Gazeta Transilvaniei, 1861 (Anul 24, nr. 1-102)
1861-11-25 / nr. 93
4 și 388 te de nici le veniă loru ea poporulu acesta se deporesta tototeauna caută se se aiba bine totu cu sinei mai tare, si asta elu isi scotea dela domnitori feluri de diplome si privilegiuri, care de si odtroate, desi unilaterale, esite numai dela una dintre cele doue potestati legislative, dar' apoi timpulu dieta compusa din omeni, de 'ndemana, candu se le recunâsca si se jure pe ele ca pe legile cele mai sacre coprindiendule chiaru in justramentului uniunii celoru de atatea titule de baroni si grafi, care tote în fi odroata tieg'a nostra suntu totu atatea ostgo.! Inse ce mai incape atata disputa despre terminala petroy aplecata la patria nostra. Candu vei caută in esentia lucrului, zgorosetianile asta numite regesci, care se trimitu de catra tronu la dieta spre desbatere inca nu suntu altu ceva, decatu oetrog, pentru ca aceleasi au apucatu a esi dela apetoghitatea suprema, scu cum dicu frantiosii dela suveranulu, caruia nici ca i s'a denegatu vreodata dreptulu acesta de initiativa se inserataga de candu se afla regi sopstitutionali pe ramentu. Este apoi alta ceva, deasa acelea propusetiuni se vota priimi da catra camera spre a se sanstiona, sau ca ele voru fi pote in contra intereseloru poporului. Acestea potu se fiu totu-atatea adeveruri istorice. Ore inserentru ce scopu se mai mastrama noi pe unguri si pe sasi cu atatea oc troari de ale loru? Noi nu Voimu cu acestea se mustramu pe nimini, ci scopulu nostru este numai a ne apară de aceia, carii ne injura că pa unu poporu servilu, pentru ca ne bucura ramu de diploma din 20. Octombre 1860, carea inca este osigoata; intru asemenea si de aceia, dintre carii mulu dise in conferintia nationala din Lanuariu n. e, ca elu pisi sirniaga mantuinti'a sufletului seu na o aga priimire, ca ar sci ca este ochroata. Bata inse ca magiaghii pana si mantuinti'a sufletului loru adica relegea crestina o priimira ostgoata dela 8. Stefana si alele o mne. Cu acestea fie datu respunsulu inca si acelui omu cunoscutu că iubitoru de certe, ce se incaiera din nou, si ca din chiaru semnu de mitropolitulu Siulutiu si de subscrisulu voindu a'i trage la respundere reptru esecutiunile de dare esite prin unele tienuturi si asupra romaniloru, cu asela spuenta, ca deca romanii ar fi priimitu uniunea si ar fi mersu la Pesta, tote acestea nu ar fi”). In diploma leotoldina darea Transilvaniei e epgata determinata, pentru timpui de pace 50 mii taleri, pentru timpii de resboiu 400 iunii fiorini genani. Cu tote acestea aceeasi dare ajunsese a pana intre anii reste suma de doua milione fiorini m. conv., pe carea era scutita cu 1830 — 48 mai tiaganii si te aceasta totu biaranii cu asia numite domestice ale tien ptaghiloga, din care isi tragea amiloiatii municipali lefile loru. Totu tieranii mai ingrasiă sudorea loru pe prefectii, degegatogii, la atate de nu Eata sute de mii de precedentie pana la diploma din 20. Octombre 1860. Si Ore ce insemna toate acestea? Inseamna aceea, ca cai carii sbera astadi mai cumplitu pentru legalitate, suntu nepotii acelora, Sioghesele se celege buna, rea, a trecutu pana acumle mai scumpe drepturi se maleeg sampe minunata inca totu atata, numa loga se le mearga bine. Tote s'au ochroatu si desoctroatu cu de nenumerate ori prin barba popii; elu sia faspta cale larga. Minciuna este, ca privilegiatii tierei nostre au pastratu si aparatu constitutiunea, adica dreptulu publicu alu ei; privilegiile proprii le au aparatu si altu nimicu; si cu aceasta ocasiune ne inttelege cu contrarii nostrii politici. Ei drep: lege, legalitate si nicidecum ochrog. Fórte bine, eata noi ne priimimu principiulu din tota convictiunea sufletului nostru, ca in adeveru acelasiu si salutariu, si ne respundeti. Care este pentru romanii tranpe cugetu. Ostgo, pentru re in cugetu de o singura intrebare deslega: Care din doua ostgoaghi este mai buna si mai sigura pentru romani, care earasi mai rea si mai periculosa. isi a se Se se dea romaniloru o sasi pune de a desbate aceasta cestiune intr'o adunare formala, in fagia lumii micu secretu din convictiunea loga, ei nu voru face TRANCIABANIA. (Brașovu). 6. Dec. Demi deschiderea dietei transilvane ce amănă iarăși ne unu timpu nederepriinară, adică computăndu la unu locu toate împregiurările, cam pănă în primăvara viitoare, totuși oamenii au începutu a se interesa de o dietă transilvană mai multu acuma decătu în cursuluverei DE A mi alu tomnei, ca și cum adic schimbarea unei părți din personalulu mai înaltu alu gubernului ar fi produsu și în capetele omeniloru alte speranțe. Numai asupra compunerii dietei transilvane mai domnește încă cea mai mare nedumerire ue și o poate cineva socoti. Mai vârtosu cu institutulu regaliștiloru pu se poate împăca mai nimini. Întru adevăru ce și este acelu institutu de regaliști mai multu, decătu unu baliaetu, ne care st lu poți întrebuința oricum și oricăndu pei vreo. Numărulu regaliștiloru ni e determinatu nicăiri prin lege, ui gubernulu poate denumi oricăți va vrea de aceia. Știmu bine că vreo patru diete au reclamatu una după alta, ka gubernulu să nu denumească mai mulți regaliști, decătu numai pe căți suntu și deputații aleși din ținuturi, cetăți și orașe, ci gubernulu a făcutu totudeauna cum ia plăcutu. Pe la noi se mai văntură și alte două 'ntrebăciuni: deacă sașii voru merge la dietă și voru trimite deputați la senatulu imperialu. După toate simptomele pe căte le avemu din partea sasiloru pănă în ziua de astăzi, apoi ei voru face și una și alta. Numai sașii vrașoveni se mai încearcă a pluti în două luntrii și a ședene căte două scaune, a se avea bine zi cu arhanghiulu Mihailu mi cu Belzebub, pentru aceasta însă jurnalele loru cele din Sibiiu pi spală cu săpunu de cărămidă: anume „Pegmanstichter Zeitung“ nu lasă omenie de o para brașoveniloru, mi înjură adică atătu pentru instrucțiunile dare deputațiloru de universitate așea, ba cu ajutorulu acelora să poată vinde măță 'n sa cu și să păstreze doi bani în trei pungi, căzuți pentru portarea cea șovăitore mi legănată a jurnalului germanu (Czonst. Zig.), mi mai înscurtu pi provocă kasă ce de chiare odată și încă deadreptulu pentru senatulu imperialu. Acelaș Negm. Zig. publică în Nnii 141 pănă la 144 unu articulu lungu și scrisu destulu de bine, întru care întocmirea dietei transilvane se supune la o mai deaproape analisă și se recunoaște pe dintregulu, că aceeaș era foarte rău întocmită”). Cuomuneloru căte ce află pn certe pentru hotarări miezuine, cum și pentru commasarea și îngrădirea locuriloru, le va fi interesantu să afle, cum că cubernulu emisese încă din 1. Maiu 1856 Nr. 9738 o dispuseciune strânsă, prin care face cunoscutu tuturoru deregătoriiloru comunale, „cum că de aci nainte oricare locuitoru își poate folosi pământulu său după placu, tocma deacă acelaș s'aru afla și în partea de ogoru și de pășune a hotarului;” - adică fiecare omu își poate îngrădi proprietatea ca ori cum va afla cu cale, ceea ce și corăspunde dreptului firei și dreptului minții. Ei sine, pn Cispădia (celu mai mare cară săsescu pn scaunulu Sibiiului) mi Yion zdi6pa ca întămplatu pe la Maisa, c. o rebeliune formală a unei părți de locuitori pn contra celeilalte și pn contra deregătoriei din causa acestei ordinăciuni; căci săsimea mai săracă se sculă cu răpușie asupra celei mai bogate. Treaba veni la magistraturu Sibiiului, se publică și în gazetele nemțești (Nr. 134 et 143 Pegm. Zig.), dară fără nici unu resultatu, că resculații rămaseră pănă acum nepedepsiți. Totuși se crede că'i va ajunge și pe dănșii măna dreptății. Alba superioară Ibașfalău (Elisabethstadt). In acestu orășelu armenescu se întămplă în 22. Noembre o faptă fioroasă și foarte caracteristică pentru starea culturei locale. Unu omu străinu petrecuse vreo 2 — 3 zile pe una din ospătăriile orășelului. În ziua numită niște orășani meșteri împreună cu unu păzigoru de noapte apucă de scurtu pe acelu străinu, îlu întreabă de pasportu, pe care lu și avea, însă vechiu, apoi în contra tuturoru protestelorului și a cărcimarului îlu dechiară de Buttogato (ne semne că l'au socotitu a fi romănu)! după aceea fiu denunțiă la unu căpitanu de uliță (tată de vecinu), care cu toate, că stară buni mai mulți pentru elu, totuși îlu mi apucă cu haiducii și îlu închide pu o temniță foarte friguroasă, fără ferestrii din castelulu numitu alu asi Apafi, cu o țigană hoță la unu locu. Omulu nenorocitu și desperatu văzănduse în acea stare foarte umilitoare, avăndu la sine unu pistolu dimineața "mi trase unu glonțu prin creeri. Și cine a fostu acelu nenorocitu? A fostun consiliariu de tribunalu Cogmuszi Jozsef din vecinulu satu Șaroșu, fiiu alu răposatului episcopu arianu Cogmuszi! Ilegrimă siguritate de persoană mi scutu de legi!!! Aproposu! Ni se face cunoscutu, la cele întrebate în Nr. 87 că e unu neadeverit mare, cum că pomenii din comitatului Albei superiore ar fi propusu vreodată, ca să se facă alegerile la dieta din Pesta după legile din Pojona. Din contră o dieta, ogasianii, samesii, inspecturii ore pretiului garii Acum inse silvani legalitate densii legile din in , haiducii domnitora fiorini 20 cr. sioghe, au placu. m. au ca familii unguresci carii tradatu Intr'aceea Zegnessi, ori sciti Dv. mai prietini, ca se trei natiuni. Apoi ce se mai si perdusera mai tote panala pentru ca nobilimea mai implea si cassele de 42 ani insase octroatu fara nici o se namega si acelea intre octrog? 1861. si pe despreluitu, au salsata, au si care octrog? Cu mana stati 1818, octrog. Decembre si diploma Asia mai gemanre adia cati dela schergheli minaghil 1860. a se imrasa vreodata cu romanii. 2% induplecă si o platră natorulu. Prese: donatu a dietei, cum pentru aceea cecare peza nicidecum nu anici celu mai disema inca alti mancatori. trei mariasi s. Sa ost goata cu scirea romanilora?! Si mosiile fiscale cate s'au inscrisu sasiloru fari'a romaniloru acestu adeveru, acela se scrti ca si cate s'au safe ghita a fiu si se calcă ei si prin Celu 1848. a în la rei dupa , G.B. Si 3a. *) Coziong Noembre 30. in sogesrondintia de pe Campia si anume dela Mosia si Milasin, subscrisa de cunoscutulu. .. ru... *) Noi amu publicatu unu asemenea articulu înainte cu unu anu; parenise că o repetițiune nu ar strica. ui