Gazeta Transilvaniei, 1853 (Anul 16, nr. 1-104)

1853-08-05 / nr. 62

M7. 62. Gazeta ete pe die ori, adera: Ciie a odata pe septemans, Poetiulu este pe sa apin 10 1f. m. e. pe diumetate au 5 1. adesa: Negesin în laiptra Popatitii. Măișuiotm, Nereurea si Sambata. 7. Auguste TA 1553. Pentru integatieri straine 7 f. pe unu sem. pe si amnulu 14 f. m. e. Se premumera la tite poste imperatesei, „cum si la toti cunoscutii nostri DD. este spondinti. Pentru serie „petitu“ se ceru 4 cr. p. monarghenia austriaca. DERELIE TELEGRAFICE. Posta rustica, numai Finansiele Portei suntu forte stramtogate, aurulu sui cu Sonutantinorole, 1. Augustu. Eorta a emisa unu manifestu catra “natiune si are de 3 i la eagmesa.in Rusia. Proieptulu franciuzescu de micilocire, se dice, ca sa delaturatu, totusi celu austriacu sa primitu. Hospodarii se rechiamara, vrii a primi scrisori. O posta rusa de pe uscatu se prinse de catra școsi. Lonvalda imregatesen rus. in Adrianopole sa departatu de aici, centu. Se spune ca unu corpu de rusi a irigata in Serbia si ca inpaergirea eventuala a trupeloru austriace imregatesei in Serbia sar fii presciiuttatu. (Acesta depesta se afla si in „Wiener Zeitung. „Loghenrendintele austriacu“, care publică mai intein aceste scrii, observăsa asupra loru urmatorele: „Noi publicamu depesta acesta siraga dupa cumu amu primit-o. Din aceeasi se vede ce faime aventurase si, eu totalu ne intemeieze despre operatiunile militare din urma inflacarara acolo inimile. Ce e dreptu proieptulu definitiva de incoiula hotaritu in Viena înca nu „putea fi fi in 1. a lunei a. cunoscutu in Constantinopole, si de „primirea _midilocirei Austriei“ seansa privita proieptulu din Constantinopole, se sa delaturatu, stu s'a luatu in renegala primirea principiului de invoire alu Austriei. Fie cum va fi, totusi se pote spera cu incredintiare, eșmnea scirile din Viena si Petrupole, ce voru sosi in dilele aceste in Constantinopole, noga influintia multu pentru liniste. Parisu, 10. Aug. Unu decretu alu Imperatului sonfegeza ministrului Drusu de Mara era cea cea mare a legiunei de onoaghe pentru serviliele ce le facu. In 14, se va trene o mustra mare a cuardiei nationale. „ Parisu, 11. Aug, „Sonstitptionelnin” incredintiaza, spmsa imre ratulu Nicolae a cunoscutu proieptulu de invoire din Viena dupa cuprinsulu lui substantiala si la incuviintiate inca inainte de tramiterea lui pe cale oficiase la Petrupole. DEPESIA NOVISSIMA. Londona, 11. Aug. „Morning: Rost gerogleza, cumea Principatele dela Dunare voru fi, se crede, inca inainte de 10. Septembre desiertate de trupe. (?) UNGARIA. Urbea mare, 1. Augustu. junimei Romane avieri si edinti'a literaria II. mai mica decatu cea din teip. 4 Societatea literatia a Solenitatea n'a fostu Damele poastge eaga au infrumsetiatu saloniin cu fiintia loru de fasia. Frumosu lIncru in adeveru, candu si sessulu celu frumosu isi ageata simtimentele sele intru inaintarea junimei. Junimea vechenduse favorisata si dupleca poterile sele spre ajungerea scopului, se simte atrasa si incantata in cariera susceputa; ca ce cine nu scie ce ponderositate inspla si spresiunile de dame enegte ce cu atatu su mai indemnatare, mai magice, cu catu ca ele premergu cu esemplu, indemnanda cu cuvinte dulci si nutrindu pentru viitoriu spiritulu de inaintare. Pucimu anca, si publiculu nostru se va desbraca de mantaua cea tremiasa a bastardizatei, si va straluci invescuitu in lumina sa luceferulu celu splendidu alu desvoltarei nostre. Nu multu inainte de acesta desperamu de sartea romanismului de aici, acum sperantia se deschide pe di ce merge mai mare si mai la ghidietóre. Nu incetarea dameloruea dela voi aterna mai multu desfassurarea semburelui fericirei, ce acum s'a seminatu; spriginiti deprinderile beletristice, ce se infinitedia in sotietatea aseasta, ca beletristicitatea omedia literatura, ca diamantulu inelului, ce elu portati pe frumósele vostre degete pentru suvenire si credintta, si ce e mai pretiosu decatu a pretiui literatura, pe care eradimata tota cultura poporului? A m ama literatura, si a nu sacra ei, e chiaru atatu catu a nu are simtiminte, si a nu trai in lume. Fiere cuaintea ochiloru totdeauna natiunile straine, — ale Franciei, Angliei, s. a. care numera multime de dame, ce se deprindu in literatura, si prin cele mai frumóse si placute fierbitie pe altariulu ei. Din 00, osreti a felicitatu adunanti a si stralucitatea sea consilariu primariu de Dobranszky, care multa placere a aretatu la fruptulu ingenieloru junimei romane. Veneratulu sarinii afara de Maria Sea rectorului seminariulu, AD. Iosifa Pop Selagianu, care e si supraveghiatoriulu nici nu a teticitata societatea cu fiinti'a Dloru de fasia asta data. Cu asta ocasiune au trenntu discursuri: Daulu Vasiliu Tati, si juristu,, despre medilosele dasatorie la siora. Critica nu timp a face, inse nu va strica a ne audi parerea noastra. Noi i voiamu lauda, si totunadata ghesomandama o solida deprindere in gostintia retorica. Mareghia a fostu tiespta bine si cu pietate, ce ardta sieosegea morala Isata in seminariu. Dupa acea urmă una poesie a ghidnala „Larga Patria mea“ de D. Sfura. Noi i aplaudamu. In urma cuventare de despartire de D. Iacobu Brendusianu en care sogona deprinderile junimei. Intre aceste au intrevenitu si cautari armonioase desantate de sogala seminariala, ce cu placere au fost arghimite si ascultate. Dee cerulu mai multe asemine! — T. Aradu, 30. Iuliu. De candu intră Duudu Episcopu in infricotiata umeriloru pamentesci apostolicesc a misiune inimile turmei sale se afla în continua incordare si asteptare, ca ce lucru folositoriu si navitatoriu pentru diesesa si beseghisa va intreprinde Episcopulu nostru, ca o primitia de eterna aducere aminte a inscaunarei sale. Ce e dreptu pene acuma fu timpulu prea scurtu ca sa fi pututu cineva intreprinde lucruri mari si afundu taietore, inse spunea urdial a unoru' planuri inalta folositóre pentru navitagha culturei sau pututu face pene acumiu nu negamu; ba si credemu ca M. 8. Duulu Eppu alu nostru, aflanduse la Viena pentru de asi aduce multiumirea inaintea tronului Maiest. Sare pentru grati6sa denumire de Episcopu alu diecesei romane aradane, va pune la cale ordirea unui institutu folositoriu pentru radicarea culturei tinerimei si ajutarea precarei stari a scoleloru nationale din diecesa sa. — Dupa cumu stimu si noulu Episcopu din Versetiu a calatoritu camu de odata la Viena cu acelasiu scopu de a multiumi Maiest. Sale. Aici ne aflamu in lipsa mare de carti romanesci si de productele essite din arta musicala, care pe la Dvostra a inceputu a se desfassura si a essi la viatta. P'aici nntrimu numai singurulu dorn de a pute deveni la spnosfinti'a tuturorurasilora facuti si 'n ramura aseast a, insa nu scimu prin cine si de unde sa ne procuramu si cate o melodie romanoassa.”) BANA TU. Lipova, 31. Iuliu. Nu putemu trece cu vederea o fapta crestinasca a unui crestinu zelosu alu besericei nóstre. Dnulu curaturu b. O. Grui se resolvi cu spesele sale, care toga taia vro: cateva mii f., a face o cruce aurita pe turnulu besericei de curundu reparatu. Daghea diosu a vechiei cruci se sever si aci cu o solenitate mare intre resunetu de musica si adunare mare de poporu si tinerime scolara, cu care ocasiune Daulu I. Marienescu, unu cetatianu iubitoriu de tineghime, sniema 20 scolari orfani la masa sa, promitindule că in tota diminetia ii va provisiona cu mancare dela sine. Dela acesti si alti barbati iubitori de inaintarea tinerimei se astepta inse cu totu dreptulu, ca sa 'si intinda liberala sa mana si la infiintiarea unei scole mai nalte pentru orasiulu si giurulu acesta, cu mai ponderasa si mai folositorhe siertfa pentru natiunea sa si pentru dulcea tiescu alte ostenele sesatogice de, puteri. 4 pro : *) Pâte se voru mai da la ti perie afara de cele essite pene acumu vero cateva bucati de curundu culese, numai sa fie cine sa incurageze silinttele ivite in arta acesta mai inalta decatu spm pa: R.