Gazeta Transilvaniei, 1854 (Anul 17, nr. 12-104)
1854-09-15 / nr. 74
Pe 9 4 aevreie est de die mi, adeca: Meremea si Sambata. Citea o data pe tertemane, adeca : Mercuriu. Pretiustu sie pe una anu 10 [. m. es pe diumetate de 3.1 in la iatre Monarhie Î :3. AFDELIM.IE 2554. imtregu 14 1. n. e. Se prenumera la tote poate imperatesei, cum si la toti cunoscutii nostri DD. certe apondinui, Pentru serie „pelitu“ se ceru 4 f. me. 7 1. pe unu Sem. pe annula Pentru tiegi straine Menarchia austriaca. __. - L A A VANAT-. Lugosiu, 5. Septembre 185%. „Rita il e. nentrugum fatif aium nu” Manțion, so ne N. al . mi Veuren Dienen fo. Vidțu. Nimien nu este maia si Galun, de catu abusara relegiunei, candu divinitatea devine a servi maritimei de manta la acte de rusine! Liviu, Litera, Buchile, Literatura, Dogmele, Relegea, Prelatii seu Sareteniete bisericei orientale, Inteligentia romana, Desveltarea limbei, cu ea pecatulu, — pasescu mana in mana, pe scena desbaterii, lupta nesatiosa pentru îngeniu, inima si literatura. - Cata sonrisione!... dag ce feliu se fie? sanda vedi inosentiei o blindata crima, candu lie se denega andiita, vederea, desi apoi, vedi prea bine, candu toga fara toate-ti a te seduce. Cu essilarea Budiei sa puia litera romana pe crucea romana gr. pn. a- dar dia ca si pasira unii eu litegataga este si astisa sa tjiducete vrendu se i denege dreptulu altariului. - Breelatii se redicu ca din letagția, si redimati pe dogme eschiama anathema, ei pronuntia sen tentia essilarii, inteligentia romana insa si cu ea popululu, cunoscundusi datorintta,si apara dreptulu, si cu elu litera botezata, destoltarea inainteza triumfanta, daru pecatulu sta uimitu, caci nu are locu! Asta e traditiunea dileloru noastre. — Romanulu docilu nu se mai da casa asta a se sarasita in contra intereseloru sale, sinceritatea, ce 'i este elementulu, e perduta pentru parintii vntrigi, nu va sa mai creda, caci au fostu malta sedusa. — Pasulu esta alu inaintarii, ce e semnu de viatta, me animeza a scrie, si mi da sondenu in mana mi tremureata. Sa rag seda dar mai departe, De comunu e sciulu ca sa redicatu in midiloculu viatiei nóstre o cruce — unu monumentu relegionariu“* - cu spesele romane, si desogata cu inscriptiune in litere strabune, romane, latinesti. Acestu semnu de viatia romana a casiunatu turburare nostri de cruce; „Budeistiloru“ si sa vedi procesu! senarea trasureloru sau detetiutiee suntu integresante!! — fratiloru e- De- Unii dintre ministrii nostri relegionari, firesce vasali episcopesci, „altu cumu romani de sange” — se au vediulu in confusiune; temerea de responsabilitate ii facea sa uite interesele romane, ametiti de reula timiditatei, dar mai multu incuragiati de ambitiunea, a place prelatului bisericei, pe deasupra indemnati de interese proprie, fanatisati de misiunea servila; a sont galpegata din tota puterea spre abandonarea literii, si energia floru au fostu mai multu ascunsa, satp pe face se vedi. Intr'o di desu de demineatia, candu se credea ca ochiulu romanului va fi segeata pucinu repausu, dupa luptele antidiurnale, era pe aci sa se stegva litera de pe cruce pictorulu (zugravulu) si castigase uneltele sale, sermana cruce, strucata cu unu curora, era aspra sondamnata sa si perda frumsetia, dar romanulu in dogme, si observandu lassitate, se repedica unu Leu. Unu cugetu, o inima redica pe 3 bravi romani din aromire (dormitare), sa apere sogtea literei, ca era espusa perirei, desvelarea crucei, alungarea pictorului au fostu lucru momentanu, si monumentulu nostru insocitu de litera ebregiata, putu stesta aurora deminetii ce se redicase pe orisontu. Indesiertu si protestulu contrariloru, dreptatea au triumfatu, si si Vediendu Vnene - istii si prin etera gema se desoghea crucei, frismatii statornicia - si pole cuventulu datu prelatului seu, dreptu amanetu, fara sa se „Servitori Buca causa romana reusinta, solindu bucure de unu spesesc favorabilu, devenira in perpressitate, rote si justarea de cugetu, ca ii va fi visitatu, dar mai multu semnalulu issi îi puse in agonia; si in asta rosttipne asteptau venirea D e issora ce era avisata pe dina 8. Marie. Venirea M. Sale a urmatu dupa cumu se avisase ; intimpinarea au fostu conforma simpatiei exprimate de sondacatogiala deputatiunei civile din comuna nostra, corpulu negutiatorescu romanu a fostu pucină representatu ; ; — în ajunulu serbatorii au binevoitu M. Sa se onoreze pe toti membrii devotatimii ce ta au intimpinatu, cu vie sita să. “lu diua, adeca Dumineca , Mariei, sa bucuratu altariulu besericei nostre de presedintia naltului seu este si prelatu; celebrarea sf. missiuni au desprep cu pucina impistritura. - limba romana au fostu predomnitore, enegala inse s'a tienutu numai pe romania. - Sesi debuia se fie fostu M. 8. ghep informatu de inima si causa romana, dar mai alesu de comuna nóstra, se vede din infrontulu ce sadice ca ar fi inpartita ministrilori nostri relegionari. — Incuragiar că mai tarziu insa, si placerea de a se convinge despre inpunerea sud, se crede a fi motivata incursiuiunea, ce a trenutu M. S. in privintia literei, inscrise pe cruce, destulu ca cativa, din civii comunei nostre, au fostu rostiti a sergheseata M. Sale, ce a si pamatu. Convorbirea a statu numai din cestiuni literare, cite de obiectiuni, doctrina, si în fine mustrari parintesci, dar nimica nu putii se ii induplece. Damnealoga sciura sa spstiena causa, si sa apere cu toata sinceritatea dreptulu literei, debateri, opinarile au mai intaritu inima fara inse se si uite de modestia, cu unu cuventu, purtarea Domnialoru au fostu laudabila in interesulu characterului romanu. Dechiaratiunea D. episcopu, cu care au incredintiatu pe civii nostrii, ca si colegii M. $. din partile romane si ar fi esprimatu cu una asasine în Viena, pentru spstienegea Budelui, si a forte surprinsu, dar toate este, si mai multe essemine” camusemena cu vorbirea D. corespondinte din Telegrafulu romanu „Nr. 102 1853, cu care me vediu astadata indatogata a mi trage gatipinte” — ghemasega fara eferta, neputendu sa sa rasiteze pe insarabilala romanu; si vediendu M. .. ca cu toata provocatiunea pe dogma, literatura si istoria biseghisesca noi spese de a investa limba romana cu insemnele R. Cyrillu, a credintu de dato ghipit a naltei sale chiamari, a impune si a demanda, ca sa se scrie pe dosulu crucei celu pucinu 2 ordine cu semnele cirille. — Cu estia, si intre amenintiari a dimis su deputatiunea rostita, € r M. 8. a purcesu spre Saganseresp. - Cine scie ce face suptu conjurata antagonia a litereloru!! — Dag ce sa vedi? Ordine M. S. au avute o fire forte umana, caci nu au atinsu litera de locu, si ce e mai mult, asprimea M. S. la inturnarea i dela Caransebesu, sa domolitu, prefacanduse intr'o convorbire adetegata parintesca; lucru ce au produsu uimire intre aceia, ce mai nainte de cateva zile erau mustrati si amenintiati; si deorece sermana mititica litera a remasa pe monumentulu nostru, ne place a crede ca: M.S. se va f i convinsu de inima, virtutea si blandetia romana. Esteghiniia au faspta progrese characteristice, si totu aceia ce ase spgasega pe prelatele nostru de usiurintia, cu care sa nu put6 essila litera, au reportatu numai nemultiumirea mai marelui seu si afronte, de si la parere si nu prea seghiose. - (Va urma.) de este fnga inso