Gazeta de Sud, august 2001 (Anul 7, nr. 1953-1979)

2001-08-01 / nr. 1953

Încercînd să justifice decizia de a fiiuta echipa în Capitală Nețoiu a luat-o razna . El a afirmat că a fost amenințat cu moartea . Finanțatorul Universității i-a acuzat din nou pe frații Mihăilescu că sunt vinovați pentru tot ce se întîmplă în Bănie . Suporterii vor organiza astăzi un miting în Piața Prefecturii de la ora 20.00 Gigi Nețoiu este de neclintit în acțiunea sa de a muta echipa Universitatea la București. Pentru a-și justifica decizia, el a afirmat aseară că a primit amenințări cu moartea, însă nu a vehiculat nici un nume. Ca un adevărat maestru al dezinformărilor, Nețoiu a afir­mat acest lucru în treacăt, deși răspunde la telefoane doar la cu­noscuți. Este greu de crezut că un anonim a reușit să-l găsească și să discute cu el. Nețoiu i-a acuzat din nou pe frații Mihăilescu, pe care îi con­sideră principalii vinovați pentru ceea ce se întîmplă la Craiova; în replică, Eugen Mihăilescu a afir­mat: „Pentru ceea ce se întîmplă la Universitatea, vinovați sînt fra­ții Mihăilescu, Cămătaru, Cîrțu, Bulucea, Mandea, oamenii de pe stradă, singurul nevinovat fiind... Gigi Nețoiu. El poate să zică ori­ce din acest moment pentru că es­te un om încolțit. E puțin probabil să găsească pe cineva dispus să și creadă ce spune“. Acționarul Universității a mai mărturisit că oamenii care i-au amenințat pe jucători fac parte din mafia locală. Nețoiu a dat și un exemplu, Claudiu Nicu­­lescu. Acesta a avut, într-adevăr, unele probleme cu cîteva luni în urmă, însă motivul ar fi fost altul. „Clau­gut“ refuza să joace în acele meciuri pe care prea le-a catalogat strategice. în fine, suporterii vor orga­niza în această seară, de la ora 20.00, un miting de protest în Pia­ța Prefecturii, la care sunt chemați să participe toți cei care se bucură și suferă pentru Universitatea. • Marian ȘANIA 2 citiți în pagina Petre Dumitrescu, directorul DJPC Dolj, pune botniță presei de Alin TEODORESCU Mai mulți cititori ai Gazetei de Sud, cu acces la e-mail, din moment ce mi-au găsit adresa personală, întreabă ce se poa­te întîmplă în viitorul imediat (respectiv șase-douăsprezece luni) cu economiile proprii. De data aceasta, voi răspunde cît pot de succint, deoarece am mai scris despre acest subiect și nu aș vrea să mă repet. Economiile sînt diferența pozi­tivă dintre veniturile și cheltuie­lile unei familii. Dacă veniturile unei familii depășesc cheltuie­lile, atunci se poate spune că există posibilitatea unor econo­mii. Dacă veniturile unei familii sunt sub nivelul cheltuielilor, atunci se creează datorii. Dato­riile sînt de două feluri: fiscale (respectiv către stat și instituțiile statului) și civile (respectiv către persoane sau instituții particu­lare). Datoriile fiscale sînt, în general, purtătoare de penali­tăți, dar și cele civile pot avea același caracter. Prezența da­toriilor în viața unei familii sau a unei persoane generează profunde distorsionări ale comportamentului, instabilitate în evoluția individuală și multe alte efecte negative. Există o bibliotecă întreagă de cârti ca­re se referă la efectele nega­tive ale datoriilor în viața indi­viduală, familială, în viața or­ganizațiilor de stat și particu­lare. Deoarece efectele nega­tive ale datoriilor sînt foarte greu de evitat și sînt imprevizi­bile pe termen lung, filosofia generală a comportamentului social spune că indivizii, fami­liile și organizațiile (fie ele de stat sau particulare) trebuie să evite cronicizarea deficitului bugetar. Această filosofie a nn inc­ii­ v Europeană), spre deosebire de Statele Unite ale Americii sau de țările din Asia de Sud-Est, care consideră că este bine să se stimuleze consumul pe baza acumulării datoriilor. Tendința generală este ca fie­care familie să încerce echili­brarea veniturilor și cheltuielilor, dacă nu crearea unor economii. Echilibrarea veniturilor și chel­tuielilor se poate­ face prin re­ducerea cheltuielilor la nivelul veniturilor și prin creșterea veni­turilor. De obicei, oamenii con­fundă veniturile cu încasările și cheltuielile cu plățile. încasările și plățile fac parte din fluxul de numerar, veniturile și cheltuielile sînt indicatori structurali. Oame­nii pot plăti mai puțin decît chel­tuielile, amînînd an un ceea A V. RI -A­A A pe de familii: cete care cheltu­iesc în­ per­m­anență mai mult de­­veniturile,­ croind date ■•ni. Ac­ranțe la risc. A dou­a grupa este con turey -Hi cu­ o* venituri. Aceste famii­i trei în permenențe cheltuesc mai putin Aceste familii au o fi toleram deste di ța­la zi, ideea ce fapt, mate­ria cînd­ tanie la în au restanțe pe casă sa. Cei care fac care au ven, este că un pr­eț min­ -----------ȘÎM la milioane de oameni care au depozite sau conturi la vedere mici, la nivelul a cîtorva milioane sau zeci de milioane de lei. Sumele par mari cînd le scrii pe hîrtie, dar în realitate, astăzi, 30 de milioane de lei fac o mie de dolari, deci sume, de fapt, mici sau relativ mici. Păstrarea economiilor este și ea afectată de toleranța la risc. Cine păstrează sume în lei acasă își asumă cel mai mare risc, deoa­rece banii sînt ușor accesibili oricui și sînt mîncați zilnic de inflație. Cine păstrează sume în lei la bancă își asumă un risc mai mic, deoarece depozitele sînt în general protejate împo­triva inflației, dar nu întotdea­una. Cei care păstrează banii în bancă întro monedă stabilă (de exemplu, euro sau dolarul american) sînt și ei afectați de inflația prezentă în țara respec­tivă. De exemplu, cine a avut cont în mărci germane în ultimii trei ani a pierdut față de dola­­rul american aproximativ 8 % pe an, mult mai mult decît do­­vada acordată de bănci la ceastă monedă. In ultimii ani, a fost bine protejați împotriva cui­ți cei care au avut de­­zite la bănci în dolari ame­­nzi, dar nu este deloc sigur­­ n anii următori situația se menține la același nivel, urmare, analizați-vă bi­­e de familie și toleranța la Vuite răspunsuri vor veni­­, dacă vă veți cunoaște­­ți cheltuielilor, cel al ve­­or și dacă sînteți o per­­cu toleranță mare sau­­ risc. Gestionarea bu­­de familie este o ma­­r se studiază în școlile ■ c • fale, dar noi nu am­menea cursuri, deci Agenda publică Protecția împotriva riscului în bugetul familiei­ ­ ~ pe pielea noastră. Incepînd de astăzi PETROM majorează prețurile carburanților auto Societatea Națională a Petro­lului (SNP) PETROM a decis majorarea, începînd de astăzi, a prețurilor la carburanții auto cu 200 pînă la 350 de lei pe litru, atît la depozite, cît și la stațiile de dis­tribuție, în urma devalorizării mo­nedei naționale în raport cu euro. Benzina cu plumb va costa cu 350 de lei pe litru mai mult, ben­zina fără plumb, cu 300 de lei pe litru, iar un litru de motorină va fi cu 200 de lei mai scump. Un litru de benzină Premium cu plumb va costa 15.350 de lei, Premium fără plumb -15.100 de lei, Super Plus - 15.750 lei/litru, motorina cu con­ținut de sulf de 0,2% -13.100 lei/ litru. Benzina Euro 3 de la SNP va costa 19.100 de lei, în timp ce un litru de motorină Euro 3 va costa 15.800 de lei. Potrivit SNP, moneda națională s-a devalorizat în raport cu euro cu 4,93%, adică 1.208 unități (25.904 lei/euro față de 24.696 lei/euro), în perioada 30 iunie-31 iulie 2001, în timp ce proporția de majorare a prețurilor variază între 1,5 și 2,2%. Prețurile carburanților auto includ acciza și taxa pentru Fondul special al dru­murilor publice, care sînt expri­mate în moneda euro și se calcu­lează, pentru luna în curs, în lei, la cursul comunicat de către BNR pentru ultima zi a lunii precedente. Ultima majorare a prețurilor PE­TROM, pentru întreaga țară, a avut loc la începutul lunii mai. (D.G.) Ki Aboneaza-te la CON­NEX si primești: _ _ ** 4­­1$ >»"» #%po ERICSSON A2628 y$ I A# I­Maxon 3204 f 3$ N­ • .... 1 . . 1..... Oficile CON­NEX august 2001 I * 3 luni de abonament ora*uit* 51 * abonament pronofional cu doar 6 dolari** pe luna 11 * CON­NEX Cent «singurul abonament cu 1 centortinut bl weekend4*4 2* - potj casesw 1­0 neurale In insulele Malfive, una din care 10 sxcurati fi In Antalya, 20 weaheod-url In Naptwn-Olmp, ; f f precum ti 600 prentâ de va dama._________________ .______r * I tnphwCOWHPtereuUltiMiittueert^wfcKegtt^ j whhhhi house || I CRAIOVA M I * -Str Ai.Cuza, nr, 9 M»«yCi do Fr.no«»>, Ml, 0M.S5.AA24 |f ! .str.upsowd, nr. 11W. #81,412.7*0, osais^iu* !* f CALAFAT; »V. Al.Cixr», nr, 33, «I. 0X5.33A383 VÍ ' BAILEÎm: Str. Cale» Victor Sn. tr. 15«, 10, 0»­.«»0.»8» țf Tft JW; «J. Vl^oris Caniry. M. 11, porter­­ Moa. HwWi* «L 081»7,1î1,oe»,221,7T2 * HM. VALCEA, C«*m lui Treten, Ma$*z*n Coate.­perter, HUttE Mills, 002.84. te»1 . K IK Cu basca pe ochi Dom’ Petrică - pilă mică, la ordin, Hopa Mitică! (pamflet despre produse de vară) de Florin BINDAȘU Cît fu vorba de mizilicuri și spur­căciuni minore depistate pe la terase, maturi și magazinașe locale, d­e peceu­ zonal se ținu frate cu presa. Și dă-i con­troale, dă-i amenzi, dă-i trîmbițe prin ziare și teren. Se iscă, parol, în binele consumatorului și spre lauda inspec­torilor, cruciada produselor degrabă expicăcioase. Incuscreala pomenită cu autorita­tea locală de protejat consumatorul, realizată prin zaharisirea bruscă a senti­mentelor directorului OJ­PC, Petre Dumitres­cu, față de presă, le provocă mari fiori tra­ficanților de carne de mititei și deale­­rilor internaționali de muștar expirat. Ziulică după ziulică, bravii și incorupti­bilii inspectori ai organizației repurtară angro la victorii, dădură peste cap nor­ma de amenzi la hectarul de cîrnați și dezinstituiră, in ochiul cititorului, con­ceptul de șpagă. Vorba unui cercetaș OJPC ieșit la pensie ■ „Domn'e, se ți­nură ăștia cu foca din grăsime, că doar nu era să umple sacoșele cu șunci de Praga și whiskane, de față cu presa, ce dracu', atita lucru știam și noi, pe vre­mea lu' Ceaușescu..." Cu șunci, fără șunci, treaba merse bine. Nu mai prididiră cititorii să vie la redacție cu tot felul de pastile cu sirmă, pîini cu tampoane, beri cu șoricei și mititei cu spinărui verzui. Da' nu trecu jumate din sezonul vacanțelor și al toxiinfecțiilor, că infaili­bil de incoruptibilul director Dumitrescu se schimbă, cît ai zice „Tutti Fresh", intr­­un dom' Petrică - pilă mică, aducîndu­­ne mare dezamăgire la suflete. Ispita verii ieși din cărțile negus­torilor de la European Drinks. Fii simplu: Întorși la cheiță de dom' Petrică, inspec­torii in­traseră un control de pomină, cu martori din presă, televiziune și radio, fix la depozitul craiovean la European Drinks. Acilea, la botu' referatului, ofici­alul OJPC dăd u­n vileag după cum ur­mează: lipsă de paralaxale la control, salubritate joc, cacao expirată și maio­neză ținută-n soare. Tot cu această oca­zie, dom' Petrică de la OJPC, acest Hercule Poirot al pieței de consumatori doljeni, începu dintr-o dată a da, de pe scaunul dumnealui directoresc, sfaturi ziaristice despre modul in care n-ar trebui să apară în presă materi­ale critice la adresa European Drinks. Ne-am clătinat de emoție și, încrezători în verticalitatea p­epeceului, ne-am luat reporterii de veste, certindu-i ca a stat prea mult cu capu'-n soare. Mofturi. Nici nu bizii de două ori musca pe maioneza de la depozitul European Drinks, că fu­răm luați din nou în lunetă, de data asta la nivel înalt, prin mijlocirea celularelor. Era același Petre Dumitrescu, direc­torul OJPC, care cu grafie își fă­cea instituția de rîs, cerșind indul­gență presei pentru European Drinks. Redăm tinguieli lăsate în me­moria unei casete. Directorul: „ ...Păi ce, muriți dacă nu dați știrea asta.... ?" Ziaristul: „ Domnu' director, pur și simplu nu vă înțeleg! Spuneți sincer, v-ați luat șpaga?" Directorul: „ Nuuuuuuuuuu, m-a iertat Dumnezeu....." Că European Drinks este foooarte îndrăgit de o grămadă de consumatori ne-am lămurit după încheierea discuției cu reprezentantul OJPC, cind au început să firîie și mai abitir toate telefoanele. Foști colegi din armată, Mitici de pe la Primărie, scule de prin toate instituțiile dădeau să sară în ajutorul European Drinks, iscodindu-ne intrigați ce-i de făcut ca să uităm de mirșava întimplare. Păi, ce să fie? Dom'Petrică și dom­nilor pilangii, cu European Drinks nu mai e nimic de făcut. Dumneavoastră, in schimb, aveți vreme berechet să vă mai schimbați colierele și genunchierele to­cite în t­rișul după mărunțiș. Premiul de un suc­­ la dozator, dom' Petrică, nu te bucura precoceț cu aspartam, instituit ad-hoc in urma unei stupefiante conversații purtate ieri intre reprezentanții Gazetei de Sud și cei ai OJPC Dolj, ii revine aceluiași director Petre Dumitrescu. Carele ne-a invitat la dinsul in birou ca să aibă de unde ne da afară, cu un aer de moșier pe care ță­ranii au îndrăznit săl întrebe cu cit vinde banița de gin. Acuși ca, dom' Petrică, să trăiți, cu tot respectu' vă anunțăm că d­e pecea' ăsta nu e al dumneavoastră și nici al nostru, ci al contribuabilului care vă plă­tește și al strămoșilor strămoșilor contri­buabilului. Care vă plătește, la te uită....Dom'Petrică, iar suci și capu' pe aiurea, vorbeam de contribua­­bilu' de pe stradă, domn'e, nu de ăla producător de sucuri, maioneze, beuturi și alte ispite!

Next