Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-11-25 / nr. 94

Împregiurări din Serbia. În unului din II, precedinți ai Gazetei acesteia s'a a­tatu în ce chipu consululu rusescu K E voiă fără voiă a șrei să și întrerumpă relățiunile cu gubernulu serbescu, să­­ to din pearpadă mi să trecă la Semlinu ne pămăntu austriacu. 7 Totu p'acea vreme se depărtă și generalu consululu­iran­­țozescu din betzadu, însă acesta numai pentru ca să facă o călătoriă cu voia gubernului seu pănă la Parisu. Pentru ca cunoștemu în lumina ca misiunea agențiloru diplomatici ne e puterile ce obicinuescu ai întreținea ne lăngă curțile puteri, și pentru ca să ce încredințeze cititorulu că acestă misiune nu stă cumu se crede numai în apărarea eudițiloru și a întereseloru materiale ale puteriloru, ci că acea se­­ pt­n mai multu mai puținu, după capacitatea agentulu lucruri de natură curata politică, socotimu a n­ai de prisosu a atepta ceva în privința păruințe eiari .” franțuzescu Serbia.­­ 1. Dl. Seghiuru, că așa se Tuvezne bi venirea sa în Bel­­tradu desvoltă o activitate și energiă atătu de mare. .. îndată dela începutu trecu peste marginile­­ faciendeloru unui consulu. Nici o mesură a gubernului de o însemnătate precare nu se lua, fără a nu se 'ncerca Dl. Seghiuru a o in­­fluința, acumu sfătuindu, acumu recomăndăndu, apoi eră apro­­băndu sau ne'ncuviințăndu întreprinderea. Însă după ce nu reeși acolo unde găndea, ci numai se compromitea pe sene și pe amicii săi, apoi începu a critica pe gubernulu serbescu în toate faptele și lăsatele lui, ceea ce pănă acumu era lăudatu ca bine, acumu începu a fi defăimatu ca zeu din partea consului franțozu. Acei Șerbi pe cari pănă aci Seghiuru pi ridica pe nori, ai cărora ne promitea unu fii­­toru strălucitu, de voru face cumu îi va sfătui, aceiași Serbi întepură a nu mai fi buni de primi ca altu decătu să fiă erăși întrupați Turciei bunioară cumu e Bocnia. Tunuri, pușci, ofițiri toate stau la dispusețiunea gubernului șerbescu, n'avea decătu să întindă măna, și în adeveru ca mi fostu trimisu din Fragița unu vărsătoru priceputu de tunuri, daru numai pe unu anu; se văndură guernului șerbescu mai multe mii de pușci de felulu Vinsenesu, daru s'au trimisu numai 50 șol. Fără îndoială aceste propuneri și promisiuni ale Dlui Se­­ghiuru nu era de lepădatu din partea gubernului șerbescu, pe veruce gubernu naționalu mi patrioticu­laru fi pututu amăți. însă toate aceste în mănile numitului consulu franțuzescu nu era decătu niște mijloace, a deschide locu influinței franțu­­zești, a paralisa pe cea rusescă și a juca țera pe măna Turzie. Ne reeșindu cu buna, veni treba la amenințeri. Pro­­punerile de îmbunătățiri materiale mai întăi le făcea fără nici o condițiune, mai trziu apoi legă de acele­și îndatoriri politice, și decă gubernulu șerbescu din înțelepțiune nu a vrutu să se lege de măni și piciore, apoi se aruncă vina căndu pe ne­­vrednicia căndu pe Rusomania miniștriloru. Din acestă caracteristică a unui agentu poate cineva să în­­chei­aa­stensiunea sferei de lucrare a altora, știri locale felurite.­ Brașovu, 6. Decembre n. Precumu în anulu trecutu, așea mi astădată tomna pn acestu ținutu este una din cele mai frumose. Ninsoarea din painte cu 0 septămănă veni numai ca de visită și de atunci iarăș avemu ceriulu seninu, căndu aăreopi netura ne au noi era de toate zi­­lele.­­ Într'aceea focuri de păduri iarăș ce mai întămpla­­ră, căci Sămbătă mi Duminecă ardea pn partea Branului. Ome­­niloru buni încă totu le mai place a crede, că asemenea fo­­curi nu s'aru pune din tăniță, ci s'aru esca numai din întăm­­plare și ar fi ajutate de setetă, însă ploile de dăunăzi și ninsorea ce urmase mai tărziu au fostu de ajunsu ca să adape aj­unzările cu umezeli multe, pentru ca să nu mai potă prinde lucările numai din întămplare.­­ Pentru clădirea școleloru gimnasiale romănești din Brașovu îmblarea pruntare a timpului încă fu dăruită dela imnezeu, căci numai așea stete prin putință de a le ridica din roșu întregi pe o distanță în treptu de 38”4 stănjini și a le pune sub coperișu. Toți străinii călători luminați, carii au văzutu pn țeri din afară clădiri mărețe zidite după regulele arhitectonice, venindu și privindu aa școlele romănești și descopere deplina loru îndestulare cu planulu după care s'au esecutatu aceleaș. Întru adeveru a trebuitu și Brașovului unu modelu cumu suntu acele școale, pentru ca pn viitoru să ce abată dela proasta și foarte stricăciosa datină de a zidi fără nici unu planu, ui numai orbește ne nimerite, seu numai precumu pi sfă­­tuește căte unu cărpaciu de meșteru. Ne aducemu aminte, de­­căndu pe la 1826 între alți străini venise pe la noi și unu gratu, care călătorise prin cea mai mare parte a Europei și petrecuse cu anii în Franța și Italia. Acelu bărbatu prim­­blănduse pe stratele Brașovului și observăndu nulitatea stilu­­în care era zidite casele, zice: „Pănă căndu voru zidi spamolanii totu așea mojb­ește ca și ceilalți ardeleni? Păcatu de căpitanurile ce se îngroapă în astfelu de caricatu­­. - Domnule grafu.” ziserămu noi, cunoaștemu mi mărtu­­risimu că casele vechi suntu foarte rău zidite, însă cele mai nouă totu mai au oareșcare gustu..­­ „Da domniloru, pentru că aceste noal suntu spoite cu varu mai prospetu; iară altu m­­­ii micu, zice elu. Încă 40 mii f. mc. și viitorulu acestoru școale naționale este asiguratu pentru totudeauna. Însă­­ acestu­­scopu ce va ajunge numai prin o colectă, la care se așteaptă învoința mai naltă (tocma ni se spune că aceeaș ar fi so­­situ de multu, ci nu se știe de unde să se scoată hărtiile tre­­buincioase).­­ Din Țera vecină romănescă trecu încoace faimele cele din mai pestrițe, tocma ca din oricare altă țeră, unde ziurnalele au lăcatu pe gură, unde oamenii numai șoptescu, iară nu vorbescu, firește de frica nedem­ei, căci au timpuri de acestea ce credu toate faimele, oamenii văneză după știri ca copiii după zahari­­cale. Așea în București de 10­-12 zile încoace în publicu iarăș se murmură despre o încetare de arme pe 4 luni, la care se adaoge de cătră partita rusescă, cum că Sultanului i­aru fi prea bine venită acestă încetare de arme, pentru că eru nu­­mai silitu de Ulemak­ și de partita turco-europeană revoluționară a dechlaratu resboiulu. (Totu în acestu iu scrie și Ga­­zeta cf. din St. Gestaburgu ne aa 12. Opt. a. c.; noi însă nu credemu nici una nici alta.) - -­­- Tocma decurgu și pe la pol alegerile de memorii la camera comercială și industriala pentru că ei au eșu­u după sorți dintre membrii cei vechi ai aceleiaș. Meserieșii acestui cercu de cameră îngrijiră de timpuriu și se înțeleseră prin Gazetele nemțești asupra candidaților­, adică ei candidară în­­tre sine, pe cățiva inși, pe MJ­rrigge cu toții în toate biletele de alegere. Neguțetori făcură nimicu asemenea; pentru aceea urmează ca voturile lor­ să se răspăndească și prin urmare să se arate mai neînțelegători decătu mese­­rieșii.­­ Dinprofonolarea firmeloru neguțetore și poruntită prin lege încă din primăvara anului c. decurge și aici la Pretura provințiala în formă și după o modalitate, precumu­­n Ar­­delu nu s'a mai făcutu pănă acumu. De aici încolo se va ști curatu, care este întru adeveru neguțetoru și care nu. Auzimu însă că dintr'o tristă nepricepere mulți neguțetori au întăr­­zietu, încătu nici pănă în zioa de astăzi nu și au împlinitu ce­­rutele forme și n'au făcutu pașii da împrotocolare.­­­­Artă dimineță ne au 4 ore ne turburi liniștea unu focu ce s'a escatu la unu sasu, anume Țalu în Brașovechiu, a cărui șură se prefăcu acumu a treia oră în cenușă. Este pre­­pusu că i­aru fi datu focu chiaru maierulu său (totu sasu), pe care­ lu ren­ din locuința ce'i dedese.­­ AUSTRIA, Viena, 29. Noembre. Nu ce cuvine a trece cu vederea o dispută prea interesantă ce s'a escatu în zilele trecute între ziurnalulu oficialu „Oost. Correspondenz“ și între celelalte neoficiale, anume „Mogvenrost, Wanderer și O. D. Post.” „Corespondința adică mustră pe aceste din urmă, căci mai vânează după atătea știri necoapte, căci scriu atătea secături despre Rusia care este aliata Austriei ș. a. ș. a.; adaoge însă ce e dreptu, că a văndu Austria lege de tipariu (iară nu censură), tipariulu ei între terminii acelei legi este liberu, încătu libertatea acesta nu i se poate lua;­­ deci deacă și unele ziurnale austriace scriu secături asupra Rusiei, acesta să binevoiescă a le lua numai ca opiniuni ale Redactoriloru, iară nu ca politică a guberniului austriacu. Gazetele lovite ast­­feliu își facu răspunsulu loru cuviincosu și anume „Mogveni­” zice, că prietinia și alianța lostră nu poate merge atătu de­­parte cu Rusia, încă tu măne poimăne să te vezi închisu pănă la Orșova și cu Belgradulu Serbiei în mănile muscaliloru. Pre­­ste acesta în toată Europa ziurnale mai blănde și cucernice nu mai suntu ca ale Austriei, deci să fie cruțate și să nu mai fie scose de lumii, căci le ajungu loru alte nă­­cazuri.­­Apondoi Domulu țeriloru romănești Varbu D. Știrbei și Ip. Ghia avură onoare de a fi priimiți de cătră Maiestatea Sa Împeratulu în audiențe deosebite și cu foarte multă bine­­voință, după aceea fuseră priimiți și de cătră ceilalți mem­­­brii ai casei Domnitoare.­­­­Din cămpulu resboiului preste totă. Pe căndu nu numai dea dreptulu dela București, ci și prin unele ziurnale ne stau pn soldulu Burseloru și alți căpitani- A li­­

Next