Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-06-11 / nr. 46
Nr. 46. Baleta Brasiovu, Gazeta ese de due ori adeca: Mercurea si Sambata, Foiea odată pe vertement; adesa: sambași unu sem, si pe annul intregu 14 f. m. e. Se prenumera Ialote fostele imregatensi, cum 14, Juniu F „i 1852,nsilvaniei, Pretiul Maru este re unu annu 10 f. m. e., pe dinmatate annu-5 f. ear pentru terri straine 7 1. pei la: trii cunoscutii nostri DD. correspondenti. Pentru 1 serie „retiip” se ceru 4 se. m. e. vel .3 N FPO0 sa fiu 131 arhitmice In di. Monarchia apsitiaea. pd. Ars MEA, BTS 3 ÎN 109 Arsadvă, 18 Junii e.n. 1832. Cândă poporele credintiose se impartestescii de aseiii norocă ca in massa (cu multimea) se „pola, vede e, domnitoriul seu in miilocul lori, si supunerea sa. Sale a cavalerescului iitatul Ceanadului În se cufundă de cea de” aici in mai mare ucultă, si din asta intemplare norocosi si faci cea mai mare serbatate, nespindase care de care din astfel că de popure asi arata amorea, alipirea acestii modga sate toghia Maiestatei si prea amarului nostru imperatu Aganstrei Josif, va remâne penitata inaintea sprasitori sei, de rgheonul satolisii din, sigiea (Vilagos) Maiestatea Sa dintre carii gomanilor, insa in tipu de salegeti dânduli se mai ânteiu osasime in com 12. a. a intemriiaga pe Maiestate in caletoria sa dela Tot Somios in pene la Mezőhegyes, si 14. la Pereg (uatul ung. în com. Agadi), cade in andici, maltimei salutată tendu induratii som, Agadi, preagrasi Sorasintienii in tempul tios es priminduse deodată cu: revolutiunei an Maltimea de salegheti mai vîrtos retii, timpul era norosu, prea unde a intra spectatorilori ca data natesiga faga socoteală; sa si ca fu delocu ajutoriul ca Majestatea Sa in câtrâ sera” va sosi in cetate credienduse: de după programătoriul de atâtea popore trecu, peste, Muresiu cu luntrităe omenii, carii nu sarira in ara, remaseră in s'ati intemplată cu multi, dintre, acesti privitori, nu. brodul indepartânduse rocire era nencungiurabile pentru toata multimea, la tronii.” a gomanitatii din Vestsa si trecerea Maiestatei Sale pe aisi satga Vanatii ati inepti cu adeverată bravure, strigurile: „se zgaiassa” din pagtea privitorilor si in urmatorea di rlota. nalisatea gomaniiori cu alte popore de a intimpina si petrece pe Maiestatea Sa de la Timisiaga catra Aradi sa spargin dietoge de bucurie, fiind cu atatul mai mare bucuria si pentru locpitotii Aradului, sandui în 16 după amiadi se audi prin orasiu, in urmatorea , si cu broduri, altă multime remanendu pe negmii dea dreapta ai Muresiului in Aradul vechiu. Vestea n'au instelati, sasi Maiestatea Sa asslamati de „Vivate““ ajunse pe sub pomposul triumfă cetate au causatii „mare infiorare, pentru ca voindii acumu se intemplă aceasta câtva, mai dintre pacintel, numai de loci ce bagară de seama omenii perielugindu prea multi pe logodi, atunci voindă a esi mardeaga si nevaliră, dar brodul se spfanda, si in brodul splandatii, cellă mai mare negosut la inlâuntrul Muresiului, ci la margine findii apa numai de unu diumetate de statu de oii, dlosiul-Mică, induratii si după lustrarea starei setatei mai cu deamegantul sau a cerceta pre captivii din revolutiune; eaga la 10 ogetgesnendui Muresiul cu bradul. intre babuirea tunurilori cetatiinarea clopotelor si besericilor, ghespofficianti si alti siiti, după aceea printre dumbrave gatite sub triumf calare, petrecută de multi generali, ai intgatu in sitia episcopească, in care, si dela care petrecuti de urâri de bucurie si strigâri de „se VT au luată inaltul sei quartiră la sala de somitatii, unde, distinsă ai priimită „omagiul si urârile dela tote corporatiunile mai mari. Agheotimea romană condusă de domnul diec saună administratorii Patriciu Popescu, care si esprimă omagiul si viile simtiminte de bucuria si de aderinita intro epuritate medicisă, mai fostă în mare numerit. Maiestatea Sa la urarile, aduse sau induratii a respunde, sa'traghe bine spunea "la intimpinatii in asia frumosi nimeri , si ca este convinsi precumi că naturea remana iau fostu totdeauna credintiasa, ce si de a sprii inaintea gemane ne recomandă. După aceea sa indigati Maiestatea Sa a intreba: câtă ar fi de mare diecesea, câti sunt romani, câti segbi, la care intrebare seati gesiunsii, i a romanii sunt 374,000 la numeri, cag serbi cam la 000 - „adica episcopia romaneasca.” Ceea se entusiasma inimile taragogii era gratioasa bunatate a Maiest, Sale, cu care se lassa in discursii cu mai multi insi. — După aceste au cercetati biserica catolică, gimnasiul, spitalul precum si biserica catedrale romana unde gferenduse o slujba bisericeasca scurtă, sai indurat a ghemane si a assista santuitii omagiale si altele. La audientia, cea mai mare ragte a luatii somma sitatite satesci. Maiest. Sa si re drumuri dela ihtindieteri cu cea mai mare bunavointta ai rghiimiti recurse, desighe catii se aude, cu cativa, din triusii „vor fi capata medalie pentru credintta si li se vogii ghestoase si din daunele avute, si causate sub timpul revolutiunei rtin magiari. “ba prândiuil imregatessti ai luati parte si Domnul: administra toge diesesanti. Ce se dise, ca Imregatalci sp occasiunea fenigei Sale aici iar facutii bucuria , ati fostă si aceea, cu faga veste Lai. intimpinati fostul commendante ale cetatii din revolutiune, aspriii pensionatul F.Z. M. dr. Berger, venindă dela Sopronu, in verstă de 85 ani, firesce ca se agate si spună tote celle intemrlate in facea locului. Regiul militare u'au trenuti după aceea mai vine la 8 ore. Infrumsetiarea caselori cu Namure imperatesci, flori, multime de cununi, si tapete de prin fecase au datii ogasiniși o fasia distinsii segratogheassa. Seara au fosti orasiul illuminată ca nici odată din preuna cu paduritia orasiului, findii aceeasi asta o repmsetia de sine, care mai virtosă illuminată fiindi, s'au are tatii imposantă de frumosi, pe ulitie si la păduritie dieci de mii de omeni, unde banda militare reg. Hartmann venită dela stabul seu din, Timisioga ai imbucurată pe fiitorii de faclă, in orasiu altă banda mil. de Ulani. Transraghente forte fermose dinpreuna cu portretul M. Sale au sosti la: casa vechi a comitatului, la casa orasiului, la locuintta administr. diesesanu, officiolatul de înansia, officiolatul casei de pestratu, in sala minoritilor, cu simbolul seă adesa cosnuie cu albine, la capitanul orasiului si la sinagoga indeilori cu multe inscrise: asta la respintia administr, diecesanii pe lîngă alte transparente, au stat pe balcon, scris: „Ghiene domne pre Imregatul Fr. Jos. I. sp toata casă austriacă intru multi fericiti ani,”eaga la arsa residentiă episcopească. Caesari. Ortimo. Episcopatus Agadiensis, la porta bisericii catedrale inca era frumosi transparente, iar flamurele diverse vâlvaiau cu sommetia. - Majestatea Sa inca sai indurat a fi privitoriu la illuminatiunea facută, trecendă satga paduritie pe sub mniarcă triumfale illaminatii forte, frumosi. eu. bucuria homagiul, locuitoriloru din suferită multă „Sirienii”), si pentru mai nainte ai fostii nu s di credintia lor, satga fărghiimitii de nai mai aootii aceasi Multimea de ómeni doritori de a vederge opriti; a trece inapoi cu bradul, si di ca, de a sosi domnit 4 ne 8 ore, la Sant-Miconsulul orasiului, dagii la mână, altă somii grosava nenoi7. Maiestatea Sa după treaptat reviă militagessu tgalansa imperatul (uscat, €ljen)“ si Red. b . = *) Aici firesce ca se pricepi numai românii. ”) Vechi o publicată in Foiletoni, care foșlitocuul Allocuțiunea Is peace. Sale Arhimandritului Patrichiu Popescu Administrătoriul diecesei romănești gr. răsăritene drept credinciose a Aradului ținută cătră Maier. Ca împăratul și regele Franciscu Iosifu în 175. Iunia a. c. tradusă din nemțește sună așea: Maiestate c. r. apostolică! Cuvintele nici decum nu sunt de ajune spre a descoperi se pătrunde toți credincioșii visericei drept-credinciose răsăritene a siunea, toți încăntătoarea totă ființa absinți, împreună episcopiei Aradului cu connaționalii ținem de bucuriă noastră iar mai vârtos acum cănd avem parte de straorde căte ori noi auzim sau numai și sacrat, de a tuturor celor carii ne aflămu față din cleru căt și acelor totă oecacugetăm la numele de împărat, pe care atăt noi, căt și correlegionarii noștrii și toți credincioșii supuși ai Maiest. Bocipe îl dinapta norocire de a vede în persană locuie pe împăratul nostru, pe cavalerescul nostru împărat, ne Maiestatea Vostră c.r. apostolică. Prin urmare noi facem ceea ce putem, și ceea ce ne recunoaștem de cea mai sfăntă datorință de a împlini ne tată ziua în rugăciunile noastre. Noi rugăm ne Atotputintele Dzeu, pentru prosperitatea Maiestății Vostre și a întregei illustrei case împărătești austriace! Ceriul să vă apere ne Mai. V. mine preanaltul tron ll Mai. B. de tote desastrele și stricățiunile Ile Mai. B. Bu rugăm în genunchi, ca să vă îndurați a priimi credinciosul nostru omagiu cu acea preanaltă assigurare, cum că nor înpreună cu poporul ce stă supt conducerea nostră, vom rămănea pururea constanți întru înnăscuta pietate pn credință, întru care noi am fost totdeuna cătră Mai. V. și cătră illustreasă a Austriei, cum și a ne lua supt grațiosă scutință împărătească relegea, biserica și școala noastră, precum nici noi nu vom lipsi niciodată a ne offeri pentru Mai. V. și pentru unitatea întregei monarhii starea, averea, săngele nostru și chiar viața noastră, Maiestatea Vostră ca în ms. C.r. apostolică să trăiești! Să trăiască totă illustrea casă împărătească a Austriei! sentințe DE juricată bunică. (urmare.) 11. Daniele Varadi, născut în Racoșd în Transilvania, în vrâstă de 27 ani, reformat, căsătorit, fără copii, învățătoriu granitariu, spre a sprijini rebeliunea a luat asupră și formarea unei companii de gardiști naționali în Hunedoara, mi puinduse în frunte ca comandante, sa apucat să desarmeze, să prade pe muntenii credincioși gubernului legitimu, în drumul seu împușcă pe 32 de romăni prinși nearmați și nebănuiți de altă crimă, pusă focu Ludeșului și Oreștiorei de sus și peste tot calea de unde a trecut el și o însemnă cu o purtare crudă și foarte neomenoasă. 12. Daniele Gal, născut în Ilesfalva în Transilvania, în vârstă de 40 ani, reformat, căsătorit, comisariu gubernamentale în cursul rebeliunei, dela începutul pănă la sfăr-