Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)
1853-06-10 / nr. 46
bseete ese pe die ori, adeca: Mercurea si Sambata. Poiea odata pe septemana, adeea: Mercuriu Preliu- Jora este pe unu anu 10 fî.m. e. re diumetate ani 5. in launtru Monarchiei. Brasiovu, 10. Miniu 7I Se primesce prenumeratiunea pe sem. si dupa modalitatea de mai nainte, N VN I TE Pentru tieri straine 7 1. pe unu sem. pe siamnulu = imtregu 14 î.m. e. imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. eogtcapendinti. Pentru serie „petitu“ se ceru 4 cr. m. 3 Se prenumera la tuterete 1553. monaghenia austriaca. TRANSSILVANA. 13 Brasiovu, 22. luniu n. Toate diagnalele vegmane se ocupa sp irotesele ospraghei .catelega „prin armata rusesca, deducandu, din rromnan siatule ultimatu alu “Imper. “Nicolae hemcungiuravera intra e in Principate, ba se citesce si despre unele alarmari ale bursei din “Viena unde se lau faima, spunea armata rusesca a pasitu peste Prutu. — Aseasta e o frica foala de nesse urmari neplacute, ce în fapta în vise nu se adeverescu. Noi avemu sciri din RRate din 4. lumi i. care, ne asigura, spunea, cu toate ca si pe acolo se :, Cabia”, asta intituleaza D. Girardea unu articulu in „Presa“, in care hazardeaza. coconasiulu. cele mai cutediate ipotesi, candu dice: Rusia vrea cu orice pretiu a desbina pe Francia si Anglia, vrea asemena nenegedegte intre apine; vrea a sase cu ele trafice prin care sa se somigomita intre sine; vrea se traga pe Anglia la sine, facandu ilnstra de sperantia de a poseda Egiptulu, si de a mantiene netiermugighea producerei bumbacului in America si pasada peste strimtórea “de ramenta africana Suez la India; de aici da si se 'ntogse catra Francia si vrea ai siortt, la ureche asta: „Lu fedi bine, ca Anglia sta gata a te vinde si ca tu nu roti asterta dela ea nisi o data, sa sati resierbasca cu dreptate si loialitate!“ Rusia vrea a atrage pe Francia la sene cu asea, ca i insira gogosi despre reprimirea invoiriloru in pacea dela Tilsit, (în an. 1807) in puterea carora se imparta Rusia domnirea peste Europa cu Francia *). Dupa acesta i spune la ureche totu aseea si Angliei cei siorti Franciei. Asta 6 joculu celu cu doue fecie care vrea Rusia alu juca pe sub mana in Anglia si Franciă în momentala acestu o taritoriu. Dara nici p'acolo du multe si feliurite, totusi pamentulu romanesse inca n'au ajunsu a â earesi ocupatu de Asreti nechiemati; si spunea in Principate domneste cea mai mare liniste, care eschide ori ce pretestu de intrarea trupeloru, straine. N nu se voru lasa se cada in cursa; pentru sa o inchistetiune „spunea indata ce Porta nu va face destulu pretensiunu se va dal Dara toate presimtirile diurnalistice se gadima pe aitimaturii Imr. Nicolas care G. mloru solului seu straordinariu, ale Cn. Menckoff, si Cearului destula cheresia pentru sustienerea privelegieloru si garantieloru besericei ortodosse grece, atunci cugeta ca i cere trebuintia ca se deamandata armatei sale din Besarabia a ocupa Principatele,. fara ca cu acestu pasu sa intimpine pe Tagera cu resboiu, si fara ca se va teme intregitatea si nederendintia ei!” Deca vrea Rusia ca cu asemene demnstratiune se impuna Portei pentru ca se instorea acele concesiuni, fara a lua in consideratiune fatalitatile si suferintiele c are le aduce asemene ocupatiune multu cercateloru aceloru tieri, nu ne certatu a o dice; destulu ca despre diplomatia se dice, spunea indata ce se voru ocupa Principatele, ea va pasi la midilocu a imrasa treaba acesta. — Oare de ce se nu se faca acasta inainte de ocuparea Principateloru, care unu rosta nici o vina la improjivirile primirei ultimatului Mendioffianu? — Dupa cum se aude, prin Moseele” din Constantinopole se citescu fermane, prin care se comanda, ca turcii se privesca pe franci de amici si sa nu i atace; — lagere se pregatescu, dupa cum se aude, si pela Rustiucu, deca e adeverut; acum, intrandu Muscalii in Principate, in puterea traptateloru voru intra si Turcii; due armate vrejmasie intr'o casa cum se voru suferi? Tote aceste insufla o temere prematura; in se diurnalulu ministerialu de Viena „Oest. Logt.” ne asigura spunea, cu tóte ca se adeveredia scriea despre impreunarea floteloru franca si angla si despre ordinea loru catra Dardanele, pentru d'a face o demustratiune facia cu Rusia, totusi Austria crede, ca diferintia aceasta chiara si prin midilocirea ei se va aplana pe calea pacei, pentru ca cabinetele sciu prea bine ca partidele ghestomatore amenintia tuturoru stateloru, si ca cerca ocasiune de a face rele; apoi Austria are si mare interesu in causa orientala, la a carei descurcare nu pote privi numai de departe. Se lasamu ca simpatiele Austriei sunt precumpanitore in orientu, dar si interesele religionari ale supusiloru sei de relegea n. n., care facu vro cateva milione in tota Austria si care prin storcerea ultimatului ar deveni insale sate - i dipteaza a intreveni la impaciuirea diferintieloru acestora, si asesta ne imprastie orice frica de resboie, precum si atentiunea facuta principelui Danilo din Montenegru: spunea îndata ce el o va pasi in contra Rogiei, Austria “i va retrage proteptiunea sa. — Acum puterea Angliei si a Franciei pe mare, care e provediata cu 1400 si mai multe tunuri, afara de fregate; interesele celorulalte cabinete d'ase spstiene pacea, cu tóte ca si flota gpseasca ar fi provediata cu aprope la 700 tunuri, totusi se pregadia ca pacea e la pragu. — Ce e dreptu in Francia pote sa se nasca o turburare, caci arestarile de curunda in numera de 300 insi, lasa cale temerei, dara intrunirea Egansei si a Angliei pune forte multa in sprana sustienerei pacei. Ca aceste sase destine nu se crede pre lesne. Cu tote ca „Presa“ parisiana impartasesce despre unele incercari d aseste, care noi nu le credemu, totusi pentru curiositate a descretita ceea ce va Rusia. Rusia ar vrea bucurosa a invinge fara a se bate; ea vrea a reusi nu prin putere ci prin sirena; ea le impartasimu aici din diurnalele Vienei în urmatorele: „Ce vrea vrea sa suplinesca defeptulu imregatiei Ișgeesei cu o imregatia Stesessa (?) si, in buna pace, sa puna pe impreunatele tronuri, alu Sultanului Abdul Medschid si alu regelui Otto, pe marele principe Constantin I, ca cum acesta ar fi Jean celu mai simplu si celu mai de dorita în lume; (?) ea inse (Rusia) vrea ca straformatiunea acesta sa se faca pe cale diplomatica si cu invoire amicavera, fara ca sa verse Pasatea resboiului in Europa. Deasea se stanginesce Rusia din desputeri, ca sa reproduca intre Anglia si Francia o desbinare, nu cu torogata, ci cu iulii sa se intredese dela incheierea unei aliantie liberare, care le ar pune în fruntea Ispaniei, Haliei si a Elvetiei. E deajunsa a desveli acasta machinare, a carei taina scapă din gura unui taimnitoriu pentru ca se i se si sedarniceasca succesulu. Asta faci pe Anglia si Francia atente.“ (Întocma dupa „Vrandegheg” Nr. 267) pe candu alte diurnale credu ca Rusia vrea a sustiene buna inttelegere cu Francia, alte eara, ca cu Anglia. 'Tâte aceste ipotese cutediate se anpleza prin prospera serie telegrafica dela London cu data 15. Iuniu, care suna, ca Lord Clarendon respunse la interpelatiunea in casa de susu, spunea e adeveru ca solii si admiralii Angliei si ai Egansiei au totu acelesi instructiuni si ca aceste 2 puteri rasiese mana'n mana în causa orientala. Ceea ce ne dorea ca tote diurnalele pene si cele france si anglo se pnesep întru deducerile sale - spunea adeca ocuparea Principateloru ar urma neamana verii si ca numai in urna ei se voru complana pre- Aici nu mai incape nici o intriga. - p tensiunile pe calea diplomatica. — „Frankf. Postzeitung“ totusi ne impaarta sieace o serie telegrafica data de sigura, cum ca in Petropole sa primita midilocirea Austriei în diferintia ruso-turceasca, si ca baronele Maiendorf sosindu dela Petropole in Viena ar fi asiguratu pe reabinetulu nostru, episa Monarhulu seu vrea ca diferintiele aceste sa se aplane din pe cale diplomatica, ceea ce se si crede. — UNGARIA. Dobricinu, 7. Iuniu. Iti scriu d'aici lucruri de aiurea care vedu ca nime nu le impartasiesce. Vreai aici resultatul culeptei pre gimnasiul Beiusianu? — Acela 6 de desperatu! diecesa de 200 parechi, cu 120,000 (?) de suflete abea conferi 4000-41. m. s. Mai tarziu i 1000 f. si Capitulul 1000 f. m. s. — Apoi se speramu inaintare?! — Eco aice inchisu si al doile cerculariu Epscu totu in acesta causa, si d'aice enso Te vei orienta cum stamu cu culepta. Del vei afla vesnicu publicatu, **) Doresci a sonosse dela Vladica pene la opinca Satu-marele, Biorul, *) Pacea acesta avea sinesse inttelegeri tainice intre Napoleon celu mare si intre Im. Alessandru, ceea ce esti la lumina mai tagdin. — Dupa acesta pacea se decreta sistema continentala de Napoleon, in care apoi intra si Rusia. **) Vedi lu in Foia de acum. R.