Gazeta Transilvaniei, 1856 (Anul 19, nr. 1-102)
1856-11-25 / nr. 93
Na 72. Foazeta ese de doe ori, adesa: Meg“urea si Sambata. Foaiea odata resertemana, adeca: Mercurea. Agheti prognente pe 1 anu 10 [.; pe diumetate 31. m. e inlauntru Monageniei. a. c s. pastoriului acestui zelantu, pentru binele tierii ani indelungu fericiti! — c) d) e) ) n î) “ institutulu va redica Monarchia Austriaca. TRANSSILVANIA. Alba-Julia, în 24. Noembre n. 1856. Escelentia Sa Domnulu episcopu Transilvaniei, Dr. Ludovicu cele insemnate "mai nainte, cu 1000 ,, „ Haynald, a mai imbunatatitu de nou fundatiunile facute de sine pentru beserica si aduca: a) Pentru seminariulu de tineri clericandi cu b) Pentru fondulu de pensiunea preotiloru cu . . si scola, „. conventulu ursulineloru „„ „ de crescerea in Alba-Lulia fondulu invetiatoriloru vele victia si si orfanii loru,. lunga Provedintia se sustiena cu o suma în Sibiiu feteloru cu ponp clopotu pentru beseric'a catedrala de 14,000 fr. m. i 2000 „ pentru vedu: alti 2000 pusi si alu . 4000 1000 “ ce se | 4000 (Din „Sieb. Bote.“ liberalului binefacatoriu, „ „. a archidiesesei sale in fr. 2000",, Pentru ÎSă$, tieri straine s. g., cum 7 f. pe 1 sem. si pe anulu îintregu 14 f. Se prenumeru la tote peste tru serie „retuo” se ceru ai la toti cunoscuti nostri DD.sogheerondinti, RenA cr. m. ce Maiestatile Sale in Venetia. „Gazeta oficiala din Venetia“, Eri dupa sosire si dupa uscatu care in 95. Noembr., casiunata de sosirea Maiestatilooi Sale în Venetia, se decoră cu margini aurite reporteaza despre sosirea Maiest. Sale acolo acestea, Maiestatiie Sale, asteptate fiindu cuntate de strigatele serbatoresci ale unei multimi puru, ajunsera intre sunetele clopotelorusetatei aurilru pela 3 ore dupa prandiu aici. In fruntea Geardinii binevoita MM. Sale a iese din corabia, cu care venira de la Tgiesto, si a imbarca barca pregatita si decorata pentru MM. Sale, pe care venira pene la Riazzetta, unde si primira omagiele aduse de Nestorulu generaliloru si gubernatorulu generalu Campi-maresialulu conte Radetzky si a locul iitoriului provincieloru venetiane, conte Bissingen, a chargeloru curtii si a nobilimei, care si petrecura pe MM, Sale in beserica Santului Marcu unde sa afla deghegatoriele Sale preste Piazza ce ega celelalte, adunate, segratogesse si De acizia asiediata in ordine rasiste pe platoulu Riazzei. Din 26. Noembre prin telegrafu si sa dezagsaga pe pomposu decorata, între jubilele poporului pene la cartelulu imperatescu. intre Sale:mi cortenirea consiliariloru intimi sosiga urmatorrele despre MM, binevoita MM. Sale a prisi a camerariloru. Dara aceea demanda Maiest. Sa se defileze militia vagnisona. Dupa masa binevoita Maiest, Sale a lua privire cetatei si dupa aceea a ospetisa in teatrului La Chenise care era iluminata ca cu lumina dilei, pentru teatru pare. loru Sale in logia fara primite cu strigari pline de voiciune tea intregului publicu, precum ce se arangease, Blasiu. Scimu ca multi dorescu reesirea la lumina a,„Organului Luminarii“, inse dupa cum simtimu elu pe anulu viitoriu inca totu nu va pute essi. Alte producte literarie, din lipsa speseloru tiparirei nu mai essira de suptu teasca inca, inse profesorimea e gata a-si tipari studiele gresialitatii orasale in limba vernacula, indata ce se voru redica prospecte pentru inlesnirea tiparirei loru. Cointtelegerea fratisca intre corpurile profesorali de pe la gimnasiele cu limba romanesca ar contribui multu, ba mai totu, la resolvirea problemei acesteia, pi Nu scimu, de ce facu fratii nostrii din Beiusiu atatu de profundu, in catu acum de o vecie nu le mai audimu versulu prin jurnalulu nostru, celu putienu cu cate unu articulatiu in pieptulu scientificu ori literariu s'ar cuveni ca se ne mai damp cate odata din'a buna, sena tosi; apoi am dori a mai citi despre toli pasii inaintatori si dela fra tii colege din Brasiovu; cace, orcum, tacerea nu place, nici multa viatta nu ne face. i Noutati nu avemu de ceva insemnatate; de catu ca in zilele stespte esi unu cerculariu lungu latga slega, in care se arata mnedecile pentru care nu se rota prevede tote parochiele cu preoti harnici absoluti, si se deschide pentru parochiele cele vacante si mai measere unu cursu de teologia nu numai morale, ci deplina, in care candidatii voru ave de a invetia tote studiile teologice (afara de limbi) care se propunu in seminariu, in limba romana, in doi ani intregi. Candidatii voru cauta se ia absolvitu celu pucinu timmas. inferioriu cu calculi buni, se sfia cantarile besericesci, se scia scrie Voru cauta se umble de aparurea in reverenda etc., si aceste se scriu ca se voru tienea neghegosate. Dela Siegla audimat ca episcopulu ghesrestivi a scrisur gotopopilorusti, ca se nu gesomen de pre nimine la preotia, ci parochiele vacante se se administreze deosamdata prin preotii vecini; caci numai absoluti teologi li se voru da preoti, si satele mai mici se voru impreuna la olalta suptu unu parochu. — Prospectele ne sunt bune si cu ajutoriulu lui Damnediea vomu cedea in sepsta mai multe dosumente de bucurie. Rene acum ne au insufletitu multu cercularele essite de pela noii DD. episcopi, atatu in privintia sincerei iubiri fratiesci, catu si mai vertosu pentru satirea cunoscintieloru prin lectura producteloru nóstre literari si jurnalistice, Masaga de sat face trupu simbolulu inaltiatarii imperatoriu intru noi si intru lucrarile nóstre: „Cu puteri pnite!” — Cine cu liteghe, (se'itieleve, ca si a compune arce). Bethlen, 15. Noembre 1856. Multu stimate Domnule Chedastoga! Ama cilitu deunadi unu cerculariu episcopescu care face ondresi folosesce malip, parte, ca din trensulu cum e frumosu, integresantu, si multu folositoriu, isi mai aducu aminte respectivii setitoriu, catu de scumpu odoru este pentru noi Gazeta romana din Brasiovu, care nu numai pentru noi romanii, ci si pentru altii este o scoala forte buna de virtute si solintia, parte, ca amatorii de lumina se potu nutri cu o fregantia dulce, spunsa episcopulu nostru inspiratu de spiritulu perfectiunei si inflacaratu de umdrea supusiloru sei fii sufletesci, va face multe pentru inflorirea loru in virtute, mogalitate si scivnica.Cu acesta ocasiune me rogu binevoiesce a publica in Gazeta spunea la petrecerea, ce sau trenutu in 7, Septembre, sau adunatu o suma de 196 fr, 20 cr. m. s, 1 galbinu, din care luanduse afara sresele 129 fr. m. c., remanu 67 fr. 20 cr. m. s. si 1 galbinu, carii toti sau transpusu D. protopopu localu spre folosulu scoalei comunale de acolo. - Te Deum - ---- ---- o viia nerabdare si in parasirea nenumeratelogiei de po:si intre bubuitele tu, La intrarea Maiestatise dusera MM. sirele de minla iluminatiunea dupa dinpar: bailetalu