Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-10-14 / nr. 81
. | | 40 alegebilitatea claseloru poporului săste mai 'nainte neindgertatite sensulu de 8 fl. m. a, in dare digerta eschilindu de aici darea capului cum si aruncaturile si clasele acestea de poporu se fia representate in tote categoriele dietei sensinamande, si noi in urmarea aceasta prin nota presidiului cancelariei de curte din 18. Aprile a. s. Nr. praes. 1178 1861 fuseramu provocati se ne dama parerea in privintia dilei conchia marei dietei — amu cutediatu în raportulu nostru prea umilitu catra Mai, Vastra din 1. Juniu a. s. Nr. 1747, 1861, la care ne provocamu si acum, a desfasiara cu umilintta, spunea atata in poterea sonstitationei nostre celei vechi, ce eschide ori ce adzuare, in poterea legiloru patriotice si cu deosebire a art. de lege VII. din 1791, catu si in poterea principiului legislatoricu : „ca legea rosteghioga anuleaza pe cea mai dinainte, precum si aguis. de lege I. din a. 1848 legalminte facutu si prenalta sanstionata, cum si legea electorala imbinata cu acelasiu inca suntu acum o asemenea lege mai noua, mai incolo cum, panindu si simtiemintele manifestate in tieta si impregiurarile politice, mici noi nu putemu ave alta parere decatu pe aceea, pe care au pronunciato conferintia de Alba-lulia, dupa totulatagaa cumpanire veghiosa si linistita a intgheratipnei acestei importante, si neama intorsu data cu cea mai umilita rugaminte catra Mai. Vostga, care Dinegoiti a că ssă (opri) ogdinatiunile planuite privitorie la o dieta sonsniamanda in Ardealu. Noi dara trebuiramu cu profunda durere se vedemu, ca — cu tote ca Mai. Vostra s. r. apostolica vati binevoita a dori pe calea ogdinata esecutarea ulteriora a ogdinationilorș privitorie la impartasirea si representarea Ardealului in senatulu imperialu , care ordivatiuni se cuprindea in pr&naiva seghisoge de mana din 22. Felegaaghina. c, indreptata satga fostulu presiedinte alu provisoriei cancelarie de curte ardelene, si noi prin urmare potemu crede, ca parerile nostre desfassurate in preaumilita adresa a. s. Nr. 15, 1861, au aflaturghea'nel'a complacere in ghecolatiunea prea'nalta emisa acum in privintta dietei ni s'a nebagatu in seama atatu parerea conferintiei de Alba-Iulia, catu si adresa noastra preaumilita mai susu atinsa si ca aceeasi (resolutiune) nici e basata pe articululu XI, de lege din a. 1791 ce susta inainte de esirea legiloru din 48, nici pe resolutiunea respectiva prea 'nalta a Mai. Vostghe fosta esita mai 'nainte in 24. Martie a.c. si nupe impartasita cu ordinatiunea din 26, a lanei aceleiasi si prin urmare in contradicere cu asecutarea prenalta cuprinsa in diploma Mai. Vostre din 20. Octombre an. tr., prin care ati binevoitu a prochlamă guvera un plan constitutionalu in asela intielesu, epinsa dreptulu legislatiunei, alu venimbaghei si alu desfiintiarei legiloru numai in comuniune cu dietele legalminte conchiamate vreau a lu folosi si lasandu calea aceasta rescriptulu regiu susu memoratu pe carea Mai. Vastra spre conchiamarea dietei, cu toate ca provediutu cu subscrierea rgheanalta, totusi fara sigilulu regescu, celu de lipsa pentru a ptentisa ghea legala, au binevoitu a lu emite numai sub sigilulu oficiului ecspediturei cancelariei de curte), nu se vede unu ce esitu din lege, ci in contra institutiuniloru vechi ale legiloru nóstre se vede a fi esitu numai din plenitudinea potestatei domnitoriului, si de aici vine, ca pe candu altomintghenea prin rescriptele Jgheanalte regesci emise cu ocasiunea dietei Agdealului în intielesulu legiloru se ordina condhiamarea a seloga staturi si demnitari, cari in seasulu legiloru rotea formă dieta legala si pentru pertractarile celoru XI articule de lege. din anulu791 egă prescrise de ale observă, acuiă tote arestea nu numai ca se lasara la o parte, ci in pomenitulurghea nalta rescriptu regescu nu se pomeni nici eaga suirea pe tronu a Mai. Vostge si nearagatele agende imbinate cu aceasta prin legile transilvane, si asta fiinduca pre cesea legislatiunei constitutionale nu se respectă articululu I. alu legei din a. 1848, care pana acum neci a fostu stersu nici inschimbatu, ba nici chiaru art. XI. din an. 1791, ce su stă inainte de esirea aceluia la viztia, nu se observa, asta dieva ordinata de a se conchiama pe base nelegali mai ca nu saru totu deosebi de dietele acestea, care in tierile ereditarie netienatogicie de sogoan'a Ungariei se sansuiamaga pe basa octroata si mai multu pentru aceea. .. se aleaga deputati la senatulu imperialu. Intr'aseea, Maiestate precum Ardealulu nu se póte desface dela imperiulu Sant. Stefanu , asta nesi dreptulu legislatiunei nu pâte se resara din alta fontana, decatu din înstitutiunile sonstitutionei nostre cei vechi comprobate prin legeaghile timpuriloru indelungate si afundu îngade sinatur Articululu VI, de lege din anulu 1791 dovedesce fara tota indoieas ca Ardealulu pe serenisimulu strabunu alu Mai. Vostre fericitulu imperatoriu Leopoldu I. si urmatorii lui sau primitu pringastatu de statu de principe alu seu numai ca rege alu Ungariei; ordinea pgmarii legiuite pe tronu in linia barbatesca si aici se lipsesc dupa determinatiunile art. de lege Il. si IPI. din dieta ungureasca in an. 1687 si asemenea in sensulu legiloru ungarice din a. 1723 s'a intinsu linea femeiasca si asta se suralase determinatu, ca precum strabunulu Mai. Vâstre, asia si Mai. Vostga si urmasii Mai. Vastre nu roteti altum intre nea posede Transilvania, decatu ca regi legali ai Ungariei, catenatori de st.rogona ungureasca cu acelasiu dreptu de regentia s urmare pe tgona ca si in Ungaria, si o rota gubernă ca pe o tiega nesubordinata alteia numai dupa legile proprii legalu intarite dupa propria sa constitutiune, cara nu dupa modalitatea se legal alte tlegi ereditarie, fiindu ca dupa sanctiunea pragmatica primita cu art. Si. din a. 1744 legatura nedesfagtta si nedesfacibila de celealalte tieri si provincii se tiermuresce numai la posederea simultana (deodata) si la aregaghea comuna. „Hinc vi harum lagum et tractatuum tam Sua Sa. cratissima Majestas, quam secuturi Ejusdem ex Avgusta Domo Aus. triaca successores, qua legitimi Heges Hungariae Transilvaniam tamquam ad sacram Hungariae Sogonam pertineutem, eodem cum Nanga ria imperii et successionis jure tenebunt, et velut propriam habentemcoustitutionem ; uullique alteghi gevno subjectam, juxta proprias leges et sonstitationes legitime sonfigmatas, non vero ad nogmam aliaram proviuciarum gubernabunt; indivisibili ac inseparabili cum omnibus regnis et provinciis quoad simultaneam duntaxat possessionem et mu: tțam defensionem anionis neha, juxta pragmaticam sanstionem in sonformitate articuli Ș. anni 1744 regmanente.” Acesta este sprghinsala legei citate. Ardealulu, deorece elu numai prin identitatea persanei Domnitoriului si comuna operare se impreuna cu celelalte tieri si provincie, e data o parte intregiroghia a imperiului santei sogone pagaghice, si aseasta legaminte strinsa sanctionata prin tractate de statu, legi si sagamente de principi nesi chiaru atunci nu saga pote desface, sando presuponendu, dara totusi neci catusi de pucinu concedendu, ca art. I. de lege din 1848 saru pote consideră ca stersu, si atunci nespranerea Ardealului ce se tiene de sogoana Ungaria si pederendintia lui constitutionala aru trebui cu atatu mai vertosua suflă, pentru ca Mai, Vosiga sunteti indreptatitu numai că rege legitimu din Ungaria a dom ni preste elu, si nesi Atunci constitutionalmiute si legalminte p'aga po: te deveni a fi singura fontana legiloru; pentruca afaga de testimoni ulu nenumerateloru -legi ale patriei prin urmatoarele cuvinte ale art. de lege VII. din a. 1791: „Deges ferendi, abrogandi et autentice integrghetandi potestatem in Maguo Principatu Tgansiivaniae Priueipi cum statibus et ordinibus ad comitia legitime conlluentibus communem esse Sua Majestas Sasgatissima stementeg agnoscit, seque jus hoc statuum illibate conservaturam, atque prout illud a divo Leopoldo I. in se devolutum est ad Augustos quoque spos successores inviolatam transmissuram benigne deslagavit” (ad, pe scuriu ca, potestatea de a face legi, ale anulă si explică aptentism in Transilvania e comuna prin eirelui dietei legitime adunate, ceea ce principii au declaratu a o observă nevetamatu si a o strapune si la urmatorii sei). E doveditu lamuritu, ca in Ardealu ca si in Ungaria a da legi, ale anulă si autentise ale esriisa, tote principele numai in unire cu dieta legalminte adunata. nt VIII de lege din a. acelasiu nn se ordineaza, ca Ardealulu neciodata nu se poate guberna prin ordinatiuni si patente. „Sacratissima Sua Maiestas status et ordines securos reddit, nunquam per edic ta seu sic distas ratentates, quae alioquiu in nullis unquam regni judisiis aseertaghi rossint, Rghinsiratam hunc Tgansilvaniae partesque ei: dem insogrogatas gubernandas foghe. Si ca rotestatea esecutiva de sa tra rege numai in inttelesulu legiloru se pote esegsuta su dupa sunetulu verbalu : „executiva potestate per Luam Majestatem et successores Ejusdem in sensu legum ehegienda.” De 6re ce dara in Transilvania potestatea legislativa e comuna intre dietu si principe - pe lunga ce se recere in privinti'a dietei, lsa se fia dupa lege — cuprindu legile Ardealului de alta parte si in privintta principelui asturetiu de determinatiuni, care santa a se privi cu conditiuni pentru diumetatea dreptului legislatoricu semietenta principelui. Asta trebue se sia principele rege legitimu alu Ungariei, pe langa care, afara de succesiunea ereditaria inca si solenela incoronare e nearegata receruta, si numai dupa ce a arinatu aceasta, procesera segenistimii principi de fericita aducere aminte: Leopolda I., Franciscu I. si inca si Mai, La s. g. aflatoriulu in vidita Ferdinandu V., ca in comuniune cu dieta legiuita se eserceze rotestatea legislatorică ; aseasta o dovedescu legile nostre patriotice si ale lega espresiuni recunoscute in privintta aceasta totudeuna de importantia, dupa care urmarea pe tronp fa gheepnosetta dupa sunetulu art. de lege a lutierei unguresci din 1723, astadara pe basea sanebuiei pragmatice, inca totu se mai pretindea, ca articlulu de lege, prin care eră datina, ca intrarea noului regentu in legitimele s ale drepturi de Maiestate "se se inarticuleze la fiacare schimbare de tronu, totudeauna se memoreze respiratu, ca coronarea sa e sesatatp, asta precum aceasta o adeverescu prin necurmatu testimoniu art. I. din 1791 privitoriu la rep. Mai.La Leopoldu II. art. I. din 1792 priv. la Mai. Sa repausatulu Egansisep I. si uniculu art. din 1847 18 priv. la Mai. La Ferdinandu alu VI-lea. (Va urma.) și la |