Gazeta de Transilvania, 1848 (Anul 11, nr. 3-67)
1848-06-10 / nr. 47
SAZGTA Din MONAMA. (SURREANAGTA VOIE.) antă Apș AJPPEA. MONARHCIA AUSTRIACĂ. TRANSILVANIA. Cluj. Dietă. Din articolii de lege, căți se mai iviră, adecem la cunoștință încă și următorii: Articulul al VI. stătătoriu din 6. 553 sună pentru despăgubirea corporăcienelor proprietare. Isvorul din care sănt a se despăgubi aceleași nu se arată, ci se pun întru așteptare pănă la dieta unită a Ungariei, la carea ministeriul va așterne și în privința aceasta un proiect de lege. Însă și pănă atunci zeciuielele se șterg preste tot și fără nicioo sevire. Tot cu aceasta înceată tot feliul de facie și veniteri care se trăgea pănă acum din săsime de la preoții săsești pe seama unor institute publice. Preoții săsești fiindcă pe anul curgătoriu apucară a plăti mai toată acea dajde ce se pumește catedratică, iar ei zecime încă nu priimiră, pănă a li se face altă rănduieală de leafă, pe acest an vor trage zeciuielele, însă numai dela poporevii căți săpt de legea lor. Dar fiind că voii preoți săsești prin perderea zecimelor (ce le lua dela romani îndată estimpremă numai fără nici o leafă, ministeriul va segriji a le însema de undeva o plată, asemenea se va îngriji pentru casa pruncilor lăpădați de la Siviie. Acei carii avea dejmele cumpărate ori căștigate dela fis Cul prin vreo îmvoială ori diplomă, vor fi despăgeviți dela stat. La acest articol de lege deputații sași pretipseră, că leafa ce o vor lua sașii pe viitoriu să nu fie numită leafă, ci despăgubire. Pretensiunea lor pe fiind primită, ei însinuară protest. Articolul al VII cuprinde numai arăta, că sarcinele publice (dajde, recrutație, facerea drumurilor) de aburi înainte le vor purta toți locuitorii țării fără nici o osebire de nemeș, cetățean ori țărani, întocma precum se decretase în art. Ulea din Ungaria. Articulul al VIP pentru livertatea tipariului. Se priimește art. al 16 al Ungariei, însă numai provisoriu, și se va peține în lucrare primai după ce se va publica în toată țara Articolul al VI. pentru deplina egalitate a tuturor confesiunelor religioase. De aci încolo toate confesiunele din patrie împreună căr cea greco-neunită fără osebire pațională vor avea drepturi întocma depline și egale atăt în privința ritului, căt și a căsător mestecate și a pretensiunelor politce, Esameonul de 6 săptămăni se șterge. unimnea învățetore pote trece dela sola religionari a la altora. Proselitiemul, -a îmdemnările și cu atăt mai vârtos șila ce s'ar mai face oamenilor spre a trece dela o confesiune la alta, producănduse prin aceasta împărecheri și certe, se va soboti ca o vină supusă la pedeapsă. Articol dul Hlea despre naintarea comunicațiilor (drumuri, canale, drumuri de fere). Se priimesc tote îmbunătățirile întroduse la Ungaria prin articolul 30. (norma lăută, că dieta Transilvaniei s'ar fi închie, pănă astăzi în Iunie nici de cum nu se adeversază, aici că se pate, pentru că dieta trevuie să aștepte sancționarea Inimei. Într'aceea gazetele din Clun, care ajung pănă în 18. Iunie, pe 7 zile pu ne aduc nici o știre despre ședințe dietale. Tot ce aflaserăm era, că în 10 se luase la desbatere pregătitorepetițiunea pației romăne, iar de atunci în salonul dietei se pare a domni o tăcere profundă. Cu atătpătrunde mai tare în tote unghiurile țării amenințet prea larmă a celor trei gazete ungurești din Cluj, mai vârtos asupra acelor romăni, carii întreprinseseră a îndemna pe connaționalii lor spre a cere livertate și drepturi întru tot egale încă pe atunci, pe cănd avea cu bănt a se îndoi despre orice promisiuni făcute numai din graiu. Se pare însă că aceleași gazete se luară de o grișă mare și despre purtarea secvilor, pe carii de altă parte atăt îi laudă și îi apără. În Colosgăgi Pigado Lad, Nemet se văzu silit a slobozi o prodhiemăciune către companiile bantonătore în Turda și în Aiud, prin care își mustră atăt pentru să vajocuresc pe bieții romăni tăindele pănă și părul, căt și pentru că au ascultă de ofițerii săi, îi roagă să se feriască de cei carii nu îmbată și fîi întărâtă spre a tortura pe romăni. Eoenig ne înștiințează că granițarii secui dela Turda dederă comandantului lor rugăminte, ca după ce frații lor dela Aiud fuseră întro espediție (La Coșlar și Mihalț), săi trimită și pe ei, „pentru că așa ar cere drptatea” (!!)). Aceeași gazetă are știrea din 9. Ionie cum că canțelistul romăn Iandu în tărgul dela Cămpeni după ce spuse poporului romăn despre săngeroasele întămplări dela Mihalț, îl provocă să'și căștige arme, coase, lănci, ca de cumva sebtii ar merge în acel dominiu și le ar face silă, să fie gata la tote. Acelaș jurnal recomandă gever