Gazeta de Sud, iulie 2006 (Anul 12, nr. 3458-3483)
2006-07-01 / nr. 3458
X r Craiova, ca-n vestul sălbatic Cartierul Catargiu întregește peisajul dezolant al periferiei orașului, acolo unde zeci de mii de oameni trăiesc în condiții insalubre, fără canalizare și gaze. în ultimii ani, tot mai multe persoane și-au construit aici case, extinzând zona locuită spre Mofleni. Nu s-au mutat acolo de plăcere, ci de nevoie. Chiar dacă locuințele răsar una după alta, autoritățile îi lasă pe oameni să se descurce cum pot. Drumurile sunt pline de gropi, iar atunci când plouă, oamenii trebuie să-și pună cizme de cauciuc pentru a nu se afunda în nămol. Gazele lipsesc, canalizarea nu este funcțională, bălăriile acoperă ulițele, iar pârâiașele pline de lături se scurg prin fața caselor. Acesta este tabloul unui cartier din Craiova europeană a primarului Solomon. pagina. Cartierul Catargiu este străbătut de canale insalubre • Un nou val de scumpiri în iulie Gazele naturale, energia electrică, benzina, alcoolul și produsele din tutun se scumpesc din nou de azi. Se așteaptă ca prețul benzinei la pompă să fie majorat cu 500 - 600 de lei vechi pe litru, după creșterea accizei cu peste 20 de euro pe tonă, în timp ce un pachet de țigări va costa cu aproximativ 20 la sută mai mult. Scumpirea carburanților va duce la o creștere a prețurilor la toate produsele alimentare. Și acciza pentru alcool va fi majorată cu 85 de euro pe tonă, ceea ce înseamnă că prețul băuturilor alcoolice va fi majorat cu 15%. Consumatorii casnici vor plăti începând de azi aproximativ 8.500 de lei vechi pe metrul cub de gaze naturale, în funcție de societatea de distribuție la care sunt racordați. Ca urmare, la iarnă, când consumul va fi mai mare, românii vor plăti cu 25 de procente mai mult decât anul trecut. Pentru consumatorii noncasnici, creșterea prețului este, în medie, de 1,65%. Tot de azi, prețurile produselor va trebui afișate obligatoriu doar în lei noi. (V.T.) PE APA SÂMBETEI Consumul zilnic de ziare (care, dacă este excesiv, dăunează grav sănătății) mi-a permis să constat unele similitudini la articolele pe teme politice. Mai întâi, se prezintă evenimentul respectiv, după care urmează, după caz, lamentări catastrofale sau satisfacții cosmice privind urmările posibile ale acestui eveniment. Se argumentează apoi importanța dezvăluirii acestui eveniment, precum și cine stă în spatele dezvăluirilor legate de acesta. După aceea se deconspiră vinovații; dacă efectul evenimentului e negativ, atunci lucrurile sunt simple, vinovatul este sau Tăriceanu, sau Băsescu, mai sunt câțiva disponibili, dar n-au aceeași greutate. Urmează insultele, acuzele, ironiile și cu asta gata. Cauzele profunde sau propuneri de eventuale soluții nu sunt obligatorii. După cum se evită eventuala concluzie că evenimentul respectiv nu e decât un aspect mărunt al unei situații generale grave și complexe. Să luăm, de pildă, cazul guzganului dintr-o curte de spital, care n-a scăpat ochiului vigilent al președintelui (cel drept.) Deși nu s-a stabilit dacă guzganul era rozaliu sau portocaliu, această întâmplare a fost înnobilată cu rang de eveniment. Deși nu era cazul; a, dacă s-ar fi demonstrat că în nici un spital din România nu există șobolani, ăsta da eveniment. Cum toate spitalele noastre au în dotare șobolani proprii, știrea e o banalitate. Se ignoră faptul că majoritatea clădirilor care adăpostesc spitale (ca și școli, de altfel) sunt foarte, foarte vechi și într-o stare de degradare avansată. Se ignoră faptul că nu numai în spitale sau școli este multă mizerie, ci și în mai toate instituțiile fundamentale ale statului, și asta tot din cauza unor șobolani care au ros conștiințe și fonduri bănești. Opiniile cititorilor completează fericit și interesant orice articol, ceea ce e foarte bine. Având ca model multe După merii comentarii pe care le-am citit, un prezumtiv comentariu la articolul „Guzganul cel rozaliu, mult e vesel și zglobiu“ ar trebui să cuprindă numai concluzii care se combat și care oferă comentatorilor plăcerea atât de dragă românilor de a se înjura și insulta reciproc. Opinia fiecăruia este, după părerea autorului, singura reală. Obligatoriu, trebuie să apară injurii și acuzații la adresa autorului, cu indicația clară că e vândut cuiva. Sau, după caz, vor urma laude hiperbolice la adresa aceluiași autor. Urmează lista posibililor vinovați, Băsescu, fiindcă mănâncă semințe în locuri publice, iar cojile constituie hrană pentru șobolani. Tăriceanu, fiindcă susține cercuri cu interese pentru rozătoare. De vină e războiul din Irak, care a consumat fondurile destinate deratizării. De vină e Nicolăescu, care a propus o reformă ce i-a speriat pe șobolani, dar și Cinteză, care n-a făcut reformă. Și Cioma e de vină, fiindcă mai bine lucra pe șobolani. Dar și „agenturile" străine care au prelucrat genetic șobolanii ca să vină în România. Dar și Ceaușescu, fiindcă n-a distrus șobolanii, ceea ce le-a permis să roadă tot. E normal ca într-o democrație să apară opinii diferite, dar, cum spunea de Gaulle despre Franța, e foarte greu să conduci o țară care are 360 de soiuri de brânză. Nenorocirea nu este aceea că oamenii au opinii diferite, ci faptul că, în afară de a critica sau a lăuda, oamenii nu fac nimic altceva. Cu tot subiectivismul lor, rar, adesea accidental, ziarele indică probleme importante, dar ele, ziarele, nu le pot rezolva. Când Zola a scris celebrul „J’accuse“, nimeni nu l-a făcut animal sau măgar și nici cumpărat de sioniști. Dar un mare număr de francezi, și nu numai, i s-au alăturat și până la urmă verdictul injust a fost anulat. Noi parcă am fi un popor de melci. Stăm liniștiți în căsuța noastră confort redus și scoatem din când în când o corniță cu ochi în vârf. Dacă e cornița stângă, privim spre stânga. Dacă e cea dreaptă, spre dreapta. Puțini privesc cu ambii ochi. Cu toții apoi ne retragem în cochilia noastră, cu conștiința datoriei împlinite. Evident, nu putem fi toți cu aceleași principii sau idei, dar nu putem găsi ceva care să ne unească totuși? Nu putem sau nu vrem? Unii dintre noi consideră că suntem un popor plin de defecte și de aceea ne merităm soarta. Alții spun că am fost aduși la această stare. Ce ne-ar putea uni, parțial, oare? Un ideal sau o personalitate? Revin în încheiere cu o întâmplare pe care v-am mai povestit-o odată. Nero se afla în circul gol, înconjurat de 12 favoriți, privind cum, în arenă, luptătorii se omorau între ei, spre plăcerea împăratului. Unul din favoriți întreabă: „Ce vom face dacă luptătorii, în loc să se omoare între ei, vin să ne omoare pe noi?“ „Fii liniștit, această idee nu le va veni în minte la toți în același timp“. 1 Titlurile zilei EVENIMENT/ PAGINA 2 Răscoala hub erilor Operațiunea „Gramofonul“ a fost „reîncărcată" ca urmare a protocolului încheiat la începutul săptămânii de 32 de instituții specializate în domeniul proprietății intelectuale, prin care se reia ofensiva față de pirateria pe internet și față de userii de hub-uri. Internauții craioveni ripostează și ei prin mesaje dedicate acestei campanii SOCIETATE/PAGINA 5 Medicii, nemulțumiți de mutarea policlinicii Spitalului „Filantropia“ Vestea că de săptămâna viitoare se vor muta în altă Clădire nu i-a încântat pe medicii specialiști din policlinica Spitalului „Filantropia“. Aceștia va trebui să se deplaseze la patul pacientului și nu vor mai aștepta ca bolnavii să vină din spital la ei pentru consultații România își menține » 9 trupele în Irak Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a respins ieri inițiativa premierului și a ministrului apărării de retragere a trupelor românești din Irak. România urmează să mențină circa 600 de militari în Irak. în plus, președintele Traian Băsescu i-a criticat dur pe premierul Călin Popescu Tăriceanu și pe ministrul apărării, Teodor Atanasiu. Potrivit șefului statului, ministrul apărării nu a făcut informările cerute de lege în cadrul ședinței CSAT. Pe de altă parte, premierul nu a evaluat consecințele cererii sale de retragere a trupelor din Irak. Traian Băsescu a explicat că România s-a angajat în luna martie a acestui an să reconfigureze forțele militare românești și nu să le retragă. Ultima etapă a negocierilor pe această temă s-a desfășurat chiar pe 23 iunie, la Londra. Atunci, România s-a angajat să mențină în Irak 628 de militari, ceea ce înseamnă retragerea unui detașament de geniu și a două grupe de poliție militară. Șeful statului a scos în evidență faptul că premierul și ministrul apărării nu s-au consultat. Traian Băsescu consideră că o dezbatere publică ar fi fost necesară pe o temă atât de delicată cum este aceasta; în plus, șeful statului susține că România trebuie să-și demonstreze consecvența și seriozitatea în relațiile cu partenerii din străinătate. Premierul a ținut să-i dea replica președintelui țării. Călin Popescu Tăriceanu a declarat că șeful statului a făcut o eroare susținând menținerea trupelor românești în Irak. De asemenea, primul-ministru a susținut r* modul în care a procedat, fără consultarea partenerilor străini, ar respecta legile române care nu permit negocieri în spatele ușilor închise. La rândul său, ministrul apărării a subliniat că România este singura țară care nu are un calendar de retragere din Irak, dintre trupele sub mandat ONU, în condițiile în care Polonia a anunțat ieri etapele retragerii. Ambasada SUA și cea a Marii Britanii la București au salutat decizia CSAT. (F.L) Acest număr conține Suplimentul în, în cultura Secretul Adrianei Agresiuni, digresiuni sau despre spiritul critic tot mai sufocat în cultura română Rogoza nu aduce sanepidul ysKAS" Wu a invitat nici unul dintre SSA ,tS câ îl bucură că n-au venit Al oamenii despre care a scris. ! GAZETA de SUD angajează REPREZENTANȚI VÂNZĂRI ABONAMENTE pentru Craiova Relații la telefon: 0251/412.253 to» 14 și IS tűk*. la Petite unsul W Lft Krttt ti I Bortul, »4 MM toc FisttaMi „Periferie culUrse a paginii Europei*. urm»* «recto lepusatul» „Om ttot“. Mai atunci, teetapnettxul AattleDespotMicmonesc Ma Q ikt I# vertex* dtttsrBsf „Suplimentulot de cultura" »reocupam* sale an timpul mineriertetor! 0 » Continuarea unei anchete a „Suplimentului de cultură" Iorgulescu, mulțumită de activitatea lui 3 Demeter András