Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-06-11 / nr. 46
fr. 40. Brasiovu, Gazeta ese de deci, adeta: Perestea șo Sambata, Mina a data pe septemant, „deea : lai știre se are toc n. se diumetareanp 5 fi in. Aretia Maria Sa s. g. apostoliea imregatala nostri ajungandu in calatoria Sa la Cracovia fa primita de cetatiani cu semne de cndre si sega cu conducta de fasle. In 15, pe la 10%, ore inainte de prandiu ajunse M. La Imperatura la Vosnnia, de unde va inainta la Lembergu. Na se scie deca Maria Sa se va rentârce prin Ardealu la Viena, ori earasi pe unde a venitu, or dâra va trece in Principate. - Gpă it. iarbă: Mlin tieri șune Treș s..r aa intrega 14 p.ă. e. Se mă meta nntrumenii, și a n ini aaașii pași DD. an aștonliști. Pentru fetie „patit“ se cere 4 d. m I1 suit 1» Monarchia Austriaca. TRANSSILVANIA Din giurulu Chusiului, odraslele acestei comune imrerogate, stre in mageatia di de adi, mare bucurie, si nu fara se Iirtedie cu obediile, celea de de sela grosu, i se ” o fenega de satga care se Feiurdu, 29/47. Maiu salta de bucurie animele Dina de eri in sompn'a noastra fuse una di insemnata, adi tedia poporulu nostru de aici una solemnitate, ce din partea romaniloru aci nu sau produsu poclu dice nici una data. — pruncii cu numeru 65, si fetitiele 1% sub presedintia prea a. Domnu Archidiaconu alu tractului Clusianu Ioane Fekete derpsege esamenu. Vasagi a J celu mai inaltu gradu din partea nóstra se scaldă in Incrimi, — si nu fara causa si acesta a noastra essaltata bucurie, din rghisina ca vechiuramu tineri invetiacei, si invetiacele, cu fasia vesela pe intrecute a si da respunsurile sale din obietele propuse. - Nu ne pot uramu destulu mira, ca aceia cari in luna, lui Octobre a anului trup sonassea pe A. acum asta formosu gosteaza. - Se produse cea mai mare parte in rostirea Catechismului, — legerea in romana, — germana — si magiara, — pre cari mai pe toti bravulu nostru Dna protopopu in bani si carti sau si premiatu. — Dupa ce se produse asta esselinte pruncutui nostri spre cea mai mare a nostra bucurie, prea laudatulu nostru Dn. protopopu se adresă spuna cuventare catra parintii de facie, intru care descoperi necesitatea solintiei si a culturei, dela care abatanduse oricare natiune se cufunda in Oseanda neregisirei, provoca mai incolo pre parinti ca cu intrunite puteri se staruiasca pentru crescerea prunciloru sei, se se mai abata acum dela acea urita si sonsemnabila orinine: — „Caga invetiatura amu fostu noi, — parintii — si stramosii nostri, — si totu amu traitu, — asta potu fi si fii nostri“, — ca de se voru tene de acea dejositore opiniune, macaru ca a totupotintele Dumnedien au inceputu ai conduce catra pamentulu celu fericitu alu promisiunei, — voru retăci ca sagietogii otinioga judei prin deserturi de pocaire, pana ce cei cu asttelip de opiniuni se voru stinge dintre ei, si remasinele voru imbratiosa cultivarea. Tota cu acesta ocasiune maltiami energiosului dassala Dn. Ilie Dragiciu pentru frumosulu sporiu, si energica sa purtare, precum pentru neobosita sa stradania in privintta acestoru nevinovati pusa, - maltiami mai incolo on. publicu statatoriu din Domnii possessori, — preoti locali gr. c. si reformatu, si din altii. — In fine se ssala unu invetiacelu, si cu un tona de agatoga forte frumosu rosti prmatoriulu cuventu catra D. protopopu: Multu onogate Domnule protopopu' În dimineatia vietii nóstre cea mai stralucita si mai mumaia di o celebramu adi, sapda avema onoate prea stimatati persona â in midiloculu nostru, cu osasi pnea intaiprii esament faspta feru ale intunerecului, debuitu una osteneala neintrerupta si neobosită, sage ca una sabia cu clone yacutiite se taie intunereculu parintilora nostri inpotrivite culturei, si luminarei, nimini altulu, fara numai prea on. Dia ai faento, aratandute invingatoriu, — si ragtandu triumfu asprga atatoga suregstitiani îndatinate parintiloru nostri, dovedindu dificultatile se potu alunga; — primesce dara dela tinerele acestea plante, confratiori monuminte mai tari decatu de brondiu, trecatorie dela fii, la fii, dh. vomu redica, in care ca in oglinda va straparea rin stmatei Domniei tale. PAaltiamita de trei ori multiamita tie prea demne mesenate! Fieti cariera in campulu eliseului culturei natiunali, care cu intrunite puteri ai derghins o, sp finici si trandafiri neingimposi impodobita 1! Acestu cuventu picură cu lacrimi fasi a tuturoru ascultatoriloru, si mai cu sema impresiune, manina, vediendu asia frumosu rodu alu, ostenintieloru sale, si cu adeverata si de aci se vede ca stradania tote le invinge. Sine sonosse sompna Feiurdului acela se mira seiindu aceea ca catu „de Neauitu se acestu satu pentru tote immoralitatile, da fileriulu sau celu mai depre si acum se radia de sperantia spre a se cultiva urma Geiagdenii mai gata, era la crisme, acolo a petrecerile intregi, cu cea mai mare scadere a familiei sale, ori ce frese dejositore si consemnabile a fase, si cu „unu cuventu -ori ce imimogalitate a fini, numai, Dumnedieule! de scola asi cugeta le era moarte. — Aceasta era asta in ante de aceasta numai cu ana anii doi, — si, acumu are ssola — bucura. de tineretulu a sgesse in moralitate, - deu. causa ce mai cuptusise noaeste aseusta a nostra fiinduca au debuitu una energia grizentisa, au asi ai mei, si astadata, cea mai via putemu ridica, fiesce ca numai voie se fie recunoscintia, mnire, si fiindu ca alta monumenta te asiguramu, ca sta fara uimire nu o au pututu privi, nimenea, si acesta tote si in secli dngatogi'a șultia in pepturile nostre totu atatea in recunoscintia si in anima prea stim. D. prot. facu si asestata nptiseu sa are o fuge sub Dumbrava, in Maiu 1855. Nepartenitarea morte va mai rapi din cata clerului diecesei Urbei marei unu preotu dintre cei mai esemplari, pre D. Samuile Vulcanu paroculu de Santu Lazaru in samitata Biorei medinarie, in versta maturitatei sale de 40 de ani, si 16 ai preottiei. Repausatulu este nepotu de frate alu nemuritoriului episcopu Vulcanu, si .genege repausatului ragosa de Aradu Simeone Sogrebi, se ega neroza repausatului prepositu capitulariu romanu in Urbea "mare Ioane Corneli. Repausatulu Du. Samuile Valsanu era unu barbatu seriosu, maretiu esemplariu, preotu cuviosu, nationalista zelosu, carele asemene tutorului seu episcopului Valeanu, rana'n adenculu sufletului simtia adensa cadere a iubitei sale natiuni, despre acasta sogte nici odata rotea discure fara condurere, era amicu sinceru, cu sa gastega solidu, seu precum dicu pre la noi „ardelenescu“, dar a totusi sontegiatoriu iubitu si ospatatoriu ; inse nenorocitu, ca de mesetitatea starei sale asupritu avii a se lupta cu multe lipse, fiind aparente de familia, pentru a careia fericire se toria. Apoi festogasi ii crescea in Sibiiu cu cea mai estrema insogdatiune de puteri, supuinduse unei abnegatiuni estraordinarie, cu atatu mai vertosu ca si insulu si iubita lui socia erau atacati de unu morbu cronicu. — Acum in cele mai de pre urma fiindu de toti relasatu, parasindusi locasiulu in carele duse o vietia atata de grea n cursu de 11 ani — se straportă laverulu seu protopopulu de Delamare Nicolae Vuleanu, si preste pucine dile se muti la eternitate, asi primi remuneratiunea multeloru sale suferintie, purtate cu asia pia patientia in cretia acesta, lasandu in urma sea o iubita socia, doi feciorasi in Sibiiu in crescere, si o fetitia crudutta, cari toti se scurgu, in lacrime, in lume ne potendusi spera nese o mangaere pentru perdeanimele rea suferita, —