Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-09-21 / nr. 76
CAR MVi puioti ăi, Sazeta ese de doeoghi, adesa: Megesttea si Sambata, Euie'a odata re sertemana, adeca: Mercurea, Pretiuloru este pe 1 anu 10 f., pe dinmetate a. 5 f. m. s. inlauntru Monarchiei. RRRF E DN F nN 21. . . a . „Să stii MA m A „ASOCatii, pe AS.e Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem., si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote roste s. r., cum si la toti spnoscuti nostri DD. corespondinti, Pentru serie „retitu” se ceru 4 cr. m. e. ia .. la noi. . e staghea iztiii din giurulu nostru. Durere, ca nu sunt in stare de a servi on. publicu cu alte obiecte mai imbucuratore în privinti'a se delega. lu ssoelega domnesse si in preotime cam dearendulu pe Corespondintia. Din Fagetu in Augustu. (Capetu din Nr. tr.) Cu tóte ca nu am pasttu inainte cu lumea intrega, masa cu 34 de ani indereptu de densa,totusi nu ar fi asta de prostu precum se vede, fara numai atata e toata vina, ca se tienemu forte cu energia de sfatulu ce i lau impartasitu repausatulu protopopu de aici carele ii disea, nu te trudhi cu ssora, nu deschide ochii acestoru pui de mia, asta si manipulatiunea oficiala a numitului protopopu, din care privintia si fa din partea aceluia in tote locurile laudatu, si asta fiind forte tare ocupatu, precum e si in diua de astazi, nu pote se sau de sfoala, dupa cum saru cuveni. Acum inse a trecutu baba cu colacii, caci densulu a muscatu in marulu respunderei, si asia acum nui ghemane alta indereptu, desata scu se fia invetiatoriu nu numai cu numele, ci si cu fapta, sau se se lasa cu totulu de o astuletu de maiestria, de cumva nu o pricepe. 2. Comuna Sintesti. Dupa finirea esamenului in Fagetu ne duseramu la Sintesti spre a vede si acolo sportulu facutu cu tenerimea sspalaga. Invetiatoriulu de acolo asceptandune naintea amediului, si vediendu ca nu venimu, să silita la 11 oghea incepe esamenulu, care la si întip, dupa amedi la 3 ore sosindu noi la Sintesti, aflaramu ssora inchisa, nici invetiatoriulu, nici parochulu locului nu erau acasa; noi vediendu nisce pruncuti pe strada, ii tramiseramu se caute pe invetiatoriulu, carele numai de catu venindu acasa, tramise in satu dupa prunci, si nu treci unu patrariu de oaga, pana ce si fusera toti pruncii si pruncele adunati la sfoala. Esamenulu se incepi, la care ocasiune vediendu truda intetiatoriului pusa din partei cu tenerimea in privintia celoru mai folositóre invetiaturi, amesogate pateriloru pruncesci, indgesnnta prunciloru, si deplinatatea in respunsurile loru, se ghisogea cea frumsa in limba romana cu slove si cu litere, in cea germana si magiara vrednica de cancelaria oricarui oficiolatu, regfertianea studiiloru despre starea statului, a soldatiloru, puterea si ssurpia oficiolateloru, detormtia acestora catra poporu si viceversa, despre ne neungiurabila dare a contributiunei, manipulatiunea statului cu aceasta manca si propunerea a unei parti din geografia matematica, incatu potu cuprinde tragerele puteri ale teneriloru, despre intunecimea in spre si in luna, despre cursulu planeteloru in cerculu loga, care tóte se defineaza de pruncuti pe tabla cu semnele loru proprie, fiesce care in cursulu seu, si mai pe urma audiendu melodisele cantari bisericesci, natiunale, potu dice intru adeveru, ca pe catu mi sa storsu din ochimi lacremi de durere audienda si vediendu neprogresulu scolei din Fagetu, pe atata mia storsu progresulu din Sintesti lacremi de bucuria. — De am avea numai pe jumatate astafelia de invetiatori, am pute forte repede a ne urca pe dealulu culturei, putandu pruncutii dela astufelu de scoli a pasi la altele mai nalte. Afara de acestu invetiatoriu mai avemu unulu in Birkisu, carele isi pune asemenea truda in privintt'a ssotei, eaga ceealalti cam de arendulu cu forte pucina deosebire sunt numai cu numele inveliatori, gara in fapta sciu numai bea si manca bine din spologirea sermaneloru comunitati, la care lenevire si nepasare mai adaoge si aceea, ca de și avemu in 49 de comune totu notari romani, acestea de toate nu grijescu asia de pucinu, ca de scule, tocmai o asturelu de nepasare siegri, ca mane poimane se se6la unulu sen altulu dintre sosu de pe tribuna întetiatogesea. . “ci amu geei, si te da Ea se va seversi A TRANSSILVANIA. Blasiu, 27. Septembre n. 1855. Sia defiptu din a instalatianei mitropolitului în fiinlia de licu si a mai multoru auctoritati facutu pe 28/16. Oct. a. s. facia a Emin. Sale Nantiilai si apostoatatu beseghisesei catu si mirenesci Pentru asesta sfatu amirabilu purtă forte cu credintta precum esono- militare si civile, pentru cari sau si invitatiunile se voru mai face. — Scotele gimnasiale si normale pencetu pencetu se totu mai imbogatiescu iu numerulu invetiaceiloru si speramu, ca progresulu tenerimei întru invetiaturi la scolele nostre nationale va procede totu crescudu, mai vertosu deca profesorii se voru face stationari, si nu se voru inschimba chiaru atunci, candu au devenitu la prasia mai buna de a invetia. Teologii se voru aduna numai dupa instalatiune. Numerulu eleviloru ilu vomu impartasi cu alta ocasiune, — E Giulatelke, 22. Septembrie 1855. Domnule Redactoru! Cu mana tremuratóre te insciintediu despre una intemplare inforatore, carei nu de curundu sau intemplatu asemenea. În 21. Septb, a. s. la 9 ore sera isbuti unu focu infioratoriu, care de 4 parti inincungiura ogasirii Gierla (Szamos-Ujvar), asta, catu nimene rotea socoti ca va mai ghemanea vreunu edificiu nearsu în elu, insa, gratia Domnului ciorescu si multiamita bunei ingrijiri a deregatoriloru politici, între care loculu celu deinteiu elu cuprinde Carolu Stadleg, presiedentulu cercului Deaus si Losifu lanusca prim. comisariu alu acelui cercu, carii din Deass au alergatu la Sieg'a spre a indemna toporulu la stingere. Cu ochii amu vechiutu pe acesti barbati ca sau suitu pre pastetii arsi, ca cu esemplulu si cu verbulu sa indemne la grabnica stingere a infuriatului elementu. ceea ce si avi, efectu, caci totu insulu si au incordatu puterile, catu diminutia, adesa in 22. Septembre, foculu au fostu cea mai mare parte slinsv, asta catu numai ici colea se mai vedea inca famp. Doamne! ce prada, ce dauna! — Intre zidirile arse, alu caroru numega, incatu se pote judeca din vedere, se suie la 200, sunt si beserica catolica a franciscaniloru, casa de cuartiru a episcopiei noape, de unde se scapara lucrurile pe la 42 ore de noapte insetate. Casa pretoriala, sala postala, cu unu cuventu toate casele mici si mari, cari au fostu in piatra. Cu adeveratu ca Gierlenii suntu negutiatori omeni avuti, inse, cu damniia saplata prin foculu acesta se'lu pote recompensa, e lipsa de unu tempu si de cinci-dieci de ani!! — Acum camu dupa amendi in 22. Septembre, nimica se audia alta, de catu vaietulu si tipetulu femeilora, pre toti aceia, ale caroru case au arsu sau ajunsu mare proba, insa pre familia negutiatoriului cu lucruri din Brasiovu, Negruciu a ajunse cea mai mare nenorocire, caci asesta barbatu vediendu fospra nemarzinita, de frica au muritu, lasandu dupa sine o veduva si mai multi prunci. — d. P. -----