Gazeta de Sud, iunie 2005 (Anul 11, nr. 3125-3150)

2005-06-01 / nr. 3125

Silviu Lung susține că reconstrucția Științei trebuie să se facă din Divizia B pagina „Dacă fuzionăm sau nu, tot retrogradați­­intem­“ 16 Război total în PPRM a te PSD Slatina, sub sechestru Mai multe bunuri aparținînd organizației județene a PSD Olt se află în prezent sub sechestru instituit de finanțele publice. Măsura a survenit ca urmare a­­ acumulării unor datorii neonora­te de formațiunea politică amin­tită, care, în perioada alegerilor locale din vara anului trecut, a contractat împrumuturi de la une­le firme pe care le-a folosit la fi­nanțarea alegerilor. Banii au fost utilizați de filiala din Slatina a PSD la publicarea de materiale promoționale electorale: postere, afișe, calendare etc. în prezent, se pare că diriguitorii partidului au găsit o cale de mijloc pentru a nu fi executați de fisc. Președintele PSD Slatina, Gheorghe Dumi­­trescu, a spus în acest sens că s-a ajuns la o înțelegere cu persoane­le de la care partidul a împrumu­tat bani anul trecut. „Din fericire, problema este în curs de rezolva­re. Am luat legătura cu cei care ne-au acționat în judecată și am căzut de acord să ne plătim eșalo­nat datoriile față de ei. Nu știm exact în cît timp vom termina de plătit, dar ne vom achita datorii­le“, a afirmat Dumitrescu, care a precizat că datoria va fi plătită numai de membrii PSD Slatina, nu și de ceilalți membri de partid din alte orașe. De precizat că va­loarea bunurilor aflate sub se­chestru reprezintă aproape 300 de milioane de lei. (M.M.) 3.000 de hectare de culturi agricole din Dolj, afectate de ploi Peste 3.000 de hectare de culturi agricole din Dolj au fost afectate în urmă ploilor torenți­ale căzute în ultimele zile. Potri­vit unei situații centralizate la ni­velul prefecturii doljene, cele mai mari pagube s-au înregistrat în localitatea Vîrvoru de Jos, unde au fost calamitate 1.280 de hectare de grîu și porumb. Cul­turile au fost inundate de apă și în alte opt localități: Rast - 650 de hectare de grîu, porumb și floarea-soarelui, Ghercești - 522 de hectare, Măceșu de Jos - 240 de hectare, Scaiești - 145 de hec­tare, Șimnic - 90 de hectare, Po­dari - 50 de hectare, Țuglui și Radovan - cîte 14 hectare. Auto­ritățile doljene au primit o aver­tizare meteorologică prin care sînt înștiințate că este posibil ca și astăzi să cadă cantități însem­nate de precipitații, pînă la 20-25 l/mp, cu grindină. (B.G.) de Alin TEODORESCU Agenda .­ ri cum ne îndoiam săptămî­­na trecută, francezii au spus, în dulcele grai parizian, „Merd, // non ... Negația franceză înseamnă că Tratatul Constituțional al Euro­pei nu se poate adopta în forma actuală. El trebuie renegociat. Un lung proces poate fi pornit din nou. Mii de ore de întîlniri interna­ționale, mii de pagini, mii de de­clarații din nou. Productive sau nu, aceste cheltuieli trebuie făcute. Poporul francez determină din nou cursul Europei și al lumii în­tregi, așa cum a mai făcut-o de cîteva ori în istorie. Mulți politicieni ai lumii, pentru care limba engle­ză este o religie, trebuie să se apuce de cursurile de limba fran­­­ceză. Necazul nostru, al românilor,­­ este că, în paralel cu aprobările -prin referendum sau nu - cerute pentru Tratatul Constituțional, noi cerem și aprobările, din fericire nu prin referrenda, pentru Tratatul Comun de Aderare a României și Bulgariei. Parlamentele din toate cele 25 de țări membre ale Uniu­nii trebuie să-și dea acordul pen­tru acest Tratat comun. Guvernul român condus de Adrian Năstase a insistat întotdeauna ca România să nu fie decuplată de Bulgaria, respectiv să fie un singur tratat de aderare pentru ambele țări. Știa ce știa Adrian Năstase. Știa ce știam toți. Că există popoare și politicieni în Europa care mai de­grabă ar integra Turcia sau Ucrai­na decit România. Că un vot liber și democratic asupra aderării Ro­mâniei ne-ar trimite să ne revedem justiția, poliția, Parchetul, adminis­trația publică, sistemul fiscal și protecția mediului. Românii știu că România nu este pregătită pe deplin să fie parte a Europei Uni­te, dar speră că vom compensa decalajele pînă la dispariția lor. Europenii știu că românii vor, dar că România nu este pregătită. Unele parlamente europene ar putea fi mult mai precaute cînd analizează votul asupra Tratatului Comun de Aderare a României și Bulgariei. Decuplarea nu mai este posibilă decît dacă, în această toamnă, Comisia Europeană va spune DA Bulgariei și NU ÎNCĂ României. Dacă Parlamentul Euro­pean va aproba această disocie­re, atunci se vor redacta alte două Tratate, separate pentru Bulgaria și România. Și vom aștepta ani lungi la poarta Europei, poate în­­tr-un regim special, pentru că avem vizele Schengen și multe in­stituții naționale sînt deja integra­te în sistemul european. Ar fi o dramă? Da, dar nu pentru că România ar pierde ba­nii europeni. Acești bani nu sînt mulți și nici nu se cîștigă ușor. Ro­mânii pot produce acești bani dacă sînt lăsați în pace și dacă jupuirea fiscală a întreprinzători­lor scade. Ce s-ar pierde ar fi pre­siunea constantă asupra instituții­lor guvernamentale românești de a se moderniza și de a se întoar­ce cu fața către public. S-ar pier­de contribuția experienței europe­nilor la reconstrucția administrației publice. S-ar pierde interesul între­prinzătorilor europeni de a veni în România. S-ar pierde ajutorul po­litic, diplomatic, fățiș sau invizibil, pe care cancelariile europene ni-l dau din cînd în cînd, exact cînd avem mai mare nevoie. Am rede­veni singuri într-o lume ostilă și bazată pe principiul forței. Și nu întotdeauna republicanii vor fi în Biroul Oval și laburiștii în 10, Downing Street să pună o vorbă bună unde (la Fondul Monetar, Banca Mondială, Comisia Euro­peană, NATO) și cînd trebuie. Culmea este că românii nu-l vor acuza pe Chirac pentru acest curs improbabil, dar nu imposibil al is­toriei. Ei îi vor acuza din nou pe politicienii români: Băsescu, Ilies­cu, Năstase, Tăriceanu. Unii vor scăpa o vreme, cum a scăpat un timp și Emil Constantinescu, dînd vina pe ceilalți. Dar judecata pu­blicului vine implacabil. Ca și a francezilor, care i-au spus l­ui în față lui Jacques Chirac, cel care ne meștelea că am pierdut o oca­zie de a tăcea. Mi-am cumpărat un dicționar de limba franceză. Votul francez și necazurile noastre Natalie Glebova, Mice liniimre OilflR Creditorii, duși cu vorba în schimbul a... 7.900 de miliarde Sănătate pe datorie Echipa desemnată de Tăriceanu caută o bancă să achite datoriile din sistemul sanitar. Statul ar urma să plătească din bani publici dobînda creditului. pagina Saloanele pentru concursuri pot fi găsite în paginile 3, 4 și 14 GAZETA de $ÜD angajează REDACTOR (pentru județul Mehedinți) Cerințe: - studii superioare: cunoștințe operare PC - talent și perseverență - cunoștințe de exprimare publicistică Se oferă: - salariu motivant - mediu de lucru profesionist CV-urie pot fi trimise pe adresa de mail: angajari@gds.ro sau la fax: 0951/410.565 întrebarea zilei la www.gds.ro] Au lucrat corect procurorii în cazul DA: 36% Petromidia? NU: 64% I

Next