Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-06-25 / nr. 50-51
A„. . „ lă. Zsi 51, Jăomuteum, Gazeta ese de due ori, adeca: Meremrea si Sambata, Vuie'a o dala pe pertemana, adeca : Mercuriu, Pretia era este” pe una anu 10 1...; pe diumetate - j anu 5 1. in Invntia Monarehiei. £ “ a . Partea oficiosa. INSSPNTIARE. iesto; 9 motiotoși trimisu însa se țin îrejudie 1 peorgini m. e. spre ajutorirea Reuniunea Femeiloru romane, au fondului o suma de doape sute s orfelineloru romane celoru serace, a caroru parinti seau nenorocitu, suptu timpulu revolutiunei, fiindu credintiosi aderitori sarra Preanalta Casa imperatesca. "Acasta suma seâu imragtita pe calea s. g. oficie cercundariale dupa susu aratata menire si de aci luamu ocasiune a ghespnosse astivitatea cea binefacatore a Reuniunei Femeiloru romane, ce se afla in Brasiovu, si a aduce acesta la cunoscintia publica. “Sibiiu, in 23, Ipnip 1855. Dela c. r. gubernia transsilvana, Partea Neofficiosa. Nr. 104/C, 1855. E | Publica multiumire. Reuniunea Femeiloru romane a avutu ocasiune a simti inalta gratia a s. g. guberniu si fatraghea incliteloru s. r. oficie cu mai multe ocasiuni, fiindu ajutata de acele si sprijinita în lucrarile si staruirile ei de mai multe dati. Ea se afla prea fericita, ea pote face acasta inalta favore cunoscuta patroniloru si binefacatoriloru celorulalti ai Cenniunei si membreloru ei si-si dea spre dragea a aduce in numele tuturoru o multiumire publica si plina de gheste sia omagialu pentru acesta gratia si prelegere. Brasiovu, 26. Iuniu 1855, Reuniunea Fem. Comanervesi. Pentru “imtregu imperatesei, e spondinti, 14 tiegi straine î. m. e. cum 7 1. pe una Sem. a Se preumera la pe ana tol si la toti cunoscutii nostri DD, cor Pentru serie „polita“ se cera 4 cr. m ZĂaziu fiă 7 Ar-ni. vANAT . In Nrulu 40 alu Gazetei de Transilvania din 21. Maiu 1855 sau tiparitu unu articulu subscrisu de D. N.. a prin care se ataca stolele comunale gr. n. a. din comitatulu Aradului. (Urmare din Nr. tr.) Dupa ssole trece autorulu la dascali si dice ca acestia nu se cunoscu insusi pre sine si nici cuti nu stiu bine. — A se cunosce pe sine este cea mai frumosa invetiatura de lume si numai acela carele o ajunge se pate socoti adeveratu intielerta; dreptu aceea, spunea partea cea mai mare a dascaliloru romanesti nu au atata filosofia catu se se spnossa pre sine, credu, dag credu si aceea ca si autorulu care scrie aceasta despre dascalii romanesci in privinti'a cunoscerii de sine se pote pune intr'o classificatie cu acesti das cali, caci de sar spnosse elu pe sine, ar sci cala silintia si osteneala cere studiulu cunoscerii de sine dela omu, si nu vorbia cuvintele de susu numai inventu. Dice ca nu sciu citi bine. Acesta o credu, desa va fi Dumneasa poftindu se sireassa cu litere, dar nu cu poteave, cum le dicersa, caci partea cea mare a tuturoru dăscaliloru sprotsoare au invetiatu „din rgunsia loru si in ssole si in preparandia si cu aceste rotsove au propusu prunciloru in ssole si sau deprinsu in biserica, si numai dela anulu 1851 insose sau ordivatu se sa propuna in zgerogandia si ortografia romana cu litere latinescu stitarne, cag' se se atinge de citirea cu poteave nu tio potu crede. Bote ca nu toti sciu citi deslamandu precum doga vei fi dorindu Domniata, dar ca citescu deosamdata dupa impregiurarile in care au sgesenta si ii sau desfasiuratu putinttele catu de binistoru a se perfectiona, cine va nega ? Mie mioru venitu la mana multe atestate ale tineriloru preparandi. carti mai nainte de a veni a isi au segretata ssoale germane in comunele Banatului si acele erau scrise de dascali germani despre presupunemu, ca cu mai multa cunosciintia mergu la preparanda loga, de fata ai nostri la a nóstra, si totusi erau pline de sminte ortografice. zai toi sa se fiei; si invetiatorii nostrii se fie intr'o stare cu stolele si dassalii Catoliciloru, Augustaniloru, si Reformatiloru si nu vreai se eai in sosotintia, ca noi abea de ori de alaltaeri desceptaramu, eara aceia de veacuri intregi au Simnasie, Licee, Academii, Colegie; — dar” noi ce avemu? Aceste le ia in consideratia si vei judeca lucrurile cu sange mai rece dle. Soagtea ne-a fostu rea la toti. Scoalele comunale ale fratiloru nostrii celoru de unu sange si o limba ale unitiloru carii au gimnasiu in Belusiu, pucine fundatiuni si preoti invetiati prin seminarii cu catolicii cum avemu si noi, vr'o cativa prin Ardealu, insa nu Dascalii loru comunali sunt pe atatu de culti resata si ai nostru? Poporul loru peste totu este atatu de desvoltatu catu si alu nostru, putura straluci in mai curata lumina decatu ale noastre. Domnule D. N. in intarzierea nostra, in parasirea noastra, in negrirea nostra, de unii ani, in mastega sogie care au batutu natiunea noastra intreaga unita neunita, aici cauta pricina, care nu te incerca a dermia multu pucinulu bine sela facu altii pentru romani, deca nu esti in stare a face mai malta scu celu pucinu atata. Dici spunea asemene oameni, carii adeca nu se spnossp pe sine si du sciu bine seti suntu incredintiati a conduce tinerimea romana in secululu alu 19-lea, cu buna sema asemene oameni, caci aduti aminte numai ca noi pe aici numai in acestu seculu — precum disei — neam desceptatu din somnu si pana aci totu amu dogmit proroge ega dina, noiu trageamu somnulu celii mai aduncu. „Apoiu ce vei face desa numai in acestu seculu se aratara scrierile unui Maieru si Cikindealu, care strigau catra romani precum striga preotulu la priveghiere in Vefica sculativa. Dag deca nu -ti place de acesti indivizi, procureadia Domniata reniga romani, Socrati, Blatoni, sean Seneci, ca cu buna sema atunci mai maltn te voru lauda romanii decatu ce te lauda pentru articululu care mai pretinsu atata sa se publice. — Ai vrea ca natiunea nostra dintr'odata se fia culta,luminata, sa se poata pune in paraleila cu altele care au scole si institute nalte, fundatiuni si barbati luminati de sute ani. Agoregalente. Na vntr'o di sau redicatu Roma, incetulu. Vomu ajunge acolo unde doghesei, dar cu . . Adati aminte, ce dice romanulu: Chea cu reu, dar fara reu si mai reu. Adegegata ca dascalii nostrii nu suntu Ciceroni — precum ai rosti dora Domniata - dag deocamdata se ne indestulamu cu ei cum “cum suntu si sa ne silimu ai mai ajuta, dara Dumnedieu si mai bine, — N'ai cetitu in Gazetele de sprandapostte, ce scriu rusii despre dascalii din Anglia? Cum una data dandu ei o rugaminte la parlament, 800 dintre ei nescrindu subscrie numele, trasera cruce cu invasimanile sale langa acele. — Acesta masaga e si minciuna, ssima totusi ca ce feliu dascali si scoli se afla în Irlandia, carea sta sub stapenirea Angliei, celui mai cultu statu din Europa de astazi. — Mai departe ne spui, ca acei carti suntu insgedintiati cu grijea ssoleloga si caroru e la mana sottea spirituala a tenerimei la intre barea omului pentru ce hu aplica omeni apti la altariulu civilisatiunei si pentru ce suferu sa se strice viea sub rederea vermiloru, dau respunsu ca de unde sa traiesca aceia? Acesta eu nu credu, caci mai adeveratu si prin urmare e mai fghesip ghesransp la astfelu de intrebare: de unde se luamu astfelu de barbati, precum voi fi poftiti, caci nui avemu. — (Va urma.) ț Candu la alte mai 1955.