Gazeta de Transilvania, 1840 (Anul 3, nr. 1-52)

1840-01-01 / nr. 1

--- -- ispeveljALBTA VOIE) 2 f. 24cr., Fără poștă 2f. și un acistii­foi din prim­ă culFoea pentru minte inimă și f­i­­teratură este pe Un jumatate de an cu poșta Pogasnot, I. famșaghie, u cr. arg. Pentru înștiin­­țări să plătesc pănă la 6 rânduri 8 cr. agani în sus 1 cr. argint de un rând. CN. go. N Do 4350.­­ ua să așelă zona. Trintitul din Brașov. Pănă cătră capătul lunii de pe urmă al anului ce trecu, nu lesne pu­­tea cine ba din umblarea vremii hotărâ, în mare parte an anului trăim.. între zece graduri de îngheț și opt grafuri de căl­­dură se schimba temperatura în ținutul a­­cesta. în urma acestui joc al paturii, sim­­țim că în cetatea noastră se lăți un fe­­liu de coberă, însă ușoară și nemnimemj­­dioasă. Nouă ne ar fi îndemână a numi aceas­ta boală de modă; ea ține pe unul trei patru zile, apoi trece. Cu începutul anului iarna încă ne sosi în toată pompa sa. În sărbătorile noastre ninse mult,­­ săniile cele frumușele sboară în sus și în jos făcând petrecanie atât celor scoși în asprimea lerului, cât și privitorilor din casele cele calde. Țira Românea­că. în Culetin cetim următoarea poruncă: - Un maister de chirurgie anume Ioan Deluși aflânduse în orașul Buzău îndeplinind da­­toriile unuia din veterinari ce sant în olun­­da comitetului Carantinelor, întrebuințând și meșteșugul de doctor medițin fără voie dată dela doctoriceasca Comisie, și fără a ave cu blind­atele științi, și curaritind un copil ca de 7 ani al S­­pitalului grigorie Costiescul, ce se afla bolnav de friguri,­­i orenduit un dogiș de șase grăunțe sulfat de chind cu dov grăunțe de opium ca să nu ia în zioa din taiu, și a prinl, în soron le șase ceasuri. Care de sină luândule bol­­navul, peste șase care arătânduse cu recla­­mație, și intrănd comisia doctoriceacă îm­păratul Deluț cercetare, ne­ast­a știință de doctor a orănduit acel locii fără cuviință, prin raport cu N. 69, cătră acest Departament, găsește de cuviin­­ță a oe popii, pe de o parte l de a mai întri­­buința în prinținatul acesta meșteșugul doc­­toricsc, iar pe de alta, să se și isgonecă peste graniță. Drept aceea se face tutulor de obște cunoscută aceasta ca nimini să nu mai priimească pe mai sus numitul al cura­­rici, ca unul ce este cu totul poprit a întrec­uința acest meșteșug pe viitor. Pr. 6962, anul 1859 Poimbr. 24. Aciastă poruncă doveditoare, pănă în­­câtă măsură e păzită poliția medicească în țara românească, face prea multă cinste gubernului românesc, și cugetând la ante­pilde a părincească îngrijiri pănă acuma l­­rătate, dă dreptul atât lăcuitorilor țării, cât și otrennilor le necondiționată încr­­­lințare, cum că de aci 'n­inte șarlatanismul în pricina sănătății se curățăște cu 7.' tun lin acel prințipat, 4 vineace mp­lntă md.. niu VaĂUITC. VGĂ Voul, 1 iinoa in troiț­l. Djia­cli, oștipii GPI GIĂ Agram, 12. Dec. A.Comitat al Agra­­mului 'hotără a așterne și el ca și co­­mitaturile Criș, Varașdin și Potega o­ reprezentație lui mai naiiti împartășită, cătră Maritatia Sa­c c b­ottoliaenă, ca­ V zile a și murit. După numitul Costiesc și cunoscând că, mai

Next