă la urmă, din toată această aventură reportericească am extras cu indignare nu tîrșeala (ori, dacă vreți, complicitatea) organelor în drept, ci degradarea accentuată a nivelului de trai pe cale orală. Nici curvele nu mai au valoare în România. Aproape de închiderea ediției, Colonelul Căbulea, șef al IJP Gorj și totodată al ofițerului care ține aproape de familie în lnchend, a fost schimbat din funcție și mutat la Hunedoara, „mai aproape de casă" zice-se. Acesta să fie motivul real?! Aproape că nu credem. ciAaKffrrA sud - cotidian^ ciackxu.or ■ *■<: ims ■«tu* iTTMunMEasm