Gazeta Învățământului, 1958 (Anul 10, nr. 452-499)
1958-01-03 / nr. 452
Is Proletari din toate țările, unii-val Organ al Ministerului Invățămintului și Culturii și al Comitetului Central al Sindicatului Muncitorilor din invățămînt și Cuitura Anul X, Nr. 452 Vineri 3 ianuarie 1958 4 pagini 25 bani VACANȚA Sîntem în „sezonul“ lui Moș Gerilă, moșul cu sacul plin de plăcute surprize pentru cei mici. Deși îi cunosc taina, copiii îl sărbătoresc cu nespusă bucurie, mergînd cu imaginația lor bogată pînă departe, în lumea basmelor. Peste 12.000 de copii din Capitală, școlari și pionieri, vin în aceste zile la Palatul pionierilor la tradiționala sărbătoare a pomului de iarnă. In fiecare dimineață, începînd de la orele 10, „invitațiile palatului asistă la festivalul filmului sau participă la diferite jocuri și concursuri sportive. După amiază, membrii cercurilor de teatru și coregrafie, ca și orchestra populară de pe lîngă palat interpretează spectacolul muzical „Sînteți invitații noștri“, de Puiu Mustață și Marin Traian. Iar în continuarea programului, „Moș Gerilă“ își conduce oaspeții într-una din sălile palatului, special pregătită pentru carnaval. Aici, pionierii și școlarii rîd în hohote ascultîndu-i pe N. Stroe, Mircea Crișan, Dan Demetrescu, Horia Șerbănescu, Silvia Chicoș, Mariana Oprescu, Zizi Bărbulescu alții, se minunează de numerele preșidentate de artiștii circului A.E.R.O.S. Și la Craiova s-au pregătit multe pentru vacanța celor mici. Azi unde voi merge? Ce voi face? Sînt întrebări firești pe care și le pun majoritatea elevilor din Craiova care au rămas să-și petreacă vacanța în oraș. Și au dreptate ! Unde să meargă mai întîi ? de La pasionantele competiții de schi, săniuțe și de patinaj ? La clubul școlii medii nr. 2, unde s-au organizat concursuri de șah și de tenis de masă? La spectacolele date de teatrul de păpuși și de teatrul sindicatului din învățămînt, unde poți vedea piesele :,Găinușa harnică“, „Scufița Roșie*", „Capra cu trei iezi"*, „Pățaniile bobocului mac-mac"*, „Iepurașul încrezut“ sau „Anicuța și ursulețul“ ? Să participi la întîlnirle cu scriitorii craioveni, să citești — acasă sau la bibliotecă — să vizionezi filmele ce rulează în cadrul „Săptămînii filmului pentru copii“, sau să vizitezi muzeele din oraș, ori Casa Băniei, vechiul sălaș al banilor Craiovei, unde a fost și reședința lui Mihai Viteazu, ori Casele Glogoveanu, unde a trăit Tudor Vladimirescu? Și, firește, cum să nu te duci în „Orașul copiilor", plin de chioșcuri construite în formă de ciupercuțe, păpuși, rațe, în mijlocul cărora se înalță minunatul pom de iarnă împodobit cu zeci de becuri multicolore, globuri, jucării ! Trebuie să mergi, desigur, peste tot dar acasă te așteaptă și alte treburi. Bunăoară — să te pregătești pentru carnaval. Acolo nu poți merge oricum. Ai nevoie de mască, de costum. In jurul pomului de iarnă te vei întîlni cu Făt-Frumos, cu Ileana Cosînzeana, cu Harap Alb și suita lui — Setilă, Flămînzilă, Ochilă — cu Baba-Cioanța, cu Albă ca zăpada și Scufița roșie, cu tot felul de clovni. Aci, sub ghirlande și lampioane japoneze, pajii cu trompete vor apare și dispare dintro liră. însuși Păcală va fi prezent la carnaval... Iată cine sînt de făcut în vacanță... La Medgidia, în părculețul din fața școlii medii, puteai să vezi lucrînd de zor, vreo săptămînă la rînd pînă mai serie trecute, pedagogi, părinți, inspectori de la secția de învățămînt și cultură a raionului. Pregăteau împreună „orășelul copiilor“. Făceau ultimele retușări la ,nămeții" din mijlocul orășelului, la panourile pe care sînt pictate scene din „Punguța cu doi bani“ și „Ursul păcălit de vulpe"“, la globul înălțat pe soclu, pe care urcă voios un pionier cu ghiozdanul în spate. Un brad uriaș, împodobit pină sus, străjuiește cu ramurile sale întregul părculeț. Ghirlande din crenguțe de brad și becuri colorate leagă falnicul pom cu toate colțurile orășelului. O estradă, improvizată anume, așteaptă grupurile de elevi-artiști. Două-trei chioșcuri pitice, instalate în castele-miniatură, sunt gata să primească — pline de daruri — vizitele micilor oaspeți. „Orășelul“ a fost inaugurat în după amiaza zilei de 30 decembrie. Dar încă de dimineață veniseră aici nenumărați copii, curioși să vadă cit a mai „crescut"” orașul lor și să afle care sunt surprizele pregătite anul acesta pentru ei. După amiază, cînd a început festivitatea, se adunaseră atîția copii și atîția oameni în toată firea dornici să participe la marea bucurie a copiilor, nicit •urații n-au mai avut loc să pătrundă în „orășel“ și au trebuit să se oprească pe străzile din jurul parcului. Freamătul și voioșia copiilor, au antrenat și pe cei mai în vîrstă. Multe din cîntece au fost fredonate de toată asistența, iar aplauzele care însoțeau fiecare număr al programului au dovedit că serbarea pomului de iarnă a fost printre cele mai reușite manifestări artistice ale anului în Medgidia. Cu o bucurie de nedescris copiii au primit darurile oferite. Dar viața orășelului s-a liniștit abia seara tîrziu, după ce micii vizitatori au mai trecut de cîteva ori să admire frumusețile create pentru ei de mîini grijulii. PETRE SCARLAT : ELEVILOR Deși o cunosc taina, școlarii îl sărbătoresc cu nespusă bucurie pe moș Gerilă. Și de rîndul acesta el a sosit încărcat cu tot felul de daruri care prilejuiesc copiilor atâtea clipe fericite. Ce aeseii sunt copiii. Se bucură de zăpada proaspătă, așternută pretutindeni, care le îndeamnă la haz și zburdălnicie. fel.WEB I I nvățători și profesori decorați cu prilejul celei de-a zecea aniversări a proclamării Republicii Populare Romîne. Prezidiul Marii Adunări Naționale a conferit ordine și medalii ale Republicii Populare Române unui mare număr de oameni ai muncii din toate sectoarele de activitate. Printre cei decorați se numără și aproape 1000 cadei didactice (educatoare, învățători, profesori, directori de școli, inspectori), care au do vedit merite deosebite în actitivitatea didactică și obștească. ...și premiați Ministerul Invățămîntului și Culturii și Comitetul Central al Sindicatului Muncitorilor din Invățămînt și Cultură au acordat în acest an premiul special de categoria la. de 2.500 lei - unui număr de 10 cadre didactice, pentru participare activă la răspîndirea culturii in rîndurile poporului muncitor și sprijin deosebit dat muncii de culturalizare a maselor. Au primit acest premiu tovarășii: Alexiu Uta — directoarea școlii nr. 16 din Cauți ; Boeru Ioan — director al școlii de 7 ani din comuna Măieriște, satul Giurtelec, raionul Șimleu, regiunea Oradea ; Ciucescu Elena — învățătoare, directoarea școlii elementare de 4 ani din satul Ursoaia, comuna Japana, raionul Potcoava, regiunea Pitești , Crișan Ion — directorul școlii nr.d.» mixte din Reșița, regiunea Timișoara ; Deak Bila — învățător, directorul școlii de 4 ani din comuna Pau j, raionul Tîrjiu Secuiesc, Regiunea Autonomă Maghiară ; Diaconu Vasile — învățător 13 școala de 7 ani din comuna Buciniș, raionul Caracal, regiunea [ac. va. Ionescu Vrpil — profesor la LH școala de 7 ani nr. 2 din comuna 23 Porcești, raionul Sibiu, regiunea Stalin; Marin State Dumitru — învățător, director al școlii de 7 ani din comuna Gîrbovl, raionul Urziceni, regiunea București ; Nastasie Marin — directorul școlii de 7 ani nr. 5 din Sighet, regiunea Baia Mare; Ștef Aurelia — învățătoare, directoarea școlii elementare din comuna Cerbia, raionul Jila, regiunea Hunedoara ; Urmează să se acorde, de asemenea, în toate regiunile țării, un număr de 1.700 diplome și premii speciale de categoriile a II-a și a IIlI-a, a cîte 1.250 lei și 500 lei. n fond suprem al la uii , sentiment de adîncă stabilitate, ne trăinicie și Încredere în viitor pune stăpînire pe oricine a urmărit lucrările recentei sesiuni a Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne. Măsurile Înțelepte luate cu privire la marile probleme gospodărești ale țării, măsuri izvorîte din trăinicia orînduirii noastre, luarea de poziție fermă In problemele internationale și, in sfârșit, bilanțul îmbucurător din ședința festivă a Marii Adunări cu prilejul împlinirii a 10 ani de la proclamarea republicii umplu de încredere și mîndrie inimile tuturor cetățenilor care acum 10 ani au salutat răsturnarea monarhiei, luarea puterii de către popor „Ne-am născut intr-o țară bogată în care domnea sărăcia“ — a spus tovarășul Chivu Stoica în ședința festivă a Marii Adunări. Și expunerea președintelui Consiliului de Miniștri a făcut să treacă în fata deputaților oamenilor muncii din patria noastră tot trecutul trist al țării jecmănite de exploatatorii dinăuntru și din afară, a făcut să apară mai limpezi minunatele realizări obținute în cei 10 ani de putere populară. Cei 10 ani care au trecut de la proclamarea Republicii Populare Române reprezintă o perioadă de mari succese obținute de oamenii muncii în dezvoltarea economică a țării, în construirea bazei economice a socialismului. Sectorul socialist este acum predominant în economia țării. Volumul producției industriale a fost în anul 1957 de 4,2 ori mai mare decît în 1948. Sectorul socialist din agricultură cuprinde circa 48% din suprafața agricolă a țării. Șomajul a dispărut pentru totdeauna. Datorită îmbunătățirii sistemului de salarizare, acordării alocațiilor de stat pentru copii, măririi pensiilor mici și desființării cotelor obligatorii la majoritatea produselor agricole veniturile populației au crescut în 1957 cu aproximativ 4 miliarde lei față de 1956. Intre anii 1950 și 1957 statul democrat- popular a cheltuit pentru acțiuni socialculturale de trei ori mai mult decît înainte. In aceeași perioadă s-au construit din fondurile statului, în orașele și centrele muncitorești, peste 2.500.000 de metri pătrați de suprafață locativă. O profundă revoluție culturală se înfăptuiește în Republica Populară Romina. Regimul democrat-popular a lichidat neștiința de carte, a asigurat dreptul la învățătură pentru toți cetățenii. Comorile culturii au devenit un bun al tuturor oamenilor muncii. Alături de toți cetățenii țării, oamenii muncii din rândul naționalităților conlocuitoare se bucură de drepturi egale în orice domeniu de activitate, avînd cele mai largi posibilități pentru Înflorirea culturii lor naționale. Cifrele de buget prezentate în Marea Adunare Națională cu prilejul discutării bugetului de stat al RPR. pe anul 1958 au ilustrat în modul cel mai evident realizările orînduirii noastre Planul anual pe 1957 al producției globale industriale este realizat, potrivit datelor preliminare, in proporție de 105,4%, obținundu-se creșteri importante ale producției în industria energiei electrice (14% față de anul 1956), industria chimică (circa 20%), a construcțiilor de mașini (13,5 °/o) etc. Productivitatea muncii a crescut în industrie cu 7,5% în loc de 4,4 °/h câ fusese planificat, iar nivelul cîștigului muncitorilor a crescut în trimestrul IV 1957 cu 16% fată de trimestrul IV al anului 1956. De asemenea, nivelul cîștigului la maiștri, ingineri și alte categorii de tehnicieni a crescut cu 15%. Succese frumoase s-au obținut și în agricultură, realizîndu-se în anul trecut producții medii la hectar mult superioare celor din 1956 și mai mari decît media ultimilor ani. 10,6 miliarde lei a investit statul democrat popular, în anul 1957, pentru acțiunile social-culturale și asigurări sociale. In aceste cheltuieli au fost cuprinse alocația de stat pentru copii, creșterea minimului de pensii, sporirea burselor pentru elevi și studenți etc. Perspective mari au fost prezentate în fata deputaților oamenilor muncii pentru anul 1958. In acest an, veniturile bănești ale populației vor crește cu peste 5,1 miliarde lei prin extinderea îmbunătățirii salarizării, asigurarea sumelor necesare pentru achiziționarea unui volum sporit de cereale etc. Cheltuielile pentru finanțarea economiei naționale, inclusiv investițiile, care ocupă locul principal între cheltuielile bugetului de stat al R.P.R., însumează în acest an 26,505 miliarde lei. Alocațiile pentru acțiuni cultural-sociale, care în 1950 erau de 3,444 miliarde lei, cresc în 1958 la 11,291 miliarde lei, adică cu 330 m/o. Pentru învătămînt se prevede în acest an suma de 2,835 miliarde lei, creînduse astfel condiții mai bune de funcționare școlilor de toate gradele. Suma alocată pentru dezvoltarea culturii, artei și cercetărilor științifice în acest an este de trei ori mai mare decît în 1951. Succesele obținute în construcția socialistă, inițiativa creatoare a maselor largi constituie chezășia îndeplinirii cu succes a planului și a bugetului de stat pe anul 1958, chezășia realizării tuturor perspectivelor minunate ale construirii socialismului în tara noastră. In același scop, pentru asigurarea îndeplinirii minunatelor obiective ale construcției socialiste, Marea Adunare Națională a luat o poziție fermă în domeniul politicii internaționale prin declarația cu privire la chemarea pentru pace a Sovietului Suprem al U.R.SS. și in legătură cu declarația comună a Prezidiilor Reprezentanțelor Populare Supreme ale R. P. Polone, R. D. Germane și R. Cehoslovace, exprimîndu-și deplina sa adeziune la politica de pace a tuturor țărilor lagărului socialist. „Poporul român va depune și pe viitor — a arătat declarația Marii Adunări Naționale — eforturi sporite pentru a contribui în mod activ la traducerea în viață a măreței cauze a popoarelor — pacea în lume". Marile realizări ale celor 10 ani de putere populară, luminoasele noastre perspective de viitor, fermitatea în problemele politicii internaționale dau Intr-adevăr, oricui a urmărit dezbaterile din forul suprem al țării, un sentiment de adîncă încredere și satisfacție. Și oamenii simpli, poporul care a sărbătorit cu bucurie proclamarea republicii, își poate considera cu adevărat îndreptățită bucuria cu care acum 10 ani a salutat acest mare eveniment din istoria patriei noastre. U S ÎNITÎI—NNRB ínt prieteni vechi. S-au despărțit acum zece ani, cînd au terminat cursurile Universități din București și au intrat, toți, în invățămînt. Nu de mult s-au reîntîlnit. Discuția începe, bineînțeles, cu „evocari”. — Prima secție. Cu m-am pregătit pentru ea — oftează nostalgic Dan Popescu, astăzi profesor de frunte la Lugoj. — Eram la clasa a V-a și trebuia să vorbesc despre Mesopotamia... La recapitulare — nimic ! Era să mă las de meserie... Și amintirile încep să se depene. Comuna Nădrag, unde fusese repartizat profesorul Dan Popescu în 1947, era pe atunci toată în stăpînirea lui Auschnitt. Domneau mizeria și incultura. Era într-una aflată vrajba între locuitorii romîni, maghiari și germani care munceau pe pămînturile și în atelierele societății „Titan-Nadrag-Calan". Dar in curind a venit naționalizarea, care a adus modernizarea fabricii, construcții de blocuri pentru muncitori, săli de teatru și cinematograf. S-a înfiripat și apoi s-a cimentat tot mai puternic prietenia între muncitorii romîni și cei aparținînd naționalităților conlocuitoare. In 1948 s-a creat o școală de 7 ani. Reforma învățămîntului a deschis pentru fiii robilor din Nădrag căile spre cele mai înalte trepte de învățămînt. Și tînărul profesor, martor la toate aceste transformări, a stat alături de oamenii care munceau pentru o viață nouă, luptînd cot la cot cu ei. A atras pe copiii muncitorilor și țăranilor în clasele V-VII, apoi i-a îndrumat spre școlile medii. A ținut conferințe, a organizat șezători, a mers din casă în casă să stea de vorbă cu oamenii. Și, în același timp, și-a perfecționat zi de zi, împreună cu toți ceilalți pedagogi, măiestria de educator al tinerei generați. Muraf, după cinci ani, la școala medie din Lugoj, și-a continuat și aici munca. — Profesorii sint astăzi printre oamenii cei mai sfimaț la noi, spune el cu mîndrie. Cînd e este conferințăinută de un profesor, școlile sint arhipline... Cu asta sunt foț de acord. In fiecare sat, în fiecare oraș fiecare din ei se bucură de respectul celor cărora le cresc copiii. — De altfel — continuă Dan Popescu — avem în general o viață frumoasă. Ne ocupăm și cu sportul. Să vedem ce întilnire „dinamică" a fost între echipa noastră și cea a medicilor din Lugoj.... Și avem și o echipă de teatru. Cînd pornim cu ea în turneu prin comunele învecinate și chiar prin orașe mai îndepărtate, e grozav ! Să vedem ce mi-au făcut odată colegii... Și începe o poveste cu un șoarece pe o noptieră... Profesorul Constantin Matei, de la școala din comuna Jilavele, raionul Urziceni, este astfel de om. Vorbește încet, rar, tacticos. Prietenii dau din cap resemnați : — Așa a fost el totdeauna. — ...Am în sat un prieten, lemnar — nu se tulbură de loc Constantin Matei. — Stau de vorbă de multe ori cu el. Mai zilele trecute mi-a spus o vorbă care m-a făcut să mă gîndesc la multe. Zicea că înainte făcea aproape în fiecare zi cite un coșciug, iar acum abia cînd și cînd ii mai vine cîte o „comandă" este al ăsta. In schimb lucrează de el în brînci pentru țăranii întovărășii, care au nevoie tot mai mare de căruțe și unelte... De la aceasta pornește istorisirea lui Constantin Matei. Mortalitatea a scăzut la el în sat ca și în toată țara, căci a crescut nivelul de trai al oamenilor, s-a îmbunătățit asistența sanitară, s-a mărit grija pentru copii. A crescut și interesul țăranilor muncitori pentru învățătură. Copiii lor au condiții din ce în ce mai bune pentru a se pregăti. Dintre elevii pe care i-a avut în acești zece ani Constantin Matei, mulți au ajuns astăzi student, maiștri calificați, învățători. Așa sunt Victoria Dimache și Aurelia Nedelcu, care lucrează astăzi în școala unde au învățat, Corneliu Niculescu, student la Facultatea de mine din Petroșani și mulț alți. — Opincile au ajuns la noi piese de muzeu — se laudă Constantin Matei. Iar zilele trecute era să mor de rușine; un sătean, care ascultase radiojurnalul de dimineață, mi-a arătat — el mie — satelitul care trecea pe deasupra noastră ! Și acum prietenii sunt de acord, s-au schimbat multe în acești 10 ani ! — La noi, în Banat, afirmă Dan Popescu — se poate spune că s-a schimbat și portul: în locul încălțărilor de cauciuc pe care le purta toată lumea, oamenii poartă astăzi cizme de piele. Cu dispre fete, numai cu fuste de mătase și cu cununile din bani de aur le vezi în zilele de sărbătoare ! Și să-i auzi pe oameni cum discută despre filme cînd ies de la căminul cultural... Cu asemenea realizări frumoase în toate domeniile — ca și în munca lor de pedagogi — se pot mîndri mulț din cei care au lucrat, în întreaga țără, în anii republicii populare. Au cu cese mîndri și profesorul Cristache Ionescu, astăzi director de studii la complexul școlar al marilor uzine „Steagul Roșu" din Orașul Stalin, și Gheorghe Macioapă, profesor în regiunea Suceava, și profesoara Irina Ocnașu, care muncește într-un sat din împrejurimile Muscelului, și Ion Cruceanu, care a lucrat lor anii aceștia în satele regiunii Constanța și mulți alții.. Munca lor, împletită cu munca întregului popor, de la proclamarea republicii și pînă azi, a dus la realizări nebănuite. — De altfel — zîmbește unul dintre prieteni, făcînd cu ochiul spre Constantin Matei — unii dintre noi mai avem și rezultate personale. Mai avem, unii dintre noi, și doi băieți»* Constantin Matei zimbește și el . —, Le-am cumpărat azi dimineață o sanie solidă, să n-o mai fărîme.. Pentru munca lor, pedagogii care activează de zece ani, de la proclamarea republicii, în învățămînt, au primit în nenumărate rînduri răsplata binemeritată. Tovarășul Constantin Matei povestește cu stîngăcie că a primit două premii de stat și a fost distins cu titlul de „Profesor fruntaș”. — Și eu — sare tovarășul Dan Popescu — am primit un premiu pentru activitate obștească și am ținut o comunicare la sesiunea științifică a Societății de istorie... Gazda întilnirii, profesorul bucureștean Tudor Rădulescu, amuzat, îi zădărăște amical . — Lăudăroșilor Ioan Popescu, înfierbîntat în discuție, nu observă hazul din ochii prietenului Se infurie și dă cu palma în masă . — De ce, mă !? De ce lăudăroși !? N-avem pe ce !? S. ANCA Saieta imtomîului ■ urea ca cititorilor succede in munca noului «w?/