Gazeta de Sud, mai 2007 (Anul 13, nr. 3711-3736)

2007-05-02 / nr. 3711

t lOd Alegeri penale la Radovan si Cerat Alegerile pentru fotoliul de primar în comunele Radovan și Cerăt s-au lăsat cu scandal și dosare penale. Un caz flagrant s-a înregistrat în Cerăt, unde candidatului PD, soția fostului primar care a decedat după ce a luat foc de la o sobă din casă, i s-a falsificat fluturașul electoral, în locul textului în care aceasta le promitea sătenilor că o vor duce mai bine dacă o aleg era anunțat că nu mai candidează, deoarece nu voia să renunțe la familie și la prieteni. Fluturașul care păstra însemnele și culorile partidului a fost împrăștiat prin curțile oamenilor cu o zi înainte de vot și a ajuns în cele din urmă și pe masa polițiștilor, care încearcă să dea de urma ingenioșilor făptași. pagina . Sătenii au votat stimulați de cadourile primite de la partidele politice Fermierii cu datorii nu primesc subvenții Fermierii care solicită spri­jinul financiar acordat de Minis­terul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) pentru crește­rea animalelor trebuie să înde­plinească o serie de condiții. Ce­rerea depusă de fermier trebuie să fie însoțită de dovada că soli­citantul nu are datorii la bugetul de stat și la bugetul local. De asemenea, toate animalele trebu­ie să fie înscrise în registrul ex­­ploatațiilor. în acest an, MADR oferă sprijin financiar pentru crescătorii de bovine, ovine și caprine. Pentru bovine, banii se dau dacă în exploatație sunt crescute minimum trei animale, cu vârsta de cel puțin șase luni. Viorel Borșan, director în MADR, a declarat recent că sprijinul financiar destinat cres­cătorilor de bovine se va acorda începând cu 1 august. Potrivit acestuia, pentru ovine și caprine, banii se dau începând cu 1 sep­tembrie, dacă exploatația este înregistrată și dacă solicitantul deține peste 25 de capre, respec­tiv peste 50 de oi. De asemenea, banii se dau doar dacă animale­le sunt identificate. MADR a alocat pentru cres­cătorii de animale 120 de milioa­ne de lei, reprezentând plăți nați­onale directe complementare, și 300 de milioane de lei pentru ameliorarea efectivelor de anima­le, în 2007. „Valoarea sprijinului financiar pe cap de animal ur­mează să se stabilească prin hotă­râre de guvern, probabil în luna iunie“, a precizat Viorel Borșan. Sprijinul financiar se acordă pro­ducătorilor agricoli care dețin, cresc și exploatează animale de producție, înregistrate în sistemul național, și care depun cereri până la 31 mai. Newsln AGENDA PUBLICA Istoricul Andrei Pippidi, un cunoscător rafinat al ve­chiului București, care într-o vreme risca să fie doar soțul soției sale, coordonează la editura Domino o colecție care și-a propus să publice lucrări despre România și Balcanii vechi. Ca un adevă­rat cărturar cu patima anti­cariatelor și rafturilor de bi­bliotecă pe care nimeni nu le mai consultă, Andrei Pippidi publică după mai bine de 70 de ani Amintiri din trecutul negustoresc, industrial, al profesiunilor libere și mese­riilor din România de dincoa­ce de Milcov. Autorul este D. Hagi Theodoraky, mare ne­gustor al sfârșitului de secol XIX, migrat și el, ca atâția al­ții, de la negustorie la indus­trie (devenind printre primii industriași în domeniul pro­ducerii de cărămizi din Re­gat), fost ani de zile preșe­dinte al Camerei de Comerț din București. Cartea se degustă ca un coniac vechi și bun, cu bucu­rie și delectare. Enorma creș­tere a Țărilor Române, apoi a Regatului României din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX este ilustrată cu istorisiri realiste și savuroase despre inițiative negustorești și in­dustriale, despre destine pli­ne de măriri și decăderi, cum numai viața economică reală le poate oferi, înflorirea României Mici a fost atât de semnificativă încât Hagi Theodoraky își începe lucra­rea cu celebra poveste din Istoria Bucureștilor a lui Io­­nescu-Gion (reeditată, dacă nu mă înșel, tot de Andrei Pippidi), un negustor brașo­vean își face ucenicia la Bu­curești pe la mijlocul secolu­lui al XIX-lea, pleacă înapoi acasă la Brașov (pe atunci, Brașovul era principala vamă între Imperiul Austro- Ungar și Regatul României, devenind și un oraș manu­facturier mai important chiar decât Timișoara) și se întoarce abia în anul 1891. Orașul era atât de diferit de ceea ce își aducea aminte negustorul că îl ceartă pe ginerele cu care venise înso­țit: „Doar că, Trică draghie, asta-i Pesta (Budapesta), asta-i Beci (Viena), dar Bu­cureștii nu-s, nu!“. Istoriile lui Hagi Theodo­raky sunt o adevărată bucu­rie a lecturii, cum făceai șase săptămâni de la București la Viena cu carele cu marfă, iar înainte de a pleca la drum îți făceai obligatoriu testamen­tul, că multe se întâmplau pe drum (la de­vezi cucenița care îmi povestea mai deu­năzi că ia avionul dimineața, se duce la Viena, își face cumpărăturile și se întoarce seara, exact la timp să le ara­te prietenelor ce a cumpărat­. Cum unul din frații Assan, cel care a înființat prima moară industrială din București, a făcut mai bine de două săp­tămâni cu utilajul de la Giur­giu la București - un „uriaș“ utilaj de 6 tone, pentru că pe drumul de atunci nu se pu­teau face mai mult de 3-4 ki­lometri pe zi. Ca să transporți un asemenea utilaj venit pe apă din Germania îți trebuia zeci de care, boi de tracțiune, bucătărie ambulantă, provizii pentru oameni și animale, lemne pentru foc și dulapi de scândură pentru a construi podețe peste pâra­ie. Cum fel de fel de oameni făceau ne­goț, apoi se apucau de vreo industrie (postav, cuie, cără­mizi, bere) și își pierdeau ba­nii, căci manufactura era cu totul altceva decât adunarea, conservarea și transportul mărfurilor tradiționale româ­nești. Cât de diferită era cli­ma pe atunci prin București, din moment ce unul din mari­le comerțuri era cel cu Rusia, de unde se aduceau blănuri pentru boierime în contrapar­tidă cu vin și rachiu, „iernile fiind foarte geroase, cu ză­pezi care țineau aproape șase luni, clima țării de astăzi nemaipotrivindu-se cu ce a fost în trecut“. Continuare în pagina 7 Amintirile lui Hagi Theodoraky de Alin TEODORESCU fC 1 Titlurile zilei EVENIMENT / PAGINA 2 Atac pe trenul personal Polițiștii craioveni de la Transporturi s-au confruntat în ultimele zile cu două cazuri grave, o tâlhărie comisă pe un tren personal și un furt de cale ferată, autorii infracțiunilor fiind identificați și reținuți ACTUALITATE / PAGINA 3 Craiova, la grătar Mult așteptata zi liberă de 1 Mai nu a rămas nemarcată de craioveni, mai ales că vremea a ținut cu ei. Pe mulți dintre olteni prânzul i-a prins la iarbă verde, semn că grătarul are alt gust pe malul Jiului sau în pădurile din apropiere SOCIETATE/PAGINA 5 Dor de bani, un dor de casă Practica în domeniul recrutării forței de muncă pentru străinătate spune că aceia care pleacă peste hotare dau un randament mai scăzut în primă fază. Randamentul mai slab este cauzat de dificultățile de adaptare la alt mediu social ori de mentalitatea românească „lasă că merge și așa“, și nu atât de mult de dorul de casă ANAF a publicat lista cu datornici Agenția Națională de Admi­nistrare Fiscală a postat pe pagina proprie de internet listele cu dator­nicii la bugetul de stat, precum și la bugetele de asigurări sociale, asigurări de sănătate și șomaj, din primul trimestru al anului 2007. Datoriile a 125 de mari companii către bugetul de stat însumau 1,6 miliarde de lei la sfârșitul primu­lui trimestru al anului. Pe primul loc în topul dator­nicilor la bugetul de stat s-a aflat Compania Națională a Huilei SA, cu peste 937 de milioane de lei, fiind urmată de UCM Reșița cu 122 de milioane de lei, și de So­cietatea Națională a Cărbunelui SA, cu aproape 94 de milioane de lei. Toate cele trei companii au pri­mit înlesniri la plată. Datorii sem­nificative au înregistrat, de aseme­nea, Tractorul UTB (89,2 milioa­ne de lei) și Electroputere Craiova (87,8 milioane de lei), ambele aflate în procedură de lichidare voluntară. Termoelectrica SA, so­cietate în administrare specială, avea la sfârșitul primului trimestru din 2007 obligații neachitate la bugetul de stat de 54,2 milioane de lei. Numărul contribuabililor mari cu restanțe la bugetul de stat a scăzut cu 25% față de sfârșitul anului trecut, în timp ce nivelul datoriilor s-a diminuat cu 23%. La sfârșitul anului 2006, datoriile la bugetul de stat a 146 de societăți dintre cele 695 încadrate la cate­goria mari contribuabili depășeau 2,1 miliarde de lei. Newsln­ ­_ Directorul Vâlceanu părăsește AVIOANE Craiova Directorul general al AVIOA­NE Craiova, Pantelimon Vâlcea­nu, a declarat pentru GPS, la sfâr­șitul săptămânii trecute, că va pleca de la conducerea acestei societăți. „Plec din motive perso­nale. Mă întorc la ROMAERO București, nu neapărat într-o funcție de director“, a precizat Vâlceanu. Data la care directorul va părăsi societatea nu este certă. Surse din cadrul firmei spun însă că în fruntea Consiliului de Administrație (CA) al firmei a fost numită altă persoană, care are o viziune diferită despre cum va evolua societatea. Potrivit noii legislații, președintele CA al unei societăți nu trebuie să aibă contract de muncă la unitate, ci un contract de mandat pe perioa­dă determinată, în condiții foar­te clar stabilite. Astfel, directorul nu mai poate fi președinte al CA, ci are doar atribuții executi­ve. (B.G.) De ce să te abonezi prin rețeaua de distribuție a Gazetei de Sud? 10x100 LEI NOI Sună acum la 0251/412.146 și un agent te va vizita pentru abonare în cel mai scurt timp. GAZETA de SUD Cotidian al oltenilor de pretutindeni

Next