Gazeta de Sud, septembrie 2001 (Anul 7, nr. 1980-2004)

2001-09-01 / nr. 1980

www.gds.ro Nr. 1980 12 pagini Sîmbată, 1 septembrie 2001. Preț 4.000 lei PETROM majorează prețurile carburanților auto SNP PETROM majorează, începînd de astăzi, prețurile car­buranților auto, atît la depozite, cit și la stațiile proprii de distri­buție cu 1,9, pînă la 3,2%, în ur­ma devalorizării cu peste 5% a monedei naționale față de euro, în cursul lunii august, a declarat di­rectorul general al SNP, Ioan Po­pa. Un litru de motorină va costa cu circa 250 de lei mai mult, ajun­­gînd la 13.350 de lei, în timp ce un litru de benzină Premium va costa cu aproximativ 460 de lei mai mult, ajungînd la 15.800 de lei. Un ieșean revendică Moldova Constantin Vieru, de 56 de ani, din Iași, revendică o parte din Moldova, invocînd un citat din piesa „Apus de soare“, de Barbu Ștefanescu Delavrancea, potrivit căruia Ștefan cel Mare lăsa Mol­dova drept moștenire urmașilor săi. „Ștefan cel Mare a spus-o clar pe patul de moarte: «Moldo­va nu este a mea, nici a voastră, ci a urmașilor urmașilor voștri». Eu sunt moldovean și mă consider ur­mașul lui Ștefan cel Mare“, a de­clarat ieșeanul, care a spus că re­vendică cu prioritate Muntele Ceahlău și bisericile moldove­nești, ctitorii ale voievodului. El a precizat că a redactat chiar o ce­rere de retrocedare, pe care o va depune în curînd la Primăria Iași. „Astfel de lucruri pot fi rezolvate numai cu legea în mînă“, a de­clarat purtătorul de cuvînt al pri­măriei, Andrei Trofor. Ion Iliescu susține producția autohtonă de medicamente Președintele Ion Iliescu a apreciat ieri că actuala criză a medicamentelor este consecința unei „scăpări“ din partea facto­rilor de decizie, respectiv Minis­terul Sănătății și Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate. El a spus că ar trebui încurajată pro­ducția autohtonă de medicamen­te. Iliescu a adăugat că este „o datorie“ asigurarea medicamen­telor de bază pentru populație. Cazul Nicu Mihăilescu se va rejudeca Curtea de Apel Craiova a ho­­tărît ieri suspendarea executării pedepsei cu închisoarea în cazul lui Nicu Mihăilescu, unul dintre patronii formației Extensiv Cra­iova, acuzat că a lovit o angajată de la o fabrică de alcool. Decizia survine contestației depuse de Ti­nel Dumitrașcu, avocatul lui Nicu Mihăilescu. S-a dispus rejudeca­­rea cazului, tot de către Curtea de Apel Craiova, în data de 19 sep­tembrie. Nicu Mihăilescu a fost condamnat la zece luni închisoa­re, cu executarea pedepsei în pe­nitenciar, pentru purtare abuzivă. România, țară sigură pentru americani Senatorul american Richard Lugar, aflat în vizită la București la invitația Guvernului României, a declarat ieri, după întîlnirea cu președintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, că România este „o ța­ră sigură“ pentru prietenii ame­ricani, așa cum este și America pentru români Declarația s-a re­ferit la faptul că Ambasada State­lor Unite de la București a fost închisă joi seară pentru verifica­rea sistemului de securitate în ur­ma amenințărilor teroriste. In cur­sul întrevederii pe care a avut-o cu Nicolae Văcăroiu, Lugar a precizat,că a discutat probleme legate de afaceri, investiții, po­litică externă și agricultură. El a spus că apreciază eforturile pe ca­re oficialitățile române le fac în vederea integrării țării în NATO și în Uniunea Europeană. • Doina GLIGĂ Premierul taie din macaroana instituțiilor publice Guvernul a aprobat o or­donanță prin care stabilește re­ducerea cu 25% a numărului de autoturisme și a consumului de carburanți destinate instituțiilor publice și autorităților locale, precum și diminuarea cu 30% a cheltuielilor telefonice, a spus Adrian Năstase, precizînd că telefoanele mobile pot fi soli­citate doar de persoanele care dețin funcții de demnitate pu­blică. El a spus că această or­donanță stabilește limitele ma­xime ale cheltuielilor și lasă la latitudinea conducerilor insti­tuțiilor publice și autorităților locale să le dimensioneze „co­rect“. Premierul s-a arătat ne­mulțumit de faptul că,­ la reu­niunea de la Snagov, de jos, au existat cazuri în care, dintr-un județ, prefectul, președintele consiliului județean și patru di­rectori s-au deplasat cu șase mașini, „în loc să vină împre­ună“. „Acest lucru arată că există posibilități de decontare a benzinei“, a adăugat Adrian Năstase. El a criticat și faptul că, la Snagov, în timpul reuniu­nii, „toți șoferii discutau, în parcare, la telefoanele mobile“, precizînd că „este o mare risipă a banului public“. „Dacă eu am decis să merg cu o mașină fa­bricată în România în loc să fo­losesc mașinile luxoase, co­mandate anul trecut, nu în­seamnă că sunt masochist și îmi place să merg cu o mașină mai puțin confortabilă, ci pentru a da un mesaj bugetarilor“, a afirmat Năstase. • Miana PUȘCU Cu basca pe ochi Nemții, furați în direct și ia o oră de vîrf de Răzvan BARBU­LESCU De două luni, o sută de spe­cialiști nemți se străduiesc să facă din calea ferată București-Cîmpina o cale ferată europeană. Au adus echipamente și un tren ciudat, care înghite liniile vechi, schimbîndu-le cu cele noi. Zilele trecute, între Buf­tea și Periș, toată suflarea germa­nă se holba uluită la locul în care pînă ieri instalaseră sistemul de dirijare. Sistemul nu mai avea ca­bluri. Nemții se frecau la ochi, se pipăiau, contabilizau peisajul. Co­pacii erau la locul lor, porumbul, unde-l văzuseră și ieri, iar ceva mai încolo, o fîntînă. Lipseau doar cablurile. Era primul lor furt la care „luau parte" în România. Și-au pi­păit automat buzunarele. Cîțiva dintre ei s-au urcat în mașină și au demarat în trombă, stăpîniți de o bănuială secretă, către hotel. Da­că au dispărut cablurile, bagajele din camere probabil... Cîtuși de puțin. Bagajele erau la locul lor. Cablurile însă luaseră de mult dru­mul știut al cuprului. Am mai scris despre asta. Romii specializați în cupru fură cabluri. Nu pun mina, să-i pici, pe portofele, pe lăntucuri sau pe celulare. Specializarea e brățară de aur. Nemții munceau la înlocuirea cablurilor și vorbeau sin­guri. Cum să fure cineva calea fe­rată? întrebarea lor se referea, de fapt, la instituție. Cum să fure ci­neva instituția căii ferate? Romii, pe de altă parte, luaseră întreba­rea în sensul ei propriu. Astfel că dădeau tîrcoale uriașei instalații care înlocuia șina veche cu șina nouă. Martorii spun că numeroase convoaie de romi se roteau cu că­ruțele în zonă, făcînd un fel de spionaj ca să priceapă cum func­ționează tehnologia germană, dar și să se hotărască la ce să dea lo­vitura, la șina veche sau la șina nouă. Romii cred că nemții sînt ci­vilizați, dar nătăfleți. Cînd un rom se întoarce în țară după un stagiu de manglă de la Hamburg, arbo­rează un aer occidental, plin de lehamite față de neciopliții pe ca­­re-i fură în țară. „Bă, tîmpitule, să vezi cum se lasă neamțul furat! Nu mai zic că de la neamț ai și ce lua..." Te simți și prost că romul umblat este dezamăgit că n-a reu­șit să-ți ia mai mult de un celular, și ăla la mîna a doua. Romii îi fură pe nemți altfel decît îi fură pe ro­mâni. Cu multă considerație, cu înțelegere, cu o anume prețuire: deh, marfă germană. In timp ce nemții încă se închinau, romii ter­minaseră de evaluat și instalația, și calea ferată veche, și noile șine. Păreau mulțumiți și deciși s-o încar­ce în căruțe. Numai întîmplarea a făcut ca între ei și nemți să apară poliția, care să-și bage bulanele în negocieri. La kilometri buni de Pe­riș, pe la Bîrnova, prin părțile Ia­­șiului, urma să fie instalat un radar mediu Doppler. Așa se numește. Tehnologie de ultimă oră, care are menirea să „sincronizeze" me­teorologia noastră cu a lor. Rada­rul de la Bîrnova era primul dintr-o serie de opt. Era. N-a mai fost pus în funcțiune pentru că romii au fu­rat un kilometru de cablu electric. Unul dintre mai-marii județului că­pătă tirul nemților­ se închina. Nu pentru că se furase cablul, ci pen­tru că se furase un kilometru de cablu: „Nu pot să-mi explic cum a putut fi sustras cablul pe o distanță atît de mare!". Aici descoperi mis­terul îndemînării romilor, dar și far­mecul lor. Iată motivul pentru care cred că romii noștri sînt mai impor­tanți la Paris sau la Praga. Mai im­portanți pentru noi. Fie și pentru că în curînd încep lucrările pe Bu­curești - Constanța și Cîmpina - Brașov. Colonelul Constantin Codiță, inspector general al Inspectoratului Județean de Poliție Dolj, a solicitat ieri sprijinul autorităților locale și județene pentru a obține cedarea de către instituția de învățămînt a imobilului respectiv, acesta fiind proprietatea MI. Clădirea în care învață aproximativ 1.000 de elevi a fost preluată de colegiu în urma unui protocol încheiat între proprietar și Ministerul Educației Naționale. - amănunte în paginia 3 - Miron Cozma rămîne după gratii 2 Turlui Ilié 1 milion lei Craiova, Craiovița Nouă, bl. 45B, sc. 2, ap. 24 Budana Dan 1 milion lei Pielești­­ Dolj Pukin Culisko 1 milion lei Craiova, G. Enescu, str. Plevnei 28 Demetriad Marius 1 milion lei Craiova, str. Gh. Chițu 30A Trușcă Ion 1 milion lei Craiova, Brazda lui Novac, bl. F8, sc. 1, ap. 23 Geta Laurențiu 1 milion lei Craiova, str. Mareșal Antonescu 17 Neacșu Cornel 1 milion lei Craiova, Brazda lui Novac, bl. MI, sc. 1, ap. 11 Moraru Ion 1 milion lei Craiova, str. Tecuciului 138 Georgescu Dumitru 1 milion lei Craiova, Craiovița Nouă, bl. 201K, ap. 11 Potîrcă Ionel Marius 1 milion lei Craiova, Brazda lui Novac, bl. F8, sc. 1, ap. 32 Mitrache Iulian 1 milion lei Craiova, str. Anul 1848, nr. 52­­ Drîmboi Mugurel 1 milion lei Craiova, Lăpuș, bl. 51, ap. 8 Zapclcoiu Aurel 1 milion lei Craiova, N. Titulescu, bl. 15, aț. 9 Pîrvu Vasile 1 milion lei Craiova, str. Potelu 49 Noarică Adrian 1 milion lei Sat Lazu, comuna Terpezița - Dolj Purcaru Vasilica 1 milion lei Craiova, Craiovița Nouă, bl. 1601, ap. 1 Ilie Constantin 1 milion lei Craiova, str. Bușteni 7A Pangarini Bezia 1 milion lei Craiova, str. Brestei 263 Marcu Daniela 1 milion lei Craiova, Brazdă-Rocadă, bl. 12, sc. 1, ap. 16 Nicolaescu Georgeta 1 milion lei Craiova,­str. Mărășești 18 abte«». CIAZBTTA «1«^ - COTlPLA«1 SLMT* ■ »MC

Next