Gazeta de Sud, iunie 2001 (Anul 7, nr. 1901-1925)

2001-06-01 / nr. 1901

URÂT www.gds.ro ^1901 12 pagini Vineri, 1 iunie 2001. Preț 4.000 lei De 1 Iunie, copii alături de copiii noștri La Mulți Ani! Adulți pierduți într-o lume nebună, găsim rareori răgazul să privim în jur la frumusețea care ne înconjoară; și doar o mînuță de copil ne poate arăta drumul spre fericire. De ziua lor, să-i privim mai mult pe copii și să le admirăm puterea de a face lumea mai frumoasă, să fim, măcar pentru o zi, copii alături de copiii noștri! Cîrtitorul de serviciu de Ion CRISTOIU Legea FNI Primul ministru a anunțat re­cent un proiect de lege pentru păgubiții de la FNI. Afacerea a devenit de mult un moment istoric postdecembrist. Apărută pe vre­mea regimului Constantinescu, ea a trecut prin alegerile din no­iembrie 2000 pentru a ajunge nevătămată în noul regim, al lui Iliescu Doi. Cu aceeași acuitate. Nu demult a avut loc în București o demonstrație violentă a păgu­biților, prea violentă, poate, pen­tru numărul prea mic al partici­panților. Se pare însă că trecerea timpului a operat pe două direcții în rîndurile nemulțumiților. Pe de o parte, le-a redus numărul. Pe de alta, a concentrat în tot mai puține persoane energia pe care o dă exasperarea. Avertizat de acest semnal, guvernul a căutat rapid o soluție de îmblînzire. Păgubiții la un ast­fel de joc reprezintă, pentru orice regim, un neliniștitor focar de ten­siune socială. Actualul are motive suplimentare de alarmă. Tulbu­rările feneiștilor au fost o bună armă electorală pentru PDSR. Ia­tă partidul de guvernămînt la ora transpunerii în practică a unei făgăduieli. In plus, păgubiții riscă să se îndrepte, în disperarea lor nețărmurită, către Partidul România Mare. Ceea ce nu prea convine formațiunii de guvernă­mînt, tovarășă de bazin electoral. Ce anunță domnul prim-ministru? Un proiect de lege. Păgubiții au cerut însă o ordonanță de urgen­ță. Gestul guvernului nu-i lipsit de tîlcuri politicianiste. Mai întîi, pen­tru că afacerea e pasată parla­mentului, Conclavul de aleși ai poporului e chemat să tranșeze o afacere extrem de spinoasă. Cum problema s-a iscat în fostul regim, dezbaterile din parlament vor fi un bun prilej pentru actuala putere de a da șah fostei, răma­se în parlament prin PD și PNL. In al doilea rînd, un proiect de lege înseamnă amînarea sine die a rezolvării propriu-zise. Documen­tul trebuie să ajungă la parla­ment. După aceea, el trebuie luat la forfecat de comisiile parlamen­tare, programat pentru dezba­teri, supus controverselor din șe­dințele celor două Camere. Un bun prilej de amînare a spinoa­sei probleme financiare. Dar și de rătăcire a soluției prin biro­urile numeroase și ascunse ale parlamentului. In al treilea rînd, proiectul ascunde în el însuși viitorul fruct al vicleniei. Se pre­conizează astfel acordarea unor despăgubiri, într-o primă etapă, doar persoanelor cu venituri mici. Pe drept cuvînt, una dintre asociațiile păgubiților a protestat vehement. Documentul are o evi­dentă conotație jignitoare. Per­­danții afacerii nu sînt nici bosche­­tari, nici cerșetori, nici măcar șo­meri. Sînt oameni care s-au în­scris în joc din încrederea într-o formulă capitalistă, fondurile de investiții. A le da un ajutor social înseamnă a transfera chestiunea din planul banilor îndreptățiți în cel al banilor din cutia milei. Cum printre păgubiți se află și oameni cu pretenții, oferta guvernamen­tală nu poate decît să-i nemul­țumească. Sub același semn, pro­iectul poate fi acuzat de necon­­stituționalitate prin discriminarea între cetățenii aceleiași afaceri. In definitiv, s-a participat la joc nu pe căprării sociale, cum își ima­ginează plutonierul major Adrian Năstase, ci pe grupuri de posesori de bani. Corecte în plan teoretic, ob­servațiile la proiect au slăbiciuni în plan practic. Principalele pre­vederi ale documentului vizează în chip abil dezamorsarea încor­dării sociale prin factori de psi­hologie colectivă. Avem, mai întîi, prelungirea tărăgănării. Ad­­mițînd că proiectul va ajunge în acest veac la parlament, după validarea lui legislativă ar urma o lungă perioadă de aplicare: stabilirea celor care au dreptul, rezolvarea fatalelor contestații din alcătuirea tabelelor. Avem apoi discordia în rîndurile inves­titorilor, inevitabilă în România caprei vecinului. Așa cum se ve­de deja din polemica dintre aso­ciațiile păgubiților, mișcarea gu­vernului are eficiență. Proiectul de lege privind despăgubirea cu fîrîția e un pro­dus tipic al guvernului Năstase. Marca noului cabinet se vede în fiecare virgulă: atenția acordată imaginii, preocuparea de lovituri politice. Rămîne de văzut dacă documentul nu va avea soarta tristă a altor decizii ale guver­nului Năstase. Prea multă deș­­teptăciune­ politică poate fi dată peste cap de o simplă strîmbă­­tură a realității. Sătul să se mai joace de-a hoții și vardiștii Mohamed Alorfahli, patronul SC CRONOS, a dat ochii cu polițiștii • Primarul Vasile Bulucea îi roagă pe consilierii locali să hotărască mai repede „treaba cu SC CRONOS IMPEX SRL“ • Consilierii locali se fac că plouă și că se mai gîndesc După mai bine de cinci luni de cînd firma CRONOS a încercat să își facă de cap în parcările Craiovei, încasînd cîteva zeci de milioane bune, bani care nu i se cuveneau, Mohamed Alorfahli catadicsește să se pre­zinte la poliție și să dea cu subsemnatul. Deși a fost citat de mai multe ori de po­liție, el nu s-a prezentat la audieri, motivînd că „n-a facut-o cu intenție și că efectiv a ne­glijat să se prezinte la poliție“. Anchetatorii susțin că patronul firmei CRONOS și-a jus­tificat fiecare „pas“ pe care l-a făcut de cînd a semnat contractul cu Primăria Craiova și că, din punctul lui de vedere, greșelile nu sunt foarte grave. Mohamed Alorfahii este totuși cercetat penal, fiind acuzat de înșelăciune în convenție. Cît privește amenințarea cu „darea în ju­decată a primăriei pentru nerespectarea ter­menilor contractuali“, se pare că, din motive necunoscute încă, acesta s-a răzgîndit și chiar se dovedește dornic să-și respecte angaja­mentele contractuale. Deși Regulamentul de funcționare a par­cărilor cu plată în Craiova urma să fie discutat în ședința de ieri a consiliului local, mai ales că partenerul de afaceri al primăriei a fost de acord cu aproape toate revendicările consi­lierilor, proiectul de hotărîre nu a fost introdus pe ordinea de zi, unii consilieri făcînd referire la „amînarea la nesfîrșit“ a acestuia. Ba chiar primarul Vasile Bulucea le-a recomandat con­silierilor că trebuie să se voteze odată acest regulament. • Nicoleta ENE Vasile Bulucea, primarul Craiovei.,. Nu vreau să fiu înțeles greșit, n-am absolut nimic cu SC CRONOS IMPEX SRL. Vă rog să hotărîți dumneavoastră ce faceți cu el. Dar vă rog să țineți cont de-o treabă - vreau să avem și noi ceea ce au alte municipii. Municipii care iau 10-20 de miliarde de lei pe an de pe taxa pe par­care. Dar ceea ce trebuie să înțelegem este că trebuie să facem ceva, că trebuie să aprobăm regulamentul. Să luăm și noi bani, pentru că îi luăm pentru municipiu. Nu-i bagă nimeni în buzunar“. r Meteorologii anunță o vară cu temperaturi normale Ne vom bronza la cel mult 38 ° C Vara anului 2001 va fi mai puțin toridă decît cea de anul tre­cut și cu temperaturi care nu vor depăși, la mijlocul lunii iulie, în Cîmpia Dunării, 37-38 de grade Celsius, însă vor exista și zile ca­niculare, a spus ieri Vladimir Iva­­novici, directorul tehnic al Institu­tului Național de Meteorologie și Hidrologie (INMH): „în această vară nu vom mai avea, în nici un caz, 43 de grade Celsius, ca anul trecut. Atît valorile temperaturilor, cît și perioadele cu zile caniculare vor fi mai mici decît în vara tre­cută“, a spus Ivanovici. Directorul tehnic al INMH a precizat că tem­peraturile înregistrate în ultimele două zile, de 30-32 de grade Cel­sius, în partea de sud a țării, sînt „absolut normale“ pentru un sfîrșit de mai și început de iunie și „de­parte“ de recordurile înregistrate anul trecut. (D.G.) Premiile lunii mai ale cotidianului Gazeta de Sud Goiceanu Nicolae - 10.000.000 de lei Craiova, cart. Craiovița Nouă, bl. 159, sc. A, ap. 12 Cismaru Marin - 10.000.000 de lei Leu - Dolj Cheroiu Mirela - 1.000.000 de lei Craiova, str. Carol I, nr. 30 Lăutaru Gheorghe - 1.000.000 de lei Dioști - Dolj Tabacu Stan - 1.000.000 de lei Craiova, str. Bihorului, nr. 55 A Irimescu Haralambie - 1.000.000 de lei Craiova, cart. Craiovița Nouă, bl. 165 B, ap. 14 Iancu Maria - 1.000.000 de lei Craiova, Aleea­­ Primăverii, nr. 16 Țui Aurel - 1.000.000 de lei Craiova, str. Voinicului, nr. 3 Rucsanda Ioana - 1.000.000 de lei Craiova, str. Rîndunele, nr. 35 Catrinoiu Oana Maria - 1.000.000 de lei Craiova, str. Poienii, nr. 31 Anuța Marius - 1.000.000 de lei Craiova, str. Drumul Fabricii, aleea 2, nr. 2B Vigariu Constantin - 1.000.000 de lei Craiova, cart. Craiovița Nouă, bl. 2017, ap. 16 Cu basca pe ochi Un blazon murdar de Ion LECA Un fior neplăcut ne gîdilă iarăși neplăcut șira spinării. Țî­­fica aia cu lapte și miere, la care sperăm să ne potolim setea de repaus, tolăniți sub umbrela NATO, s-ar putea să se îndepăr­teze privirii noastre. Cam ăsta-i avertismentul pe care baroana Emma Nicholson, raportor pen­ tru România al Parlamentului European, ni-l transmise deu­năzi. Aflată la vîrsta la care „teh­nologia" fabricii de copii este uzată și fizic, și moral, doamna cu pricina și-a deschis sufletul spre copiii instituționalizați din România. Un suflet politic, în pri­mul rînd. Pentru că, după „ma­sacrul" maidanezilor, era de așteptat că nu se vor pune în față și niscaiva probleme mai uma­ ne. Baroana sugerează că ne­gocierile de aderare cu țara noastră ar putea fi întrerupte pî­­nă la îndreptarea situației co­piilor instituționalizați. Și se lan­sează în tot soiul de speculații, extrem de grave, care ar fi tre­buit să atragă o ripostă dură din partea autorităților române. In­să, cum s-a întîmplat în ultimii 11 ani, cei care ne conduc preferă să rămînă în aceeași poziție: co­coșați și cu câciula-n mînă. Du­pă tipic europenist, și baroana bate monedă pe drepturile omu­lui. Pasămite, problemele sufle­telor care ajung în orfelinate re­prezintă încălcări ale acestora. Mai mult, chiar statul român în­curajează femeile să-și aban­doneze copiii, deoarece între oficialii guvernului și agențiile internaționale de adopție există strînse legături. Sînt acuzații pentru care baroana, acolo, în țărișoara ei, ar fi fost chemată la bară. Și nu ca să danseze, ci­­ să-și probeze acuzațiile. Ceea ce nu este cazul la noi. Dorința de a intra în Europa, deși nu ne­­a alungat nimeni de aici, a făcut praf și bruma de demnitate pe care o mai aveam. Nu știu cine este de vină pentru că niște ne­simțiți toarnă la copii, iepurește, pe care-i lasă apoi în grija sta­tului. Dar au și ei dreptul la via­ță, uneori în familii din lumea civilizată, de unde vine și ba­roana. Asta dacă nu cumva ea ne sfătuiește să procedăm chi­­nezește. Să prindem cu arcanul femeile și bărbații și să le apli­căm procedurile de sterilizare. Ca la maidanezi. Am putea-o scuti pe madam Emma de o gri­jă. Insă, cu siguranță își va găsi altele, spre binele și fericirea Ro­mâniei. Deoarece, la urma­ ur­­mei, adînca îngrijorare a ba­roanei este emoționantă, cum remarca un alt parlamentar. Și cînd dirijorii Europei se lasă co­pleșiți de emoții, alții își șterg la­crimile de pe obraz. Baroana are un blazon cam murdar. Pur­tătoarea lui scoate, periodic, gheruțele la români. Cînd se pi­­sicește, cînd se întoaie la inter­locutori. Vă mai aduceți aminte de pamfletul „Baroane"? Eu da, și cred că trebuie actuali­zat! ■­A «l*r TW ft _ COXXDI^IÜI WA­4 ft ■/■’'■CrV* ■ v € fTM«­ MME ■C’l '■ T [UNK]PVI ft MC2VH

Next