Gazeta de Sud, ianuarie 2005 (Anul 11, nr. 2999-3022)

2005-01-04 / nr. 2999

Director: Adrian VOINEA Nr. 2999 12 pagini Cazul care a zguduit justiția din România Bucă în scripte Mereanu în buletin , paginile 4-5 în prima jumătate a anului trecut, cotidianul nostru prezenta în paginile sale un caz de-a dreptul incredibil. Este vorba despre președintele Tribunalului Olt, care își desfășura activitatea semnînd toate hotărîrile judecătorești și toate documentele instituției pe care o conducea cu numele Constantin Bucă, fiind și salarizat de Ministerul Justiției cu zeci de milioane de lei pe lună sub acest nume. Numai că judecătorul Bucă nu exista decît în scripte, individul care se prezenta sub acest nume fiind, de fapt, conform buletinului de identitate, Constantin Mereanu. Ca și cînd n-ar fi fost de ajuns, același Bucă­ Mereanu a fost implicat și într-un alt scandal, referitor la două autoturisme străine pe care le-a primit în condiții misterioase de la Zenobie Epuraș, fostul manager de la SUM­PROD Caracal, apoi le-a „fabricat“ acte pe numele lui, cu ajutorul colegilor judecători din Slatina. Incredibil, dar adevărat Mereanu conducea Tribunalul Olt sub pseudonimul Bucă mm------------------------------- 1­­—­------------------------------------------------------; ;—~ ‘ •. • ; —7 : —^---------------------------------------------------------------; Scandalul mașinilor de lux » Magistratul Constantin Bucă, acuzat că a „mătrăsit“ un Ford și un Mercedes care aparțineau fostului director de la SUÎMPROD Caracal, pe care le-a vîndut fără a avea documente de proprietate pentru ele Judecătorul Barbu l-a împroprietărit cu un Mercedes pe inexistentul Bucă Mereanu și-a dat demisia din funcția lui Bucă 9 9 Pînă în prezent Nici o sancțiune în cazul Bucă­ Mereanu . După mai multe amînări, Consiliul Superior al Magistraturii a programat pe 17 ianuarie luarea în discuție a comportamentului fostului președinte al Tribunalului Olt DIGRESIUNI Povestea cu „tranziția" e, se pare, o marotă a tuturor guvernelor post-decembriste. Toate ne-o spun. Și ne-o spun în variante diferite. O modelează ca pe o bucată de plas­tilină, cu convingerea că tranziția e doar a lor, a guvernanților, nu e și a noastră. Ei decid dacă suntem bol­navi, în convalescență sau sănătoși, dacă putem sau nu putem să stri­găm asemenea marinarilor lui Co­­lumb când au zărit la orizont dunga unui țărm: „Pământ!" Unii prim-mi­­niștri ne-au spus povestea în forme poetice. Ciorbea o vedea ca pe un „tunel" la capătul căruia lucește o „luminiță". Alții, mai puțin din­ Văcă­­roiu și Radu Vasile care n-aveau pro­bleme teoretice, au considerat-o un fel de potecă alunecoasă care duce, însă, la un drum larg, poate chiar o șosea. Tăriceanu ne-a spus și el, încă de la învestitură, această poveste. Dar ne-a spus-o cu happy-end. Ne­­a anunțat că s-a terminat. Nu mai suntem, chiar dacă nu ne-am dat seama de asta, în tranziție. Suntem în post-tranziție. Adică, într-o etapă istorică nouă. „Ieșirea din tranziție înseamnă că guvernarea noastră nu se va face prin compromisuri de genul celor care s-au produs în tim­pul guvernărilor anterioare, a spus d-l Tăriceanu. Nu vom recurge la mineriade ca să aranjăm jocurile politice. Nu vom întreține o econo­mie de pradă, parazitară. Cercurile clientelare nu vor mai domina poli­ticile publice, opoziția nu va mai fi subminată și tratată cu dispreț, pre­sa nu va mai fi controlată financiar și politic, societatea civilă nu va mai fi defăimată și slăbită". Foarte ono­rabile intenții, foarte frumoase pro­misiuni, dar asta să însemne „tranzi­ția"? A fost de ajuns ca Traian Bă­­sescu să încredințeze guvernarea Alianței liberalo-democrate și nu adversarilor, cum voia PSD, ca tran­ziția să se încheie, să-și dea, după cincisprezece ani, obștescul sfârșit? Mărturisesc că sensul pe care l-a dat d-l Tăriceanu „tranziției" mi se pare prea îngust și prea electo­ral pentru a putea să-l iau în serios. Imi e greu să accept că politicienii, oricare ar fi ei, pot face farmece istoriei. Ei pot s-o facă normală sau anormală, dar nu s-o exorcizeze cu o baghetă magică. „Tranziția" e, pentru noi, cei care o suportăm, ceva mult mai complicat, un soi de purgatoriu, pentru a putea crede că e suficientă o nouă echipă la Palatul Victoria ca lunga noastră convalescență post-totalitară să ia sfârșit într-o zi. In plus, chiar și atunci când ea va putea fi socotită, în mod real, expirată, ca etapă, unele realități ale ei vor continua să existe, ca reziduuri. Evul Mediu s-a încheiat demult, dar mentalități feudale mai există și azi. Inclusiv la noi în politică. După cum tot în politică întâlnim prelungiri, peste secole, ale epocii fanariote. Intr-un fel, îmi explic de ce d-l Tăriceanu a proclamat sfârșitul „tranziției". Pe măsură ce ne-am depărtat de decembrie '89, terme­nul a devenit din ce în ce mai nebu­los și mai confuz. Ziceam „tranzi­ție" pentru a spune că ne-am des­părțit de „ceva" și că ne îndreptăm spre „altceva". Numai că acest „altceva" a început să semene, la un moment dat, cu o Fata Morga­na. Când ne credeam mai aproa­pe de el, se depărta. Sau devenea mai vag. Dar să nu se creadă că din de Octavian PALER scepticism nu împărtășesc viziunea d-lui Tăriceanu. Dimpotrivă, n-o împărtășesc din optimism! „Tranzi­ția" poate fi asemănată nu numai cu Fata Morgana. Poate fi asemă­nată și cu un drum care duce, dacă nu la un El Dorado autohton, la „normalitate". In consecință, tot ce e anormal în jurul nostru îl pu­tem socoti „provizoriu". La sfârșitul „tranziției" nu va mai exista. Și cât de normală e situația la noi, în acest început de an? Am putea spune, oare, că avem o de­mocrație stabilizată? Am putea spu­ne că avem un stat de drept funcți­onal? Suntem, încă, din păcate, țara cea mai coruptă din Europa. Sun­tem, încă, așa cum s-a zis, „bolnavul Europei", iată de ce eu prefer să mă gândesc că toate acestea sunt provizorii, trecătoare. E modul meu de a spera că într-o zi va fi altfel: Am ieșit din „tranziție“? Tiraj: 30.035 BRAT Radio Sud 97,4 r/W www.radiosud.ro CURS VALUTAR Dolar SUA EURO Gram de aur 29.027 39.310 405.868 www.gds.ro Marți, 4 ianuarie 2005. Preț 7.000 lei Ede Erdély, trimis în judecată de PNA . Procurorii anticorupție îl acuză pe omul de afaceri că a obținut fraudulos credite de sute de miliarde de lei de la BCR • împrumuturile erau acordate în baza relațiilor strînse cu conducerea unității bancare, iar banii erau folosiți de obicei pentru restituirea altor credite pagina3 de 90% din prețul medicamentelor este doar un zvon Bucuria începutului de an a fost umbrită pentru mulți dintre noi de zvonul lansat de un post de televiziune, conform căruia, de la 1 ianuarie 2005, farmaciile nu vor mai elibera medicamente com­pensate cu 90% din preț. Cînd s-a dat ordonanța de urgență care a legiferat procentul de compensare amintit, mulți dintre cei care pu­teau beneficia de ea nu au crezut în longevitatea ei și majoritatea au văzut-o ca pe o măsură preelecto­rală, menită să atragă mai ales oa­meni în vîrstă, de partea partidului aflat la acea vreme la guvernare. Nici în retragerea bruscă a ordo­nanței la nici o săptămînă după instalarea guvernului care l-a adus pe Mircea Cinteză în fruntea Mi­nisterului Sănătății nu a crezut prea multă lume, dar zvonul a stîr­­nit îngrijorare, iar în rîndul bolna­vilor cu venituri reduse îngrijora­rea a cedat locul panicii. Pentru a lămuri situația am contactat-o pe președinta Colegiului Farmaciști­lor din Dolj, Mona Călin, care a spus: „De la 1 ianuarie 2005 nu se mai eliberează medicamente com­pensate cu 90%. Am fost eu la CAS și mi-au spus că putem eli­bera medicamente doar cu 50 și 65% compensare“. Președinta CAS Dolj, Cristi­na Morara, a rămas stupefiată de cele auzite: „Este incredibil. Nu am primit nici un act normativ prin care să se retragă subvenția de 90% din prețul medicamente­lor. Nici un farmacist nu-și poate permite să retragă o subvenție sau alta. Mă surprinde declarația doamnei Călin pentru că dînsa a fost la sediul CAS Dolj și a sem­nat un act adițional prin care se prelungeau efectele contractului­­cadru semnat în 2004 și în 2005. în actul adițional pe care l-a sem­nat nu se făcea nici un fel de refe­rire cu privire la eliminarea unei compensații sau alteia. CAS Dolj nu a primit nici un document ofi­cial de la Casa Națională sau de la Ministerul Sănătății prin care să fie anunțată o asemenea schimba­re. Rămîn valabile prevederile contractului de anul trecut prin care compensarea de 90% din pre­țul medicamentelor rămîne vala­bilă“, a spus Cristina Moraru. După discuția cu directorul CAS Dolj am contactat-o din nou pe Mona Călin, președinta Colegiu­lui Farmaciștilor, care a spus: „Am înțeles eu greșit. Lucrurile stau așa cum a zis doamna Mora­ru. Se eliberează medicamente cu compensare 90% din preț“ • Mioara DRAGALINA GAZETA de Sl­D ANGAJEAZĂ DIRECTOR DE MARKETING ȘI COMUNICARE (detalii în pagina 3) GAZETA de SUD angajează: AGENȚI CONTRACTARE ABONAMENTE Dacă ești o persoană tînără, dinamică și comunicativă, în căutarea unui job cu program flexibil și cu un salariu motivant, te așteptăm zilnic între orele 9.00-16.00 la sediul societății noastre din Cîmpia Islaz nr. 97 A. Dacă ai suficientă putere de convingere, vei fi unul dintre agenții noștri de contractare abonamente. Alatura­ te celor mai buni! CALENDAR ORTODOX Soborul Sfinților 70 de Apostoli, Cuv. Teoctist, egumenul de la Bucumia Siciliei GAZETCA. JEM3 SUD 1 SicilQ abonament 80.000 lei llin­d de la chioșc 156.000 lei ABONEAZĂ-TE! 41.22.53 |F Reclamații luni - vineri - tel. 412253 ! sîmbătă - tel. 413100 VREMEA IN OLTENIA Craiova Slatina Tîrgu Jiu Dr. Tr. Severin -6 ° C -6 ° C -7 ° C -5 ° C -1 'C -1 ° C 1 ° C 1 'C I* JIU l»Rimzi L­IMέTI Telefon r.eie­­­dacției: Craîove 0251/41.31.00,4­­12.00; Tîrgu Jiu 0253/21.26.00; Dr. Tr. Severin 0252/33.32.47; Slatina 0249/41.60.49

Next