Gazeta Transilvaniei, 1855 (Anul 18, nr. 1-104)
1855-12-04 / nr. 97
i) M7a 95. Garet'a ese de doe ori, adesa: Mere curea si Sambata, Edea odata resertemana, adeca: Mercurea, Pretiuloru este pe 1 anu 10 f., pe dinmetate a, 5 f. m. s. inlauntru Monarchiei, din 4. M Decembre PD 1855. Pentru tieri straine 7 f. pe 1 sem. si pe anulu intregu 14 f. Se prenumera la tote ropte s. r., cum pi la toti cui noscuti nostri DD, corespondinti. Pentru serie „fetita” se ceru A cr. m. e. Inssiintiage de Prenumeratiune i la e99 (Gazeta Transilvaniei si Foia pentru Minte, Inima si Literatura pe anulu 1856 totu cu pretiusu defiptu de pana acum, desi ca tote jurnalele isi spiga pretiulu dupa caristia ce domina; asia pretiului: pe 6 luni 5 f.. pe 1/4 2f.30cr. m. s. in launtrulu Monarchiei; si 7 f. m. e. (scu 21 sfanti) in tierile neapsighiase. Gazeta va esi ca si pana acum de doue ori pe saptamana afara de serbatorile Nascerei si ale Invierii. Faia o data pe sertemana dupa modalitatea de pana acum; va depinde inse dela numeralu prenumerantiloru imbogatirea Foiei. Ca oficiale va publica seriile cele mai insemnate. „ Prenumeratiunea se face pe la e. r. oficie postale si la cunoscutii vestii nostri DD. Corespondenti, ca si pana aspma. Se afla pentru doritori esemplare de ajunsu atatu dela 1. Iancariu catu si dela 1. In lin a. c. cu pretinsu indatinatu. Scrisorile numai cele seansate se voru deschide. Devisa remane cea vechia, binele publicu. Domnii prenumeranti se si dea acuratu numele postei cei mai de aprope cu ambe numele, romanii si germanii ori magiarui. ” Suntu rogati DD. prenumeranti, ca se grabesca cu prenumeratiunea, ca se nu li se intardin trimiterea regulata. Redactiunea va procede in curatiania sufletului si de acinsolo, fara ca sa-si mai faca programe mari, pentru care apoi sa nu fa in pusetiune a-si tiene cuventulu. -reclamatițnite sa se tramite desfaspte si sa aiba Nrulu pe adresa insemnata, act, de pe coperta în care se trimite Gazeta infasturata; apoi reclamatiuni dupa ani sean semestre intregi facute nu se potu respecta nici odata. Unii, carii au gemasa cu reluirea prenumeratiunei indereptu, se binevoiasca a nu mai amana gefaigea. Monunchia Austriaca. Din Vanata Temesiana. De uratgue mentala aic V. Secile populare, bine sistematisate. (Urmare din Nr. tr.) SHHII. Loculu acela unde au a se steese renpeii în prima loga etate, sau edificiulu acela se fa acomodatu cerintii de facia, ae fia destulu de largu, ca se nu fa pruneii siliti a sede unulu intraltulu indesaiti, asemenea se fa, sata sarratea de naltu, sela pucinu de 10 urme; pentru ca negata sela puturosu, carele ag pute se ba, se aiba destula spatiu a se redica deasupra tgansitora, ca se nu se rota si stinsa si osi sanatatii; se aiba usie bune si bine umblatore, ferestrii desin de mari pentru lumina debuitore, si deschisre pentru destilarea aerului;. — se ia cu soba, sau cuptoriu incalditoriu de fega, catu gareste mai grosu, pentruca subtire fiindu se incaldieace grabnicu, recesce, se potu esea bate periclitatâre de dati a prunciloru, dara fiindu cuptoriu mai grosu de luciu, nu asta iute se incaldiesce, dara daca odata sau incalditu, si tiene pusetiunea aerului cam întru asemenea gradu; — si carasi ssola se fia podita din josu, pentruca caldura se nu rata absorbi din pamentulu sela umedu aburi vatamatori de sanetate. — puld mai como fra radiemu catu de naltu, ca pruncii se se pota telima pre spate. — se aiba lavitia de sub siediutu destulu că se nu fa siliti de lata, a siedi numai cu jumetate de siediutu; din josu se aiba una primbla sub piciore, ca se nu flenderasca in sosu, asemenea lavitia pre care se stea cartile se fia destulu de lata, si numai un picu pravalita spre prundi, ca se aiba destula comoditate sanda seriu, si celu pucinu la apa baiatu sau unu pruncu se aiba 2 urme, daca nu sar pute se aiba 2% largime. 2. Catedra stu masa comoda pentru sedintia invetiatoriului, cu tote ce se atingu si se ceru la o catedra de invetiatoriu. 3. Tabla negra, pentru deprinderea in desemnu, înscrisóre si soseta, pentru care se cere se fia catu de mare, si bine facuta si negrita, cuprinda o 4. Tablitia cuprindietare de A, B, C si in meruntu, si cu litere mai mari si se fia table mai multe, care se nostru Isusu Christosu, si cu portretu celoru mai renumite persone, precum si cele mai interesante cadre.... Hara seealalta golitiune se o suplinasca cele mai bune marre, pentru spresiunea ideiloru hranitore de spiritu, si memoria prunciloru. Se aiba orologiu la Matei Evang. (ceasu), c. 49, v. precum si alte dupa portretu D. 14, 15, înca provetabiltie pentru desemnu, si alte preparative pentru debuintia scolariloru. 7. Ataga de cartelu invetiatoriului, si alte cerute edificii pentru ceruta lai comoditate si incapere, se fa unu locu, unde daca nu s'ar rate mai largu, batemu 400 urme dreptu pateatu, inpregiuratu de un aleu, si presaratu cu arena, pentru esercitiulu gimnasticu alu acolariloru, unde sa se rota face jocuri, alergari, sariri si alte produceri acomodate puteriloru, la timpulu seu, care dau o intreprindietóre putere trupului, perfectionarea si desvoltarea museiloru, nu mai pucinu ajutatóre si spre iiviziunea spirituala, ba si celu mai flegmaticu temperamentu, prin asemenea intreprindere gimnastica se pierde cu totulu si se stramuta in altulu mai viu; cine voiesce a se convinge despre acesta aderoga, se caute bine la pruncii scolari, unde au libertatea a se juca de a pila, pre la unele ssole, unde invetiatorii referenda si mai bine metodu la scolariu, nicidecum nu restringu_acele jucarii — si dicu, ca singuru se va convinge, de esemplu, un pruncu cu temperamentu flegmaticu, intrandu cu altii in jocu cu pila, vine timpulu ca se alerge, in barbatatu si de strigatele celorulalti, si totudeodata cu mare padia ca se nulu lovasca pila, din care causa cu fuga sa are a face diferite stratageme; si asta isbutindu odata, cu o bucuria neintrerupta continua joculu totu mai departe. Acum dara scimu Agesse, ca în flegmatici dupa descrierea mai multoru învetiati, vinele si arteriile, sau canalurile sangelui su inguste, atrimte, catu ca i i -si face caldura in cateva minute nesuferivera. CXXIV. Edificiulu din launtru scu ssola se fia mobilata Scaune pentru sedintia prunciloru, catu iar compunerile silabice pena la cetitulu curentului intregu, Baga paretii scolii se fia ornati, in frontu de, adeca iiositate, din care schimbare asia iute nu se recesce adeca se aiba. 1. linie, circulu, la spate se asia iute, indu prunculu ceti de pe ele sau scolare, precum : Sloba, sfera, 5. diuta 6. a si carasi atmosferii din se dea Abecedariulu cu grabnicu se dezlinatate, treptatu tote ca numai scisi delinnatie, launtru in mana). epdebuitóre unelte