Gazeta de Transilvania, 1841 (Anul 4, nr. 1-52)

1841-05-04 / nr. 18

SA­T­­ DE T­RANSILVAN PIN­A.­­CU PREANALTA VOIE.. Șrculeu, 4. „șii. Viena Maiiestatea Sa c. c. apostolească, prin un chinez de mână al Său din 24. spr. a. c., consiliariului de curte dela Canțelaria le curte a Transilvaniei grafului Ludovic ghiulai, spre semn de prea'nalta grație și recunoaștere a slujbelor lui, vineboi a-i da crucea cea mică a Ordului unguresc Sf. Stifan. Moldobl­. sîn Culetin aflăm acestea­. departamentul Trevilor din lă­­u­ntru. Nro: 1562. Anaforaua acestui Departament, asupra proiectului de a se înființa la un număr de sate scoli începătoare, priimind de la Pre­înnălțatul Domn cuvenita întărire, cu aceia ca Epitropia îmvățăturilor publi­­ce, care dă atâte dovezi de înțelepciune și sirguință, în privnța luminării folosi­­toare Patriei, să alcătuiască un plan lă­­muritoriu, spre aplicația acestor mături. Departamentul pe de o parte au înpărtă­­șit acel proiect Epitropiei, spre mai dipar­­te lucrare, iar pe de alta să face obște­­ște știut. . Rezoluția Domnească. Să recomenduește Vpitropiei edoalelor ca să alcătuiască un plan lămuritoriu, spre aplicația acestor mături și prin Ana­­fora să Îi facă cunoscut, în 21. Decem­­vrie 1840..­­ccrlitura înfraținei Sale. Prea Înnălțate Doamne. Potrivit îngrijirilor atât de înră­­mate căt și duioase ce aviți pentru fini­­ciu­l tuturor treptilor de lăcuitori, su­­puși a Înnvlțimei Voastre, și în urmarea îndatoririlor pusă asupra departamentului prin Organitescul Reglement Cap S. Anecla­g. art. HCHIV, de a înbunătăți starea lăcuitorilor de pământ; iscălitul, luând mai întâiu­lminte la pricinile care întăr­­zie o asemine învunătățire au adaos și oa­­recare mături ce au socotit mai nimerite spre a ajunge la acel scopos însămnăto­­riu, și potrivit cu înpregiurarea țării, între pricinile care uneori aduc în­­tărziire sau ne­înțeles în înplinirea mă­­surilor binefăcătoare, ce ar­eu de ocăr­­muire în privița obștiilor, și acestori sânt vătămătore interitului particularnic a lăcuitorilor, este ne­amintit lipsa sau pu­­tinarea ce urmează prin sate a oamenilor cu știință de carte și de socoteli. Nu rare ori se întâmplă că porunci grabnice, care nu sufere nici o întărziere, nu se aduc în împlinire, sau rău se în­­plinesc, când acii puțini ce li pot ceti și înțălege din întămplare lipsesc din sat. Județul sătescu, însărcinat după a lui sferă, cu interesurile mărunte a grămă­­zii satului în facerea acturilor sale, cel mai mult este nevoit a se încrede cetito­­riului și scriitoriului nerăspunzătoriu, ca­­rile poate întrevuința rău aceasta în­­credire. Despre altă parte cercaria dovidiște că înpobărările oamenilor clasului de cârd aceștii au a face cu acei asupritori, se nascu din aceia, că pe a lor singure zise, înt­ăresc zapisile cu punerea degitului. în sfărșit cunoscută este înlesni­­rea ce au însărcinații cu privigirea vre­unui lucru când se pot povățui dupre instru­­cțiile în scris date. Iar apoi netăgăduit este că învăța­­rea ce ar priimi tinerii seteni în sfintele rugăciuni și în îndatoririle precum și în cetire și în scriere, iar face, nu numai gr­­eaci în a lor îndatorire, ce oameni cu fela­­jot,­ ­ Angăstune. .

Next