Gazeta de Sud, noiembrie 2002 (Anul 8, nr. 2335-2360)

2002-11-01 / nr. 2335

s r PUR a lansat campania pagina3 de escrocherii marca DUgoci Unul dintre cei mai cu­noscuți oameni de afaceri din Craiova, Constantin Dîl­­goci, este cercetat de poli­țiștii biroului economic al I­P Doij, în urma plîngerii făcute de o societate bucu­­reșteană, care susține că a fost prejudiciată de Dugoci cu 15 miliarde de lei. Dîl­­goci este un veteran al afa­cerilor dubioase, el făcînd parte din lotul de indivizi arestați și condamnați la în­chisoare în 1996, în celebra hoție ROMCEREAL. Moara Moara Mulțumim din inimă domnului Ilie Vilău! Comisarul Ilie Vilău, mai­­marele biroului economic din ca­drul Inspectoratului Județean de Poliție Dolj, este, cu siguranță, unul dintre cei care luptă pentru ameliorarea relațiilor interumane prin intermediul unei mai bune comunicări. Nu i-am fi adresat sus-numitului ofițer aceste cu­vinte măgulitoare fără un motiv bine întemeiat, pe care dumnea­lui ni l-a oferit chiar zilele tre­cute. Atunci, ziariștii Gazetei de Sud l-au contactat telefonic pe dl comisar, pentru cîteva informații de rutină despre dosarele aflate spre cercetare la IJP Dolj care au legături cu societățile lui Con­stantin Dîlgoci. Sperăm că nu este o simplă coincidență faptul că, la un sfert de oră după aceea, conducerea Gazetei de Sud a fost, la rîndu-i, contactată tele­fonic de Alin Giucă, mîna dreap­tă a celui cercetat penal. Pentru că astfel am căpătat mai multă încredere în existența laturei umane a oricărui polițist, în buna cooperare a anchetaților cu an­chetatorii, în respectarea drep­turilor omului chiar și atunci cînd este vorba de cei acuzați de prejudicii însumînd zeci de mi­liarde. Și ne-am simțit, astfel, cu un pas mai aproape de Europa cea civilizată. Mulțumim din ini­mă, domnule Ilie Vilău! (GdS) Comisarul Ilie Vilău Patru consilieri craioveni alb-albaștri Consiliul Local Municipal și-a desemnat, în cadrul ședinței ordinare de ieri, reprezentanții în Consiliul de Administrație (CA) și Adunarea Generală a Acționa­rilor (AGA) ale clubului Univer­sitatea Craiova. Cu majoritate de voturi, cei desemnați sunt Bogdan Firuleasa­­consilier juridic în CA, Anghel Rădulescu-reprezentant în AGA, Petre Gongu-cenzor, și Claudiu Manda - cenzor supleant. Delega­rea celor patru consilieri în forurile de conducere ale clubului s-a făcut ca urmare a faptului că munici­palitatea a devenit acționară la Universitatea, prin achiziționarea a 40.000 de acțiuni, în valoare de patru miliarde de lei. Chiar dacă nu fac parte din același partid, cu­lorile politice și sportive ale con­silierilor desemnați sunt aceleași: alb-albastru. (B.G.) Lui Cîrțu îi convine, are echipă tehnică, dar „distracția“ are un scop „Trebuie să le placă și golul!“ pagina 1 2 Cîrtitorul de serviciu In Dolj, statul dă tot celui care are De 90% din subvențiile pentru instalațiile de irigat au beneficiat două firme Prin ordinul nr. 117/2002 al Ministerului Agriculturii, statul a vrut, cel puțin așa ne place să cre­dem, să impulsioneze moderni­zarea și, implicit, dezvoltarea agriculturii prin crearea posibi­lității de achiziționare a instala­țiilor de irigat din producția au­tohtonă. Conform ordinului amin­tit, 70 de procente din valoarea acestor instalații ar fi trebuit plă­tite de stat, iar 30 de procente­­ de cumpărător­ în județul Dolj au fost aprobate 303 instalații de iri­gat în valoare de 193,4 miliarde de lei, din care statul ar fi trebuit să plătească 135,4 miliarde de lei. Topul firmelor care au beneficiat de cea mai mare parte a subvențiilor din Dolj Pe primele două locuri se si­tuează două firme care aparțin omului de afaceri Mihai Anghel, și anume CEREALCOM și CER­­VINA Segarcea. CEREALCOM a achiziționat 100 de aripi de ploaie N­A22 în valoare de 16,9 miliarde de lei de la UPSROM Petroșani, iar alocația statului este de 11,8 miliarde de lei. Aceeași firmă deține aprobare pentru achiziționarea a 30 de instalații de la GRUP ROMET SA Buzău, în valoare de 76,2 miliarde de lei, valoare din care statul va plăti 53,3 miliarde de lei. CERVINA Segarcea a achiziționat 50 de in­stalații de irigat de la UPSROM Petroșani în valoare de 8,3 mi­liarde de lei și deține aprobare pentru achiziționare de la Buzău a încă 30 de instalații în valoare de 76,2 miliarde de lei. Pe locul trei se situează CENTROTRANS Padea, care a achiziționat insta­lații de 2,8 miliarde de lei, valoa­re din care statul va plăti aproxi­mativ două miliarde de lei. Pri­mele două firme din top, CE­REALCOM și CERVINA Segar­cea, au beneficiat și vor beneficia de 90% din valoarea alocațiilor statului pe ordinul nr. 117/2002. Topul firmelor care au încasat subvenția statului pentru achiziționarea instalațiilor de irigat Firma care a încasat integral subvenția de la stat pentru vîn­zarea instalațiilor de irigat și, bi­neînțeles, și singura este UPS­ROM Petroșani. Unitatea a vîn­­dut 150 de aripi de ploaie la CE­REALCOM și CERVINA Segar­cea. Valoarea aripilor de ploaie este de 25,3 miliarde de lei, din care alocația statului a fost de 17,7 miliarde de lei. Deocamdată, dintre toate firmele care au vîndut în județul Dolj instalații de irigat. UPSROM este singura care a în­casat toată subvenția de la stat, în condițiile în care celelalte socie­tăți nu au putut lua nici măcar ju­mătate din valoarea instalațiilor vîndute și livrate. Dacă avem în vedere că INSTIRIG Balș, din ce­le 5,6 miliarde de lei care ar fi trebuit încasate pentru producția livrată, nu a putut încasa decît 0,8 miliarde de lei, pe primele trei lo­curi nu se poate situa decît firma din Petroșani, agreată special de Ministerul Agriculturii pentru astfel de operațiuni. • Mioara DRAGALINA Depozit de muniție în debara Un cadru militar în rezervă din Craiova a adunat în debaraua locuinței sale un mic arsenal de muniție de război. în urmă cu do­uă zile, polițiștii de la Biroul Ar­me, Explozivi, Substanțe Toxice al Inspectoratului Județean de Po­liție (IJP) Dolj au efectuat o per­cheziție la domiciliul lui Sorin Virgil Popan. Acolo au fost des­coperite 21 de cartușe de calibrul 7,62 mm pentru pistol mitralieră și două proiectile de calibrul 37 mm, model rusesc, pentru tun antiaerian. Virgil Popan, de 38 de ani, s-a pensionat medical după ce a lucrat pe la mai multe unități mili­tare din județ. El a declarat că muniția, încă în stare de funcțio­nare, fusese achiziționată în urmă cu aproape șase ani, de la o uni­tate militară. Ofițerii din cadrul IJP Dolj au demarat o anchetă pentru a stabili de unde provin cartușele și cum intenționa fostul ofițer MApN să le folosească. Virgil Popan este cercetat în stare de libertate pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor și riscă închisoarea pe o perioadă cuprinsă între șase luni și cinci ani. (B.G.) Raportul Uniunii Europene fixează România drept singura din­tre țările candidate care nu are o economie de piață funcțională. Pî­­nă nu de mult, împărțeam această constatare cu vecina de peste Du­năre - Bulgaria -, colega întru amă­răciune. Am rămas singuri. Bulga­riei i s-a recunoscut funcționarea economiei de piață. Dintre toate relele ce se puteau spune despre București, acesta e cel mai grav. Mai grav decît eternele critici de încălcare a drepturilor omului, ale imixtiunii politicului în justiție. N-avem o economie de piață func­țională. Asta înseamnă că formule precum libera concurență, profit cinstit, monopol dispărut sînt doar pe hîrtie. In realitate, raporturile dintre firme sînt guvernate de alte legi ale economiei de piață. Ale Mafiei, probabil, Diagnosticul pus de Uniunea Europeană dezvăluie contradicția de fond a României la 13 ani de la prăbușirea comu­nismului. In plan politic, s-a mai făcut cite ceva. In plan economic însă, fundamental pentru viitorul unei țări, nu s-a făcut nimic sau, mai precis, a fost înlocuit sistemul economic comunist cu sistemul cli­entelar. Politic, mafiot, de clan, de județ, ba chiar și de trib. Pentru investitorii occidentali e un nou semnal să se țină departe de Ro­mânia. Sau, dacă vor neapărat să vină, să ia cu ei un sac de dolari pentru necesarele bacșișuri sau un ciubăr de pile pentru la fel de necesarele intervenții. Nu știm cum a ajuns Uniunea Europeană la aprecierea cu eco­nomia de piață care nu funcțio­nează, și va fi întrebat pe oamenii de afaceri străini care s-au aven­turat într-o investiție la poale de Carpați. Va fi monitorizat presa băștinașă. Nu-i exclus să fi apelat și la mijloace specifice. Românii a­­au avut la îndemînă instrumentele oficialilor de la Bruxelles. Și, cu toate acestea, și ei au ajuns la aceeași concluzie despre clientul de afaceri din România. Dovada? Recentul sondaj pu­blicat de IMAS. Cercetarea a conținut și o întrebare despre ce-ar face românii dacă ar avea o sumă de bani. Majoritatea au răs­puns că și-ar depune-o la bancă. Asta înseamnă în conștiința omu­lui de rînd că, după 13 ani de șer­­puiri prin tranziție, n-avem eco­nomie de piață în stare de funcțio­nare. Depunerea la bancă e pre­ferată, deoarece trece drept cea mai sigură formulă de a nu-și pier­de banii. De ce nu fin românii să folosească suma ipotetică vîzînd-o într-o afacere? Pentru că se tem ca de moarte de acest lucru. Desi­gur, a investi într-o afacere presu­pune asumarea unui risc. Adevăr valabil pe toate meridianele. Și, cu toate acestea, în alte țări, cetă­țenii nu-și pun banii la bănci în proporție de masă. Și-i plasează în fonduri de investiții, cumpără acțiuni sau, și mai mult, deschid mici afaceri. In România anului 2002 se manifestă o spaimă ca­tegorică față de aceste formule de o evidentă normalitate în alte părți. Explicația dintîi ar trimite la mentalitatea comunistă, încă pu­ternică în personalitatea oame­nilor simpli. Nu e însă singura ex­plicație. Și nu cea mai importantă. Ezitarea de a plasa banii în altă parte decît în bancă își are cauza în experiența postdecembristâ. Fondurile de investiții s-au compro­mis iremediabil prin exemplul de catastrofă al FNI. Cu această ocazie a devenit suspectă orice altă îmbiere de a cumpăra acțiuni. Nu mai departe de acum cîteva luni s-a făcut mare reclamă ope­rației numite Dracula Park. Inițiativa lui Matei Aghaton s-a dovedit o fantezie de alimentat show-urile umoristice. Oameni care l-au luat în serios au toate motivele să-și re­grete acum imprudența. Nu oferă încredere nici mica afacere. A-ți vîrî banii într-o mică firmă cere examenul unui coșmar. Coșmarul hîrtiilor pe care trebuie să le completezi. Coșmarul auto­rităților la care trebuie să faci te­menele. Coșmarul legilor care se schimbă de la o zi la alta. In ace­lași timp, falimentele în lanț ale micilor întreprinderi pe fondul unei oligarhii în formare tot mai agre­sivă nu e de natură să-i încurajeze pe simplii cetățeni. Viața de fiecare zi bate Ra­poartele Uniunii Europene. de Ion CRISTOIU Românii confirmă: n-avem economie de piață fi AICTA «Ic­SI »­­ ( OTIIMV AC CimiUKIÎ DC IMÎIHTI.YIHLYI Telefoanele .wu<iuuul­ ui«0251/41.31.00. 41.32.0Di Tîrgu Jilt 0253/21.26.00. Dr. Tr. Severin 0252/32.32.47. Slatina 0249/41.60.49 Cîștigâtorii premiilor acordate de Gazeta de Sud abonaților sâi din luna octombrie # Dobre Florin Babesi Cristina Pîrjol Adrian - 1.000.000 lei Craiova, Rovine, bl. C 29, ap. 10 - 1.000.000 lei Craiova, Cr. Nouă, bl. 7, sc. 2, ap. 11 - 1.000.000 lei Craiova, Brazda lui Novac, bl. A12, sc. 2, ap. 3 Ionașcu Paul - 1.000.000 lei Brazda lui Novac, bl. D 27, sc. 3, ap. 19 Mangeac Marian - 1.000.000 lei Craiova, str. Nectar 48 - 1.000.000 lei Craiova, Cr. Nouă, bl. 171 J, sc. 2, ap. 7 -1.000.000 lei Craiova, Cr. Nouă, bl. 59 A, ap. 6 -1.000.000 lei Craiova, Cr. Nouă, bl. 7, sc. 2, ap. II - 1.000.000 lei Craiova, Cr. Nouă, bl. 134 A1, sc. 1, ap. 4 Gurgui Dan - 1.000.000 lei Craiova, str. Siloz, bl. H4, ap. 4 - 1.000.000 lei Craiova - 1.000.000 lei Craiova, Cr. Nouă, bl. 160 I, ap. 11 - 1.000.000 lei Craiova, cămin Avioane, ap. 113 SC TUFON SA Zaher Ranga Preoteasa Nicolae Dragu Virginia Zamfir Mircea Păuna Gheorghe Ungureanu Remus Bușe Sorin Dan Teodora Miereanu Ion - 1.000.000 lei Valea Stanciului, Dolj - 1.000.000 lei Craiova, str. Petunii, 24 -1.000.000 lei Craiova, V. Roșie, bl. II, sc. 1, ap. 7 -1.000.000 lei Craiova, Rovine, bl.­­ 26, ap. 20 - 1.000.000 lei Craiova, Lăpuș, bl. 3, ap. 26 - 1.000.000 lei Craiova, V. Roșie, bl. 20, sc. 1, ap. 9 • 1.000.000 lei Craiova, G. Enescu, bl. D21b, ap. 13 Pîrvu Aurelia Vișan Viorel Babe si Florea Rotaru Maria

Next